2,521 matches
-
Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la o epocă la alta, cât și în interiorul aceleiași epoci? Dacă abstractizarea nu ar presupune un proces reprezentațional și imaginativ, atunci am discuta despre o similitudine fără valoare epistemologică, dar și despre noțiuni fără semnificație. Din acest punct de vedere, gândirea prin imagini este o formă superioară de a înțelege lumea, atât timp cât imaginile sunt considerate a fi reprezentări mentale simbolice, formate cu ajutorul capacității individului de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interpretare a realității? Întrucât imaginea descrie o hiperrealitate, interpretarea imaginii reprezintă calea spre descifrarea mentalului individului. Prin imagini, individul se raportează la micro și macrocosmos și își creează propria dimensiune simbolică. Deși procesul de formare este individual, pot fi identificate similitudini între imaginile pe care le au indivizii aceleiași societăți și între motivele reprezentaționale întâlnite la indivizi din culturi și civilizații diferite, întrucât "fiecare ființă istorică poartă în sine o mare parte din umanitatea de dinainte de istorie"189. Studiul imaginii presupune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
narațiuni adevărate, sacre, exemplare și semnificative, trăită ritual, relatând actele fondatoare, faptele creatoare ale eroilor sacri"273. Însă, deși abordează mitul explicit din perspectiva societăților tradiționale, așa cum a fost analizat de etnologie, sociologie și de istoria religiilor, Gabriel Segre arată similitudinea dintre mitul creat în jurul unui cântăreț american și miturile tradiționale 274. Pentru sociologul francez narațiunile biografice care vorbesc despre marii dispăruți ai societăților moderne și care se bucură de o imensă audiență sunt relatări mitice întrucât au caracteristici asemănătoare și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rezolva probleme stringente, în speranța intrării într-o nouă dimensiune și în speranța reducerii influenței malefice pe care diferite obiecte sau personaje o pot avea. O privire atentă a simbolisticii pietrelor prețioase evidențiază dacă nu ancorarea simbolului în real, măcar similitudinile care apar între acesta și dimensiunea fizică a realității, cu scopul, evident, de a dobândi veridicitate și autenticitate. În acest sens, proprietățile pe care pietrele prețioase le aveau erau legate de cele mai multe ori de culorile lor, mai exact de simbolistica
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
inițiale. Menținând conflictul, stilul de comportament consistent al minorității duce la modificarea semnificațiilor asociate minorității"375. Interesant este faptul că modelul dezvoltat de Pedro F. Marcelino 376 asupra felului cum sunt acceptați sau, dimpotrivă, excluși străinii în societatea contemporană prezintă similitudini fundamentale în privința mecanismului integrării și excluderii marginalilor și străinilor din spațiul românesc medieval cu a celor din spațiul african actual. În acest sens, studiul lui Marcelino evidențiază faptul că există o corelație între semnificațiile atribuite ocupațiilor străinilor, naționalitatea lor, etnicitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și înțelege identitatea-idem, Paul Ricoeur propune trei noi dimensiuni: identitate numerică, identitate calitativă și continuitate neîntreruptă. În timp ce prima desemnează caracteristica unui lucru de a fi același, adică de a fi unic în sine, cea de-a doua are în vedere similitudinile dintre lucruri și, implicit, interferențele 438. Despre identitatea numerică Ricoeur scrie că "nu spunem despre două ocurențe ale unui lucru, desemnate în limbajul comun, că nu formează două lucruri distincte, ci 'unul și același' lucru. În acest caz, identitatea se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și/sau conținut, prin care A1 este identic cu A1, dar și sensul de diferit, particular, sau în care este nevoie de un sistem de referință în raport cu care să apară diferențierea. Majoritatea teoreticienilor consideră că identitatea se referă atât la similitudine, cât și la diferențiere, însă, spre deosebire de abordarea filosofică, teoriile sociale punctează că identitatea și alteritatea nu există în sine, întrucât "toate identitățile umane sunt identități sociale. Identitatea noastră sau a celuilalt este o problemă de sens și înțelesul implică interacțiune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ideea că aceasta este o procesare simbolică a realității, prin care individul decodifică și reinterpretează realitatea, căutând și generând în permanență sensuri și semnificații. Fiind o procesare mentală, formarea imaginii are loc la nivel individual, însă, cu toate acestea, există similitudini între imaginile pe care le au indivizii aceleiași epoci, societăți sau grup. Studiul imaginii presupune înțelegerea procesărilor mentale și a sistemului de referință al unei epoci întrucât prin mimetism social și contagiune mentală indivizii unui grup ajung la procesări similare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ediția a II-a, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1991, p. 232. 328 "Analogia cu fecunditatea este consemnată chiar și de unii termeni care denumesc anumite moluște bivolare, dovadă stă vechiul nume danez al stridiei (kudefisk); similitudinea este atestată și în Japonia." (Idem, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, p. 159). 329 "O tradiție de origine orientală explică nașterea perlei ca fruct al fulgerului care pătrunde midia: perla ar fi rodul împerecherii Focului cu Apa. Sfântul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
același individ. Un asemenea criteriu domină în cazurile în care creșterea, îmbătrânirea operează ca factori de deosebire și, în consecință, de diversitate numerică. Amenințarea pe care o reprezintă timpul pentru identitate nu poate fi complet înlăturată decât dacă la baza similitudinii și a continuității neîntrerupte a schimbării putem pune un principiu al permanenței în timp: de pildă, structura invariabilă a unui aparat căruia între timp i-am schimbat toate piesele. Această idee de structură, opusă celei de eveniment, confirmă caracterul relațional
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de a demiurg...” (înțeleg) și poetul, și sculptorul, devin niște dăltuitori de vise, statornici în dorința de a fi unici. între cei doi există vizibile similitudini, mângâieri ancestrale: „eternități de-o clipă...”, concretizare a unor idei percepute ca un „prim sărut”, prin unicitatea conceptuală. Fațetele celor doi creatori ne sunt reflectate într-o simetrică ascensiune, pe de o parte artistul: „Când un pictor / scrie versuri / o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
literă de aur în corola capodoperelor istoriei literaturii române de secol al XX lea. Jurnalul unei fete greu de mulțumit Prietenia este acea înlănțuire de idei în perfectă comuniune. Cheia de aur care se răsucește în sufletul unor ființe dovedesc similitudini nu doar temperamentale, cât mai ales de natură intelectuală. E cazul lui geni Acterian care a atras în jurul ei spirite luminate ale unor timpuri de o încărcătură istorică demnă de a fi cunoscută. Curiozitatea e în firea umanului. Iată un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
întrucâtva învăluitoarele replici-jocuri de cuvinte, cu personaje-figurine, schematic, vizualizați prin contururi comune, și totuși distincte, prin comparație cu Dupont, Durand și Martin - îmbrăcați la fel sau cu Nostima Doamna, din Scenă în patru. „Replicile-ecou” și încrustațiile picturale transpar în perfectă similitudine. Aceasta este „lecția” dramaturgului și pictorului Eugène Ionesco. Imaginația artistului e bogată, diversificată și ne surprinde plăcut. O imagistică plină de sensuri abstract-filosofice, precum: copacul „văduv și orfan”, adumbrind pământul, în revărsări generoase de încrustații întușate - repaos arborescent sau trunchiul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
desene (realizate în vara anului 1980) merită a fi însoțite de povestea unui încântător oraș medieval, în care tronează abația benedictină de secol al VII-lea. Desenele lui ErGÈNE IONESCO devin adevărate „Iărâme” de vis monocrom. O demonstrație inteligentă privind similitudinile ce se pot crea între cele două limbaje artistice: literatura și pictura. Constantin Brâncuși POVESTEA rNrI SIMBOL NAȚIONAL Coloana fără sfârșit „Coloana fără sfârșit e aidoma unui cântec etern care ne poartă în infinit, dincolo de orice durere și bucurie artificială
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
poate fi preluat de către scriitorul de satire și comedii, atunci cînd vrea să rămînă în limitele decenței. Oratorul poate, pe rînd, să realizeze portrete sau să traseze caractere, în funcție de ceea ce își propune" (p. 243). În fine, el completează Paralela cu Similitudinea care este "o paralelă între două lucruri, două obiecte considerate prin raportul de asemănare între ele; este deci un fel de comparație" (p. 246) Disimilitudinea care este "o paralelă între două obiecte diferite sau același obiect considerat prin prisma a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-ul". Într-adevăr, logica acțiunii presupune ca o DA să aibă început și sfîrșit, astfel ca ierarhia ramificației descriptive să pară că se aplatizează într-o simplă succesiune de propoziții. La nivel de suprafață, această linearizare-cronologizare a elementelor prezintă o similitudine cu progresia povestirii: Schema 30 Structura Pn1 + Pn2 + Pn3 + Pn4 + Pn5 Pd1 +Pd2 +Pd3 + ...+Pdn liniară: Structura pd PĂRȚI ierarhică: Tema-titlu Secvența descriptivă (DA) Secvență narativă Dacă observăm schema, putem vedea clar că natura ierarhică diferită a celor două secvențe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ideea de identitate." (Dorfman, D.,19985) De aceea, problema susținerii și înnoirii comunității este de a transforma relațiile pasive în relații active. Această problematică are implicații aparte pentru comunitățile rurale unde, în ciuda unui grad ridicat de coeziune socială, datorită similitudinii rolurilor și statutelor acestora, percepțiile reciproce rămân pasive. Flora & Flora (apud. Archie, M. et al., 199518) subliniază faptul că membrii comunității au tendința de a menține starea de staus quo în consecință, ei dezvoltă o aversiune față de conflict pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de propaganda unor agenți ai național-comunismului reactivați, au fost aduși cu autobuze și camioane, uneori de la câteva sute de kilometri, ca o masă de manevră ignorantă și isterizată dinadins. Dacă dăm de o parte elementul etnic din ecuație, observăm repede similitudinea acestei năvăliri cu cele ale minerilor la București: același modus operandi ne face să deducem că e vorba de același autor. Percepem, pe de altă parte, și schița unui război civil în manieră transnistreană sau iugoslavă în această confruntare în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
strategie, un mijloc de presiune a cărui unitate este constituită doar prin repetarea acelorași atentate. Pare mai corect să vorbim despre discontinuitatea terorismelor, a folosirii violenței. Această perspectivă va fi întărită și mai mult, după cum vom vedea mai departe, de similitudinea cu anumite crime de drept comun. Putem face legătura între terorismul practicat de anumite grupări autonome, terorismul unor grupări mici despre care s-a putut spune că erau victimele unui climat de violență, terorismul palestinian și numeroasele acte criminale, toate
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ar fi, într-adevăr, incomod să prezentăm exhaustiv metodologia experimentală, chestionarul sau interviul mijloacele de anchetă specifice acestui domeniu. Același lucru este valabil și în ceea ce privește analiza datelor (analizele textuale, de varianță, în regresie multiplă, factoriale, discriminante și multidimensionale, matrice de similitudini, teoria grafelor, clasificarea ierarhică, ecuațiile structurale). Dar acest sentiment al limitelor relative atribuite unei sinteze este compensat de o convingere pe care o avem vizavi de însuși sensul acestei noțiuni. Încredințați fiind că putem astfel explica la ce se referă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a ajunge la regruparea și ordonarea informațiilor elementare care conduc la un grad relativ de consens între populațiile chestionate pe marginea obiectului RS. Putem astfel folosi o abordare se-mantică calitativă sau analize statistice complexe (clasificarea automată sau ierarhică, de similitudine, analiza corespondențelor, multidimensională sau în regresie multiplă) pentru a face să apară o hartă conceptuală comună, o "tramă primitivă" și structura sa (Doise et al., pp. 25-100). Procedurile informatice de analiză textuală determină o anumită orientare, de la începutul anilor optzeci
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un început de reperare a acelora care sînt alese mai frecvent pentru a fi asociate cu altele (termeni de legătură, centrali sau organizatori). Putem completa această abordare prin întrebări despre tipul de abordare, operat de fiecare subiect între două cuvinte (similitudini, contrast, legături diverse, cele mai importante cuvinte...). 1.2.2. Comparația pe scale O altă tehnică este cea a comparației "pe perechi", dezvoltată de Georges Le Bouedec (1984), ilustrată mai jos într-o cercetare făcută de Jean-Marc Monteil și Louis
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
caracterizate (Abric, Flament, Rouquette) de o mai mare asociativitate (termeni de legătură evocați cel mai des și care trimit la mai multe tipuri de noțiuni) și o mai puternică proeminență (cognițiile cele mai frecvent alese, respinse sau citate). Analiza de similitudine (Degenne și Vergès, 1973; Flament, 1986) permite, printr-o procedură complementară, listarea esențialului din harta de idei care este o RS. În funcție de diverșii indici și matrițe, se sintetizează legăturile dintre "cogneme" care se potrivesc "cel mai mult unele cu altele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mult unele cu altele", apoi acestea sînt transpuse grafic. Evaluarea acestor relații poate duce la rezultate de teste asociative, categorii de chestionare sau poate succeda analizei conținutului interviurilor. Se presupune că elementele centrale sînt puternic conexe sau în relație de similitudine cu un număr mai important de itemi. Ca și în calculele evocate mai sus, ne bazăm pe principiul că elementele nucleului central sînt inferate ca atare, dar nu verificate în incidența asupra sistemului sociocognitiv și în proprietățile lor calitative. 2
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
individuală/ publică, 35-40, 66-67, 242 Rețea de asocieri (tehnică a), 192 Rit/ritual, 28, 34, 60, 72, 139, 143, 149, 151, 254-271, 289 S Schemă figurativă, 108, 123, 159 Scheme/cognitive de bază, 162, 201-209, 289 Schimbare socială, 46-50, 221-222 Similitudine (relație a), 189, 194-195 Sincretism, 43, 250, 288 Siplex, 66-67, Sistem periferic, 127-135, 197-201, 210-212 Spațiu, 49-50, 143 Stereotip, 23-24, 52, 86, 90, 93, 120-122, 125, 130, 141, 214, 235-237, 290 Stilul reprezentărilor, 141-142 Structurare (grad de), 76-78 Structură (sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]