2,439 matches
-
realismului, scrierea urmuziană de dimensiunile unei proze scurte se transformă într-un roman, care împinge, e adevărat, comicul spre absurd. Esența parodiei o constituie, la fel ca și la Tomașevski, "automatizarea unui procedeu anume", cu precizarea că ea se face simțită "numai în cazul în care cunoaștem procedeul supus automatizării"290. Viziunea rămâne restrictivă, Tînianov susținând că parodia nu ar avea mai mult de două finalități, și anume să puncteze automatizarea unui procedeu anumit, apoi să organizeze "un nou material", sub
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sociale. De altfel, la Urmuz ne întîlnim mereu cu un suprapersonaj, nenumit, dar care le înglobează pe toate celelalte și a cărui prezență mai degrabă se ghicește: autoritatea ia aici chipul ierarhiei sociale tiranice, așa cum la Kafka legea își face simțită prezența în parabole. Stamate, din cauza "ocupațiilor ce le avea în consiliul comunal", a ajuns să capete o "formă aproape eliptică", în timp ce fiul său Bufty, "gras, blazat și în etate de patru ani", e deja înzestrat cu "avere personală". Soția "tunsă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale Europei de Est. Postmodernismul estic a apărut deci în condiții specifice, determinat de dominanța regimurilor totalitare, ca o replică în căutarea libertății și denunțând, uneori pătimaș, condiția scriitorului marginalizat prin cenzură în propria țară, în propria limbă. Făcându-și simțită prezența și în literaturi precum cea română, cehă, sârbă sau albaneză cu o întârziere de unul sau două decenii în raport cu debutul occidental al curentului, postmodernismul dezvoltă pe aceste teritorii lingvistice și suficiente trăsături care-l diferențiază de modelul vestic, individualizându
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fundamentale în ceea ce privește retorica postmodernismului în postfața cărții The Dismemberment of Orpheus, se poate observa cu ușurință modul în care produsul literar postmodern (a cărui acțiune, la acest nivel, poate și trebuie să fie comparată cu cea a parodiei) își face simțită prezența dinamitând produsele literare anterioare. Se încadrează aici termeni precum "decreație, dezintegrare, deconstruire, descentrare, deplasare, dizlocare, diferență, discontinuitate, disjuncție, dispariție, descompunere, demistificare, detotalizare, delegitimare, dezmembrare": ce altă ilustrare mai bună pentru întreaga listă decât parodia? Prin parodie, romancierul postmodern își
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
accentuată. Ierarhia ecleziastică, conștientă de nelegitimitatea tuturor războaielor și a oricărei forme de ucidere precum și de fundamentul nonviolent și pacific al Bisericii, a căutat să pună capăt prin aplicarea unor normative care trebuiau să prevină situațiile neplăcute. Simultan, își făcea simțită solidaritatea față de fiecare creștin, aflat în starea de soldat ca militar în momentul convertirii ori un simplu recrut. 2.2.6. Ciprian din Cartagina Admirator profund al lui Tertulian, Ciprian, episcop de Cartagina (250-258), aparține lumii africane a cărei Biserică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
teritoriale din iunie și august 1940 este de culpabilizat și Serviciului Secret, laolaltă cu celelalte structuri informative românești. Ca orice aparat de supraveghere și prevenție, el nu și-a îndeplinit atribuțiile. Eficacitatea și eficiența lui trebuia să se fi făcute simțite prin elaborarea acelor documentări și analize serioase, cu întocmiri de studii profunde, pe care factorii de decizie să poată conta, să prognozeze variante de presiuni ce planau asupra țării, spre a fi prezentate din timp conducerii statului, încât aceasta să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cazul țărilor fără nobilime sau cu o nobilime strict războinică. Vom face deosebirea dintre contra-mobilizarea împotriva pieței și apariția unui contra-atac lansat în numele valorilor productiviste. I. Contra-mobilizarea antiproductivistă Revoluția industrială și stabilirea unei economii reglată de piață s-a făcut simțită și pe teritoriul național. Industrializarea și capitalismul au rămas mult timp localizate în orașele și zonele industriale. Logica sistemului se baza pe integrarea acumulărilor precapitaliste, care au rezistat îndelung, antrenînd astfel o serie de consecințe economice, culturale și, în final
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor practice. b) Factori de personalitate educabili prin lecțiile de educație tehnologică Acțiunea de formare a comportamentului creator este recomandabil să înceapă cât mai de timpuriu. Pentru că interacțiunea și combinarea originală a factorilor creativității se face simțită de la vârste mici, mulți elevi din clasele școlii primare manifestă, în mod spontan, curiozitate, independență, imaginație bogată, adică unele caracteristici ale creativității în formare. O serie de cercetări au pus în evidență manifestarea timpurie a atitudinii investigative la acești elevi
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
fost total (vezi Tilly, 2002:100-10). Ce e însă important e că revoluția a acționat ca un factor declanșator al schimbărilor majore în toate planurile vieții sociale (inițial radicale în plan politic, apoi economic, militar, și în cele din urmă simțite și în plan cultural). Am afirmat mai sus că, tipologic, procesele de schimbare prin care trece societatea românească nu sunt unice și nici nemaiîntâlnite; există un evident grad de similaritate cu cele prin care trec toate fostele țări socialiste din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obiectelor primordiale și atașamentelor pe care le au față de acestea" (Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Esența identității este determinată în primul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu o observație 37 ce încearcă să surprindă esența întregii dezbateri urmărite, și anume că identitatea este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este o proiecție trăită, simțită și considerată în consecință extrem de reală și plină de substanță. CAPITOLUL 4 PERSPECTIVE ROMÂNEȘTI ASUPRA IDENTITĂȚII În acest capitol avem două obiective: pe de o parte, urmărim prezentarea unei serii de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității, iar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi Bărnuțiu -, conservatorismul junimist al cărui reprezentant de seamă ar fi Maiorescu -, socialismul marxist al cărui reprezentant ar fi Gherea și naționalismul sămănătorist al cărui reprezentant de seamă ar fi Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998). Influența acestora se va face simțită și în analizele socialului. Pentru că obiectivul nostru în aceste rânduri a fost doar să punctăm originile și continuitatea preocupărilor vizavi de specificitatea românilor, nu vom face o prezentare a idealurilor fiecăruia din aceste curente, ci, așa cum am precizat mai sus
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre același răspuns conduc și teorii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
momentul de față cea mai promițătoare pentru dezvoltarea teoretică. Am concluzionat pe baza acestor analize că identitatea colectivă este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este trăită, simțită și considerată în consecință ca fiind extrem de reală și plină de substanță. În continuare am analizat o serie de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității. Am ales dintre ideile-forță care au făcut istorie în studiul socialului și culturii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nealiat este comparabil cu cel al aliajelor din metale nobile - 85.000-126.000 N/mm2 și este, în medie, jumătate față de modulul de elasticitate al aliajelor dentare nenobile, care este de 200.000-220.000 N/mm2. Această diferență se face simțită numai în cazul protezărilor de mare amplitudine, cum sunt suprastructurile pe implante sau scheletele metalice ale unor proteze parțiale mobilizabile scheletate. Coeficientul de dilatare (de contracție în cazul metalului turnat și topit) este de 9,7x10-6 deci, mai redus comparativ
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sărbătoare jidovească sau evreiască, depinde de unghiul din care privești populația ceea rapace, de alde Ițic, Ștrul, Șloim și tot neamul lor din lumea cea largă, deci chiar dacă era Paștele, am pus mâna și am scris vreo câteva pagini destul de simțite, privitoare la această sărbătoare. Spuneți și dumneavoastră, dacă nu este și acesta un mijloc de a sărbători, mai ceva decât creștinește, fiindcă este o luare în seamă a sărbătorii mai presus de ceilalți oameni, care știu doar că a trecut
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
adevărate, garnisite cu o salată de ghioage pe spinare, celor care din diferite motive nu serviseră pe inima goală glonțul dat cu generozitate, muncitorii lumii în această zi, de obicei amintesc guvernanților țărilor capitaliste, că ei există și-și fac simțită prezența în manifestații de amploare. Dar păcat că noi nu avem muncitori și chiar dacă mai avem pe ici pe colo câte ceva din specia asta pe cale de dispariție din motiv de șomaj cronic, au alte preocupări pe meleagurile acestea mioritice. In
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-mi frîngi? KENT: Mai bine-o frîng pe-a mea; stăpîne, intră. LEAR: Tu crezi că-i mult ca furiosu-orcan Pătrunde-mi pîn' la piele; ție-așa ți-i. Dar und' mai mare-o boală s-a fixat, Cea mică-abia-i simțită. Fugi de urs; Dar daca fuga-ți da de marea-n muget, Înfrunți pe urs în față. Liber gîndul, The body's delicate. The tempest în my mind Doth from my senses take all feeling else, Save what beats there
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
semnificative. Doresc, în acest sens, să vin în ajutor elevilor, mai mari sau mai mici, oferindu-le un mijloc de a înțelege mai bine fenomenele și procesele naturale, atât cele învățate la orele de geografie, cât și cele trăite și simțite zi de zi. Autoarea. Angel cea mai înaltă cascadă din lume: 979 m, situată în Podișul Guyanelor din nordul Americii de Sud. ABANOS arbore exotic din zona tropicală și subtropicală, cu lemn tare, negru, greu; are mare valoare economică, fiind folosit la
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cu ideile pe scara noastră, care este materialul uman de care vorbim. Păi este vorba de copii, și nu de copiii eschimoșilor din Laponia, ci de ai noștri de aici, din curtea noastră. Aș scrie eu niște chestii așa, bine simțite ca să le atrag atenția copiilor, că așa nu se mai poate, dar am vaga impresie că aș strica orzul pe gâște, fiindcă ia gândiți-vă, câți copii citesc articolul asta. Nici nu știu câți copii mai citesc ceva în general. De fapt
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu multă rațiune și ar fi ales cât a fost rău în vechea societate și cât a fost făcut pentru oamenii acestor meleaguri și mai ales ce este bine de păstrat. Mi-au prilejuit aceste rânduri mâhnirea pe care am simțito când mergând cu trenul spre Iași și în locul lanurilor de la Brăhășoaia mi-a apărut în cale o mlaștină care mai avea și vreo câteva ochiuri de apă unde se bălăceau în tihnă rațele și gâștele satului. Un fost subaltern
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai departe atunci când afirmă că, departe de a prezenta o natură exclusivă și detașată, lumile virtuale sunt "locuri de învățare" care stimulează angajarea realității într-o manieră mitopoetică. De la sănătate, la educație sau război, comunitățile virtuale și-au făcut deja simțită prezența în toate domeniile vieții și transformă felul în care percepem și gândim lucrurile. Modul în care vom reuși să integrăm spațiile virtuale în existența noastră de ființe sociale și culturale va influența decisiv transformările pe care le vom suferi
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
întăresc. Emisiunile radio nu ar avea succes dacă nu ar numi reperele unor idei preexistente, dacă nu ar confirma părerile ascultătorilor. Vocea Monicăi Lovinescu știe să se facă auzită și ascultată, iar pronunțarea unui nume sau a unui titlu e simțită drept recunoaștere a calităților și a însemnătății. Din acest motiv, intelectualii din țară își trimit clandestin textele pentru a fi recenzate. Emisiunile radio nu pot fi cenzurate și sunt singurul mijloc de transmitere a informațiilor, de popularizare a culturii neideologizate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
convertirea mulțimii la Hristos, iar predica misionară dădea oamenilor vremelnic prilej pentru cunoașterea și urmarea învățăturii adusă de Hristos în lume. În veacul al doilea creștin, necesitatea unei catehizări tot mai organizate, mai sistematice și mai îndelungate, se face din ce în ce mai simțită, mai necesară în cadrul Bisericii, pentru cei care ar fi dorit să primească Taina Sfântului Botez. Și aceasta, atât pentru motivul că plinătatea de viață creștină părea cât de cât mai strânsă, dar mai ales pentru intensitatea cu care creșteau persecuțiile
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
multe dintre ele dezvoltate pe agroterasele vechi, multiseculare, care introduc varietate în peisajul regional (n.a.). și într-un caz și în celălalt altitudinea are un rol cert, dar intervin frecventele inversiuni de temperatură și, în cazul depresiunilor Giurgeu-Ciuc se fac simțite unele interferențe ale circulației atmosferice (și dispunerea longitudinală a acestora, care favorizează umbrirea persistentăn.a.). Toate la un loc constituie frâne în dezvoltarea agriculturii. Situația se repetă și la alte depresiuni din Carpații Orientali (Dornelor, Maramureș etc.). Dar nu toate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]