2,389 matches
-
oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să strice imaginea de sat autohton. Numai lumânările ce se zăresc prin case din ulițele pe care trec domoale vitele, bătrânii perciunați întorcîndu-se de la sinagogă cu ceaslovul subsuoară, aluziile tuturor la vremurile biblice dau putința ochilor să distingă o altă rasă. În Copilăria unui netrebnic, vastă pictură a aceleiași evreimi în tonurile umbrite ale lui Rembrandt și Grigorescu, scriitorul zugrăvește în tablouri trase de o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ochilor să distingă o altă rasă. În Copilăria unui netrebnic, vastă pictură a aceleiași evreimi în tonurile umbrite ale lui Rembrandt și Grigorescu, scriitorul zugrăvește în tablouri trase de o pensulă sigură evenimentele fundamentale ale vieții: naștere, logodnă, nuntă, moarte, sinagoga ale cărei mucuri le strânge de afară creștinul Mihalache, școala pe fereastra căreia vaca vâră capul. I. LUDO Mesia poate să aștepte de I. Ludo pune în termeni foarte spirituali strania problemă a evreilor care nu se simt bine în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Această condiție postistorică și primordială e anticipată și simbolizată de ziua de Sabat. Există în iudaism și un ritual special al mesei de Sabat. vineri seara, mama aprinde lumânările speciale. apoi tatăl, capul familiei, se întoarce însoțit de copii de la sinagogă și „binecuvântează familia, rostind versetele din Pildele lui Solomon, Capitolul 31”. Urmează binecuvântarea pâinii și a vinului. Din pâinea ritualică (challah) „se mănâncă două felii, în amintirea porției duble de mană divină căzută în pustie, în ziua dinainte de Sabat”. Prezența
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
parcurgerea unei perioade ascetice, numită semnificativ Zilele de Frică. Sunt în număr de 40 și obligă pe evreul ortodox la pocăință, reculegere și pregătire spirituală pentru Noul an. ritualul mesei de anul Nou este unul special. Urmează slujbele lungi de la sinagogă și sunatul din șofar (corn de berbec), cu scopul de „a trezi” credincioșii. * Marea Iertare (Iom Kipur). Reprezintă cea mai sfântă zi din calendarul liturgic evreiesc. Este o zi de post care încheie Cele Zece Zile de Frică și-l
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
recunoștința”. * Sărbătoarea sorților (Purim). Sărbătoarea face trimitere la perioada sacră dintre distrugerea primului templu și ridicarea celui de-al doilea. În amintirea acelui episod arhetipal, „Purimul se sărbătorește cu petreceri și daruri constând în hrană pentru cei nevoiași, iar în sinagogi se citește Megillah (sulul cărții Esterei)”. * Sfințirea Templului (Hanuca). Este sărbătoarea purificării templului de către evrei. În fiecare noapte din această perioadă se aprinde o lumânare pentru a aminti de „miracolul uleiului”. Atunci, la purificarea templului, uleiul trebuia să țină o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nu mai este o legislație divină, revelată, așa cum o considerau tradiționaliștii. un prim pas al schimbării a constat în reformarea templului. În 1810, la Seesen (Germania), el va fi construit cu autofinanțare. Israel Jacobson (1768 1828) va instaura „templul” în locul „sinagogii”. Noutatea absolută era aceea că, până atunci, denumirea de templu „fusese rezervată exclusiv templului din Ierusalim”. Alte noutăți introduse atunci de reformatori au fost următoarele: „Omiliile, imnurile și rugăciunile trebuiau recitate în germană, iar momentele celebrării puteau fi însoțite de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
regulile Sabatului. cel mai important grup ortodox de evrei din SUA este Mișcarea Lubavich (numele unui sat rusesc din provincia Smolensk). Liderul lor spiritual este venerat și ascultat necondiționat. Mișcarea hasidistă Lubavich are actualmente mii de discipoli fideli. Dispun de „sinagogi, școli și centre de educație pentru adulți în numeroase țări; toate aceste instituții depind direct de sediul central din Brooklyn”. cultivă toleranța pentru absolut toți evreii lumii (practicanți sau nu), în ideea că „în sufletul oricărui evreu se află o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
timp. Iudaismul - „să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus...” (Ieșirea 20, 4). Islamul se revendică de la același Dumnezeu al lui Moise. De aceea nu existau nici în sinagogi, nici în moschei imagini ale DIVinității. Ideea Dumnezeului care s-a făcut Om a fost considerată drept dogmă în secolul al IV-lea, în urma conciliului de la Niceea. „Docentiștii considerau că IIsus nu Îmbrăcase decât aparența unei forme omenești; arienii, discipolii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în grup, consumul de droguri și jertfirile de animale. Un individ și-a torturat prietena, îndemnând-o să se sinucidă. În Oradea anului 1998, cimitirul municipal a fost profanat de sataniști. La Făgăraș, „Fiii lui Satan” se întâlneau într-o sinagogă părăsită. Erau cu toții Îmbrăcați în negru, nespălați, pletoși. La gât aveau crucea cu Iisus Hristos răsturnat. Se adunau la ora 12 noaptea, marțea, zi considerată favorabilă ritualurilor satanice. XX.4. Gradele inițierii în Biserica lui Satan Există mai multe etape
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
adversarii acestor drepturi au răsculat Bucureștii. Poporul din mahalale s-a sculat cu mic cu mare, a înconjurat Camera și, prin atitudinea lui hotărâtă a impus Constituantei revotarea Art. 6. Apoi, răspândindu-se prin cartierele evreiești, a săvârșit devastațiuni, iar sinagoga din strada Sf. Vineri 60 a asaltat-o, i-a spart geamurile și i-a stricat mobilierul.61 Crémieux, evreu francez republican 62, scrie o broșură în care cere intervențiunea Puterilor în România pentru ca să ia apărarea evreilor și să impună
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d. A. Cremieux relativă la situațiunea israeliților în România. D. Crémieux, fidel generoasei misiuni ce a împlinit în curs de mulți ani, apără cauza și interesele coreligionarilor săi din Principatele Danubiene. El este în rolul său și opiniunea publică din 60. Sinagoga din strada Sf. Vineri era o construcție nouă, modernă. 61. În luna iunie 1866, după venirea prințului Carol în țară, Adunarea Constituantă s-a întrunit pentru a aproba proiectul modificat al Constituției. Discuții aprinse au fost purtate în jurul Art. 6
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cum era și firesc - cetățeni români. Manifestația „populară“ de la 18/30 iunie 1866 („la cari s-au alăturat, firește, scandalagii de profesie și toți cei contrari ordinii celei noi“, menționa principele Carol - Memoriile, I, p. 93) s-a deplasat spre sinagoga nou construită și au devastat-o metodic, prințul Carol simțindu-se obligat să ofere 6000 de galbeni din caseta sa particulară pentru refacerea ei. 62. Adolphe Crémieux (1796-1880), om politic francez, fruntaș al Revoluției din 1848, președinte al Alianței israelite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai bine, credem, a procede astfel decât a mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au reluat agitația în streinătate, acuzând țara de netoleranță; atunci Alianța israelită s-a pus în mișcare și a trimis în țară pe un evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
658 de străzi (cu o lungime totală de 203 104 m, din care 119 460 m pavate cu piatră cubică sau „piatră ordinară de Prahova“), 25 000 de case, 300 de locuri virane, șase piețe publice, 114 biserici ortodoxe, zece sinagogi, 40 de hoteluri „mai însemnate“, 100 de cafenele, 600 de trăsuri de stradă, zece poduri peste Dâmbovița (dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a mă închina astfel nu l-am pierdut nici pînă azi. Mă ajută să mă sustrag acelei forme de fariseism evocate în Evanghelia lui Matei (6, 5): „Iar cînd vă rugați, nu fiți ca fățarnicii cărora le place, prin sinagogi și prin colțurile ulițelor, stînd în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor”. Acasă, în colțul meu, e altceva. Însă și aci evit spectacolul, în fața lui Dumnezeu stau singur. Nu-i trag pe ceilalți după mine, nu-i moralizez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ieri erau ușor de readus, Însă, la starea de vrajă și admirație pe care le provoca, instantaneu. - Nu mai pot, nu. Uite, ticăloșii au răspândit zvonul că soția mea, o știi, ființa aceea minunată... Dora, mi-a fost trimisă de sinagogă. Așa spun prin târg măgarii. O jidoavcă sub plapumă. O iscoadă a sinagogii. De data asta, uluirea mea devenise, bănuiesc, mai mult decât expresivă. Doar Dora nu este... dar nu apucasem să bâlbâi vorbele prostești. - Știu, știu, nu asta e
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care le provoca, instantaneu. - Nu mai pot, nu. Uite, ticăloșii au răspândit zvonul că soția mea, o știi, ființa aceea minunată... Dora, mi-a fost trimisă de sinagogă. Așa spun prin târg măgarii. O jidoavcă sub plapumă. O iscoadă a sinagogii. De data asta, uluirea mea devenise, bănuiesc, mai mult decât expresivă. Doar Dora nu este... dar nu apucasem să bâlbâi vorbele prostești. - Știu, știu, nu asta e problema. Nu adevărul e problema. Nici nu mă interesează taina nașterii ei. Dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mea, rămasă departe, În vechea ei neliniște că nu mă voi mai Întoarce. Era vineri seara. Ploua abundent. Piața centrală și debarcaderul și atâtea imagini clasicizate pierduseră grandoarea. Am decis să căutăm cartierul vechiului ghetto. Am nimerit Într-o mică sinagogă unde se oficia ajunul Sabath-ului. Ritual sefard, spaniol, mediteranean, diferit de uzanța așkenazită a Europei Răsăritene. Femeile nu erau despărțite de bărbați și, Încă mai neobișnuit, cântau Împreună cu aceștia bucuria festivității, atât de distinctă de lamentările dureroase ale Estului. Venisem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să vizităm, abia acum cu adevărat, Ghettoul. Rabinul locului părea, mai curând, un civil tocmai ieșit, pentru o scurtă pauză, de la oficiul de asigurări sau de stare civilă, sau de tranzacții navale. Ne deschidea, pe rând, ușile vechi ale vechilor sinagogi, ne ghida grijuliu pe scările vechi și, explicându-ne ceea ce vedeam și ceea ce nu mai putea fi văzut, ne livra istoria sincopată a migrațiilor, persecuțiilor, supraviețuirii. Un bărbat jovial și grăsuț, născut la... Suceava! Vorbea, din când când, cu noi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
când am devenit eu Însumi exilat, aveam să evoc adesea momentul când, a doua zi dimineață după sosirea mea, Paul m-a anunțat, Înainte de-a porni să vizităm Împreună Berlinul Occidental: „Întâi, la Templu! Te duc, Înainte de toate, la sinagogă”. La colțul străzii, am intrat, mai Întâi, Într-o bancă, unde trebuia să scoată niște bani. Vedeam Întâia dată operația de manipulare a cecurilor și conturilor capitaliste. Câțiva clienți, aliniați cuminte În fața ghișeelor, dialog În surdină, mișcările de o timidă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de sâmbătă se va recupera mărindu-se numărul de 9 ore lucru pe zi după caz cu încă jumătate de oră până la o oră. 3) Cazarea a) Detașamentul 3 Drumuri: Evreii din Tg. Fălești sunt cazați în două clădiri foste sinagoge bine amenajate. Cei din Ghidighici sunt cazați într’o baracă de zid cu paturi comune suprapuse și cu paie astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru cazarea acestor evrei conf. Instr. G-le 55500/1942 p. 2 sub amenințarea de a i se ridica evreii în caz de neconformare. g) La Det. Tg. Neamț sunt cazați în Tg. Neamț pe la familiile evreești și în 2 sinagoge în cartierul evreesc și izolați de creștini. h) La Det. Serv. Technic Baia sunt cazați în case nelocuite la marginea satelor și în magazii iar cei din Fălticeni în 2 sinagoge, contactul cu populația fiind relativ înlăturat. i) La Det
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în Tg. Neamț pe la familiile evreești și în 2 sinagoge în cartierul evreesc și izolați de creștini. h) La Det. Serv. Technic Baia sunt cazați în case nelocuite la marginea satelor și în magazii iar cei din Fălticeni în 2 sinagoge, contactul cu populația fiind relativ înlăturat. i) La Det. Primăriei Huși evreii sunt cazați în clădiri izolate. j) La Det. Cetatea Albă nu s’a primit încă darea de seamă. k) La Det. Păltinoasa evreii sunt cazați în clădirile fabricei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Evreii din satul Copou XE "Copou" , cam 300 la număr (acest sat, care la origine era situat În afara Iașiului, a devenit un fel de suburbie Îndepărtată a orașului), au fost evacuați după aceeași metodă. Șeful Comunității, care era și administratorul sinagogii, a fost bătut până ce a paralizat, deoarece a Îndrăznit să telefoneze președintelui Comunității vecine din Iași și să-l Întrebe ce să facă cu sulurile Torei. A fost acuzat că este „comunist care a avut convorbiri subversive”. Bărbații Între 18
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vor fi executați pe loc, fără să pot căpăta dela cineva vreo lămurire serioasă spre a descoperi cauza acestei situații. Tot În acea clipă au Început să se tragă focuri de armă cazonă și pistol automat pe toată valea din spatele sinagogii de pe strada Aurel Vlaicu... Am fost Întrebat tot atunci de un ofițer german În franceză de ce români Împușcă așa fără motiv În oraș, producând alarmă... Orice Încercare de potolire a acțiunii descrisă mai sus din partea noastră a rămas fără efect
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]