3,963 matches
-
a personajului-narator reflectorizat care se joacă cu elementele realității ficționale. O reflectorizare a personajului-narator este evidentă în alte cîteva pasaje din prima jumătate a romanului Ulise, cu toate că o manieră atît de detaliată și de frapantă precum aceea din preludiul episodului Sirenelor nu poate fi găsită nicăieri 406. Unul dintre aceste pasaje este primul mare segment al episodului Wandering Rocks, care va fi analizat în detaliu acum. Episodul Wandering Rocks prezintă un montaj de instantanee de pe străzile Dublinului de la 3 p.m. la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
inovația lexicală "cu șase ochi" și deformarea atît a formei, cît și a conținutului formulei "Ce mai faci?". Toate acestea, precum și alte fenomene sînt din ce în ce mai des întîlnite în prima parte a romanului Ulise, atingînd cea mai mare frecvență în episodul Sirenele. Preludiul acestui episod poate fi privit chiar ca un text independent ce constă în întregime în astfel de tehnici. Teoria conform căreia romanul Ulise poate fi interpretat ca un fel de Konzeptionsmonolog, monologul interior al autorului sau al unui mediu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
M., 1973, 121 ș.u. 405 În lucrarea Situații narative tipice (Die typischen Erzählsituationen, 131-132), am încercat să arăt modul în care apare o nouă structură de semnificație atunci cînd, de pildă, cîteva dintre motivele verbale și sonore din episodul "Sirenele" alcătuiesc secvența de motive a unui cîntec de ivire a zorilor, în preludiu. 406 Vezi Stanzel, "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", 291-300. 407 James Joyce, Ulise, vol. 1, trad. de Mircea Ivănescu, Univers, 1984, 262. 408 Ibid., 262-263. 409
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca adevăr al lunii. Dar niciodată Ideile... Acestui nominalism îi vom adăuga și încrederea absolută în natură; cinicilor și lui Montaigne le plac animalele și dau, fiecare cu bestiariul său, lecții oamenilor invitându-i să prefere calea imitării naturii în locul sirenelor culturii și ale artificiului. Peștele masturbator, șoricelul amator de firimituri, scrumbia târâtă în lesă, broasca în apa înghețată îi învață pe oameni ce este anatomia, frugalitatea, determinarea, puterea de a le îndura; pisica din castel, zborul din floare în floare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înțepătură, fie ea și discretă, contra Frumosului în sine din concepția platonistă, nimic despre artă, muzică, pictură sau poezie, cel mult una sau două propoziții incidente: poezia homerică vinde mituri și ficțiune, totul într-un ambalaj atrăgător amintind de seducțiile Sirenelor lui Ulise, teatrul îl farmecă chiar mai mult pe înțelept decât pe omul de rând, iar acest faimos înțelept nu cumpără obiecte de artă costisitoare, el discută cu competență despre muzică, dezvelește statui, scrie și lasă o operă, face lecturi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai exprimă din acel moment puterea față de oameni. Philodemos reorientează discursul epicurian ortodox și celebrează muzica pentru că ea poate liniști sufletul. De la mitul lui Orfeu încoace, puterile ei sunt cunoscute; Ulise însuși încearcă pe pielea lui puterea vocilor seducătoare ale Sirenelor; Platon condamnă anumite moduri muzicale - dorianul? - pentru că ar moleși, ar fi senzuale și contrare legilor unei cetăți ideale: din aceleași motive, Philodemos examinează problema plăcerii acustice. El este primul care instalează estetica pe terenul jubilărilor pe care le poate produce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
domeniul în care banii lucrează pentru creșterea calității produselor, diversificarea gamei și, în general, pentru utilizarea resurselor în cel mai eficient mod.... În țara castelului lui Hamlet (chiar dacă Hamlet nu a existat decât în imaginația lui Shakspeare) și a Micuței Sirene, din trista poveste a lui H.C. Andersen, Fundația Carlsberg participă direct la viața cetățenilor. Susține desfășurarea manifestărilor prilejuite de sărbătorile tradiționale în Danemarca și încurajează competițiile sportive de orice fel. Pentru noi, desigur, acest mod de a face afaceri este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de la Collège de France, pe fotoliul său de la Academia de Inscripții, septuagenarul, octogenarul, nonagenarul (subl. n.) stătea ca un înțelept al vechimii pe marmura băncilor ateniene. Afară ceața se întindea și se strângea înapoi, picături cădeau din neguri, urlete de sirene și vâjâituri de motoare tăiau un aer gros și obscur, strigăte nervoase trimeteau unde spre fereștile sălii, iar el stătea liniștit, străin de toate aceste deșănțări ale unei vremi triste și chinuite și în colțul gurii zâmbea o ușoară lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În continuă schimbare. Că Odiseu avea această calitate, este evident nu doar din felul În care i-a păcălit pe Circe, pe ciclopi și pe Polifem sau din faptul că s-a legat de catarg pentru a nu cădea pradă sirenelor, ci și din modul În care Își ținea oamenii uniți și Își repara vasul sau din mijloacele improvizate pe care le născocea pentru a-și salva echipajul din Încurcăturile ce se țineau lanț. Accentul cade pe abilitatea lui Odiseu de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fumul, negrul apăsător, tente utilizate expresionist, sunt simboluri oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii cântă dragoste din strună.../ Sirena fabricii sună, tot sună...” (Sirena fabricii...). De remarcat preponderența verbelor hortative, poetul, un retorizant, voindu-se tribun. Limbajul alternează profeții volante cu scepticismul: sensibilitate și rațiune, credință și negație, toate traducând dezacordul
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii cântă dragoste din strună.../ Sirena fabricii sună, tot sună...” (Sirena fabricii...). De remarcat preponderența verbelor hortative, poetul, un retorizant, voindu-se tribun. Limbajul alternează profeții volante cu scepticismul: sensibilitate și rațiune, credință și negație, toate traducând dezacordul. Senzația de scindare între posibil și deziluzie înseamnă
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii cântă dragoste din strună.../ Sirena fabricii sună, tot sună...” (Sirena fabricii...). De remarcat preponderența verbelor hortative, poetul, un retorizant, voindu-se tribun. Limbajul alternează profeții volante cu scepticismul: sensibilitate și rațiune, credință și negație, toate traducând dezacordul. Senzația de scindare între posibil și deziluzie înseamnă dramă, fervoare, având cauze complexe
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
la începuturile creștinismului, datora mult mitului eschatologic; aici este vorba de mitul eliberării și al salvării lumii de către proletariat. La începutul anului 1919, de la Moscova, Lenin arunca lumii semnale cu dublă semnificație: (1) o provocare și (2) un cântec de sirenă. În lumea răvășită de război și de urmările lui, Lenin cheamă spre o construcție utopică, perfectă, în care aspirațiile toate sunt împlinite; oferă o alternativă, una a cărei credibilitate se amplifica mai ales datorită contextului marcat de urmările războiului. Lenin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
blanche où pissaient les vaches” („vin dintr-un târgușor alb unde se pișau vaci” (V). Poetul devine vocea unei omeniri în căutare de casă, a acelora al căror „hohot de plâns face înconjurul lumii” (VIII), în așteptarea cântecului ucigător al sirenelor, semn al sfârșitului (XXXV). Călătorul nu mai este privilegiatul care-și consumă surplusul de energie prin cunoaștere (precum la Dante), ci martorul neputincios al dezastrului dezrădăcinării unui neam. Acest vast tablou simbolic se adumbrește în structura complexă a ciclului de
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
trebuie să fi Înțeles deja asta. Îmi spun, dimpotrivă: trebuie că Măcățel chiar este, Într-un oarecare sens, o pisică. șșParanteza parantezei: iată un moment crucial pentru colaborarea noastră. În clipa asta ar trebui să răsune În mintea ta toate sirenele de alarmă pe care Raționalitatea le-a instalat, În secret, cu o răbdare seculară, acolo. Să o dai dracului de carte șmecheroasă a unui literat. Să regăsești rolul tău originar de ființare care caută ființa, și crede că drumul către
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unei ierarhii constituite, centrale. Dar locurile sugerează lipsa unui centru, o rețea care construiește un alt fel de ierarhie, dacă mai există așa ceva, Însă oricum vocea unică locului respectiv nu se mai poate auzi, ori, poate, este doar vocea unei sirene Înșelătoare... Mă opresc acum asupra termenului loc al memoriei - În mare parte, de-a lungul demersului tău, l-am citit ca loc al istoriei. Observ din nou că față de intenția anunțată procedezi diferit: nu arăți doar o singură cale spre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din a căror operă a tradus, precum Václav Havel, Milan Kundera și Bohumil Hrabal, erau atunci interziși în țara lor, însuși traducătorul a devenit acolo persona non grata. Traduceri: Jan Drda, Baricada mută, București, 1949, Nuvele, București, 1951; Marie Majerová, Sirena, București, 1950, Balada minerilor, București, 1965; Jiří Marek, Vorbește mama, București, 1953, Țara de sub ecuator, București, 1960, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, București, 1973, Panoptic de oameni păcătoși, București, 1977, Unchiul meu Ulise, București, 1978, Panoptic praghez, București, 1983, Tristan
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei contemporane a unui gen literar precum romanul istoric. Dar R. rămâne în istoria literară deopotrivă pentru proza ei științifico-fantastică: Eu și Bătrânul Lup de Stele (1966), Taina Sfinxului de pe Marte (1967), Anotimpul sirenelor (1975) și Să nu afle Aladin (1981, premiat la Concursul European de Literatură pentru Copii, Padova, 1982, precum și de Asociația Scriitorilor din București). Nota dominantă a scrierilor din această categorie este o îmbinare foarte personală de calități poetice (fragmentar, textele
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
au valențe estetice de poeme în proză), mesaj simbolic generos, fără a cădea în didacticism, și o paletă largă de tonalități narative, perspectiva fiind asumată din unghiuri diferite de naratori neconvenționali: copii, tinere fete, întrupări terestre ale miticelor ondine ori sirene, extratereștri cu simțiri pământene. Uneori aceste narațiuni inocente, perfect circumscrise genului, trimit spre realități cu posibile semnificații grave. Astfel, Astralofagul sau Lupta solarienilor cu electropirații (din volumul Taina Sfinxului de pe Marte) descrie tulburător drama unei lumi căzute sub dominația unei
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
va păzi clopoțeii, București, 1967; Taina Sfinxului de pe Marte, București, 1967; La braț cu ultimul zmeu, București, 1970; Vlad, fiul Dracului, București, 1970; ed. (Drăculeștii), București, 1977; Pe cai, pe cai, pe cai!, București, 1972; Giumbuș Măgăruș, București, 1974; Anotimpul sirenelor, București, 1975; Porumbița albă, București, 1978; Y.R. 7 245, București, 1979; O poveste din cronici, București, 1980. Hai să facem o poveste, București; 1981; Să nu afle Aladin, București, 1981; O întrecere ca-n basme, București, 1982; Basme țigănești
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
al celor mulți („Strigăt sunt, înfipt în vreme,/ Peste roșiile ruguri” - Prefață la un volum care n-a putut să apară). Și nu ratează nici o temă și nici un subiect dintre cele ce bântuie prin mitologia falacioasă a timpului (titlu elocvent: Sirena lui Vasile Roaită). Volumul, în bună parte antologic, Pasărea măiastră (1961) exprimă, monocord, acest devotament, într-o autoexcitație a viziunii: „E că-ntrevăd în comunism, curând,/ Măiastra pasăre de aur săgetând” (Pasărea măiastră), ici, colo întretăiată de umbra neagră a
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
nr. 1920 din 03 aprilie 2016. Pe strada pașilor pierduți te-ai rătăcit ca un parfum purtat de vânt, spre locuri tainice, acoperite de uitare, Zăpada florilor de vișin se topea ușor pe-aleile de fum, iar tu, cu sunetul sirenelor din larg, plecai în depărtare... Credeam că pot să te opresc cu amintirile înrourate, lăsate prin scrisorile iubirii noastre veșnic călătoare... Zburau toți fluturii din Univers prin stele deportate, aici... ploua cu tine și cu noi pe-o singură cărare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
-se ușor ca valul ... Citește mai mult Pe strada pașilor pierduți te-ai rătăcit ca un parfumpurtat de vânt, spre locuri tainice, acoperite de uitare,Zăpada florilor de vișin se topea ușor pe-aleile de fum,iar tu, cu sunetul sirenelor din larg, plecai în depărtare...Credeam că pot să te opresc cu amintirile înrourate,lăsate prin scrisorile iubirii noastre veșnic călătoare...Zburau toți fluturii din Univers prin stele deportate,aici... ploua cu tine și cu noi pe-o singură cărare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, unde activează în cadrul Editurii de Stat a Moldovei, al Comitetului Științific Moldovenesc, al revistei „Octombrie” și al organizației scriitoricești „Răsăritul”. Debutează în 1929 cu placheta Poezii, după care urmează culegerile de versuri În flăcări (1931), Sirenele zidirii (1932), De pază (1935), Dezrobire (1935), lipsite de valoare literară, ca și piesele Codreanu (1930) și Biruința (1933). Articolele sale de critică literară aparțin unui lector nu lipsit de gust, dar adânc marcat de dogmele sociologismului vulgar. A tradus
LEHTŢIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
vulgar. A tradus din Pușkin, Lermontov, Esenin ș.a. SCRIERI: Poezii, Balta, 1929; Codreanu, Tiraspol, 1930; Întrebări literare (în colaborare cu I. Vainberg), Tiraspol, 1930; În flăcări, Tiraspol, 1931; Tinerimea în luptă și zidire (în colaborare cu Leonid Corneanu), Tiraspol, 1931; Sirenele zidirii, Tiraspol, 1932; Biruința, Tiraspol, 1933; De pază, Tiraspol, 1935; Dezrobire, Tiraspol, 1935; A. Vlahuță, Tiraspol, 1935; 1 mai, Tiraspol, 1935. Repere bibliografice: I. Grecu, Mereu pe prima linie, „Nistru”, 1985, 10; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 162. N.Bl.
LEHTŢIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]