2,599 matches
-
fii cuminte, suntem bătrâni! mi-a repetat, mi-a amintit. Planuri, iluzii, proiecte, eșecuri? Dar ea, perfecta, nu-și închipuia să nu mă vadă! M-a căutat și din nou m-a găsit când scormoneam la rândul meu pe poteci singuratice din parcuri, unde pașii noștri se pierdeau în zări, pe sub mări, peste văi înverzite și nu-mi păsa că iubirile mele apocrife și sentimentele mele pestrițe vărsau lacrimi vinovate, însă noapte ca aceea, când luna se încăpățâna să lumineze dragostea
V?rsta prescris? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83733_a_85058]
-
Au ajuns pe culmile Pirineilor, de unde privirile se puteau îndrepta spre Franța, Spania și cele două mări. De pe această înălțime ei au coborât iar pe un drum anevoios, într-o vale adâncă. Din mijlocul acestei văi se ridica un munte singuratic, făcut din stâncă tare, cu povârnișuri repezi și lunecoase, în creștetul căruia se afla un castel înconjurat de un zid de aramă. Iată fortăreața în care vrăjitorul își ține prizonierii; ar trebui să ai aripi pentru ca să poți ajunge acolo; e
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de vârf, nici Crăciunul, nici ora schimbului de ture, nici nu ploua torențial și totuși nu se găsea nici un taxi. Fluierasem, țipasem și sărisem spre cer ca o nebună timp de douăzeci de minute, fără nici un folos, când un taxi singuratic trase În sfârșit pe dreapta. Răspunsul șoferului, la cererea mea de a merge spre centru, a fost: „Prea aglomerat!“, Înainte de a dispărea În scrâșnet de roți. Când un al doilea taxi liber m-a luat În sfârșit, m-am pomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mare, frumos și nu făcea sport, ci stătea mai mult singur și lucra la câteva restaurante locale cunoscute. Băiatul care ni se păruse Încrezut și arogant pe când eram adolescenți și prea tineri ca să Înțelegem că era un mare timid, un singuratic, cineva care nu se simțea tocmai la locul său În nici un grup de copii. Băiatul care stătea În fața mea, pe diagonală, la ora de atelier, Întotdeauna concentrat asupra tăvilor de lemn sau mașinăriilor cu gumă de mestecat pe care Învățam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
au țintuit pe Cruce, am sângerat în luptele din munți și în adâncul pământului în minele de plumb, paharul vieții noastre mereu plin cu defăimări otrăvite, dar am stat drepți și neclintiți în demnitate. Legionarul nu este un ins izolat, singuratic, ci un soldat al oștii creștine, al unei puteri înalte care îi poruncește să nu părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Eu, să fi fost în locul lui, mă duceam întâi să văd cine-i nemernicul care a tras în mine - a sărit de la locul lui țârcovnicul. ― Da’ n-ai auzit că el se temea cel mai mult de poteră? Că dușmani singuratici o mai fi având el, dar de aceia nu-i era frică - a intervenit omul cu glaja de afinată. ― Cu aceste gânduri în minte, și-a cercetat pistoalele, să vadă dacă pe întuneric, cu teama în spate și durerea din
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prin ’44. Goines fusese înhățat a doua oară pentru posesie de marijuana în aprilie ’44. — Acționa singur? — Vrei să zici la furăciuni? — Corect. Avea vreun partener așa, în general? Chester Brown zise: — Afar’ de tipu’ ăla, Trombonu’ Total era un singuratic total. Avea totuși pe cineva, un blonduț înalt și rușinos care iubea jazzul, da’ nu putea să-nvețe nici un instrument. Fusese undeva unde luase foc și toată fața îi era acoperită de pansamente, de parc-ar fi fost o belită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se dovediseră lipsite de interes. Dosarele lor de la pușcărie relevaseră faptul că nici unul dintre ei nu avea grupa de sânge 0-I. Administratorii de la San Quentin și Lexington State Hospital telefonaseră și susținuseră amândoi că Marty Goines era un tip singuratic, iar terapeutul de la Lex menționase că Marty fusese repartizat unui lucrător federal, pe care nu-l contactase încă și nici nu-i comunicase adresa la care urma să stea în momentul sosirii la Los Angeles. Deși era foarte improbabil, Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cercetare a zonei: nada, nimic. S-a scurs deja prea mult timp. Ghetoul negrilor, Griffith Park, locul unde a fost aruncat Goines... nimic. Nimeni n-a văzut nimic, nimănui nu-i pasă. Iar cu informatorii - nici o șansă. Tipul e un singuratic și pun pariu pe toată pensia mea că nu umblă cu derbedei. Personal m-am axat pe alți trei suspecți, despre care am aflat că sunt eliberați condiționar: doi poponari și un cuceritor autentic - genul de predicator înalt, cărunt, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Mal zâmbi. — Și pe urmă? — Pe urmă îl arestez sau îl omor. Mal zise: — Te-ai scrântit. Buzz îi răspunse: — Mă cam gândeam să te rog să mi te alături. Un căpitan scrântit are mai multă putere decât un polițai singuratic cu doar câteva doage lipsă. — Am marele juriu, Meeks. Iar poimâine e procesul de divorț. Buzz își trosni degetele. — Te bagi? — Nu. E o nebunie. Și nu te credeam în stare de gesturi teatrale. — Îi sunt dator. Amândoi îi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
înconjurată de câțiva arbori cu trunchiul drept, înalt, purtând în vârf un buchet de frunze foarte mari, care-i dădeau un aspect plăcut și elegant''. Erau niște cocotieri. Și, ca să nu lungesc prea mult povestirea, călătorul poposește în această colibă singuratică, fiind găzduit de stăpânul ei, un indian, cu toată ospitalitatea. Indianul îl poftește pe drumețul rătăcit la masă și-i oferă pe lângă mâncare tot soiul de bunătăți ca: o băutură tare și acrișoară (care, ne-am explicat noi, ținea loc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Întrucâtva, de dispreț. Nu mai voia această lume, pe care o cucerise aproape fără să-și dea seama. Nu mai voia decât liniștea și frumusețea gesturilor simple. Apoi se opri. Avea puterea, dar și răspunderea actelor sale. Fusese un luptător singuratic doar până când Îi ucisese pe Cei Patru. O făcuse din răzbunare și din dorința de a desființa cât mai repede un ordin secret specializat În teroare și asasinate. Dar, din clipa următoare, avea răspunderea de a duce la sfârșit ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
umbre, În viitor. Făcuse doar câțiva pași când un murmur venit de pretutindeni Îl făcu să ridice privirile. Cerul greu și cenușiu care apăsase capitala imperiului se ridicase În doar câteva clipe, iar prin faldurile străvezii ale norilor străbătea, stingheră, singuratică, aproape imposibilă, o rază de soare. 13. Înfrângerea 21 martie 1476, Cetatea de Scaun a Sucevei De pe meterezele cetății, coloana Apărătorilor care se apropiau Învăluiți de mantiile lor albe cu semnul scutului și spadei părea o reamintire a zăpezilor proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Și printre foșnetele ierbii și printre tropotele copitelor se auzi un strigăt pierdut și deznădăjduit: Ștefăneeel! Apoi strigătul dispăru, Înghițit de infinitul nopții, iar privirile urcară spre cerul Înstelat, unde se zărea, cu o claritate uimitoare, Calea Lactee, drumul luminos și singuratic al rătăcitorilor. Un fior Îl zgudui din creștet până-n tălpi. Înțelese mesajul. Cercul se Închidea. Noaptea de atunci, bătălia pentru Ștefănel. Ziua de acum, bătălia pentru Moldova. Iar Pietro avea dreptate. Luptătorul necunoscut care ducea șarja nebună a mongolilor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ei orășenesc și totodată gospodăresc; la mobilierul simetric, onest, la budua-ul plin de horbote, panglici de culori amoroase și naive: nimic, acolo, nu încadra acea tragedie. își reaminti, deodată, vestibulul cel nou, părăsit, în care se plimbase în rătăcirile ei singuratice. Acolo era decorul shakespearian al tragediei. în umbra gradată a coloanelor nude, rotunde, netede, rămase cu gipsul aparent, peste care nu se mai așterneau fardul culoarei sau artificiul marmorei, figura hieratică a lui Hallipa, chipul torturat, de meduză, pe trupul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
privire plăcută, edificiul Cercului Militar, care se proiecta armonios. Privirea nu se adresa clădirei, decât întrucît blocul ei dura un punct de călăuzire în insula vie a Cetăței. De pe trotuarul cellalt, Nory se întoarse să mai zărească pe amica ei singuratică. O absorbise Cetatea și timpul. III In dimineața-aceea, scoțând nasul devreme pe fereastră ca să dea drumul zilei să intre în odaia ei adăpostită, Mini simți dintr-o dată, de la întîia privire rotită în jurul cerului, cât încăpea între coperișurile învecinate, simți de la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fu scuturată brusc de o plictiseală, de o indignare nespusă. Ce căuta acolo, între acei oameni urâți, banali, cu care nu avea nici o afinitate, ea, care-și rupsese toate aderențele? De ce pierduse azi atîa timp, în loc să rămână în beatitudinea ei singuratică, cu simțirea fericirei, ca o perlă în scoică, ca și ea hrănită din cochilie, ca și ea aderentă! Cu toate astea, era acolo, fie burghez, fie intelectual, un mediu destul de ridicat, dar chimia lui era azi descompusă de un singur
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nord, căutând răcoarea. Petrecuse trei săptămâni aici, călărind de colo-colo, căutând ceva. Nu era prea sigur că știe ce anume. Ceva cu care să umple un gol. Până de curând, viața pe dealuri i se păruse de ajuns. Viață de singuratic, desigur. Spre deosebire de alții, Forrester discuta mult cu angajații săi, fiind realmente interesat de amănuntele vieții lor. Diferențele de rasă sunt greu de depășit, dar nici la universitate nu fusese prea sociabil. Întotdeauna îi ținuse pe ceilalți la distanță. Unii bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urmărește prin cătarea puștii, luptându-se cu niște impulsuri nu tocmai englezești. În jurul și dedesubtul ei, vânătoarea continuă, dar scopul nu mai există. Charlie se simte ultimul bastion al ordinii în acest loc, o insuliță în marea haosului, o stâncă singuratică izbită de valuri, acoperită de steagul britanic zdrențuit. În cele din urmă, fotograful slăbește pasul, iar Pran aude mugetul vițeilor speriați. Au ajuns în la locul vânătorii. Privesc printre frunze luminișul, unde se află cele trei nefericite animale, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bolile caracteristice, căldura sau vreun leopard, aveau să-i vină de hac în câteva săptămâni unui alb. Nu a fost subiect de controversă, întrucât așa se întâmplase înainte. Pornind de la această idee și de la faptul că profesorul era un tip singuratic, fără să aibă clanul său, sau legături sociale(asta pentru că venise fără capre, femei sau fii, doar cu un grup de hamali Hausa) au făcut o evaluare rapidă a hainelor sale și a tuturor bunurilor, transformându-i-le în cantități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de însemnări pentru bărbați și femei... Toate pregătirile pentru Africa, începând de la studiile din biblioteca universității, până la discuțiile cu profesorul Chapel (și mai înainte lecțiile de istorie, măsurătorile de cranii, poeziile recitate...) i-au creat aceeași imagine edificatoare: un aventurier singuratic, care caută să implanteze cu eroism caracterul englezesc pe un pământ gol. Iar acum, va ajunge un fel de inspector de taxe. Ceva sigur n-a mers cum trebuia. Mai este și chestiunea africanilor în sine. În timp ce-i servesc hrana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și-a cumpărat bijuterii și haine, iar eu am plătit spioni. Tentativa de asasinat asupra mea îmi zguduise sentimentul de siguranță. Cu ce bani mi-au mai rămas am cumpărat trupa de operă a lui Su Shun. În viața mea singuratică de văduvă imperială, opera a devenit o consolare. Curtea a votat și a adoptat propunerea pe care am făcut-o în numele lui Tung Chih de a se acorda promovarea lui Yung Lu și a lui An-te-hai. Din acel moment, Yung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
niște teci de mazăre, grase negustorese și adolescenți cu chipuri imbecile. Priveam la toate cu o scîrbă distantă, ca într-o expoziție a mizeriei umane. Atîrnată de brațul unui matuf vopsit, o femeie lată în șolduri schimba ocheade cu tineri singuratici. Cu gene cîrligate și ochii eterați cochet, păpuși oxigenate mișcau ritmic din coapse, simulînd indiferența. Fete de la țară, venite la tîrg să se școlească, vorbeau gros, azvîrlind cîte un „tu” ațîțat, și se lăsau urmărite de bandele elevilor cu muzicuță
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
totdeauna. Neam propus o întîlnire după zece, apoi după douăzeci de ani, dar cine mai putea să știe!... Ca timp, distanțele acestea păreau spăimîntătoare, marcînd un gol, o pierdere ireparabilă. Pe rînd iubite, colegele se măritaseră, lăsîndu-i pe băieți din ce în ce mai singuratici. Pătruns de conștiința destinului ce începea să fie personal, întrezăream realitatea unui sfîrșit. De starea de infantilitate care încă mă mai lega de părinți mă rușinam, iar această rușine mă determina să mă port cu bieții mei bătrîni aproape grobian
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
plină cu rodii în care, simbol al inimilor înamorate, erau înfipte săgeți. Pe umeri aveam aripioare de ceară iar trupul îmi fusese poleit cu aur. Doar albul ochilor scăpase de pojghița strălucitoare. Cu glăscior subțire cîntam cuplete obscene, oferind perechilor singuratice o rodie străpunsă de săgeată. Deodată am început să tremur: poleiala îmi otrăvise pielea. Cuprins de convulsii, muream. Mi-am adus aminte că citisem asta undeva și, căutînd să mă liniștesc, am adormit din nou. Deșteptat în lăuntrul meu, m-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]