4,821 matches
-
decât să decodifice și să sistematizeze semnificațiile acestui decupaj În real. Prin urmare, acumularea de asimetrii transformă jurnalul Într-o oglindă involuntară a eului. Adică forma cea mai complexă de autocunoaștere. (De altfel, În Evul Mediu, speculum, oglinda, oglindirea, numea sistematizarea enciclopedică a cunoștințelor.) Fără Îndoială, e vorba de o oglindă retrospectivă, Îngânând ironic inscripția de pe retrovizoarele automobilelor de azi: „Obiectele percepute În oglindă sunt mai apropiate decât par”! În jurnalul intim, „obiectele” confesiunii sunt mai „Îndepărtate” decât le percepem! Imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
va atinge scopul propus, manifestând totodată disponibilitate și gratitudine pentru eventualele sugestii și observații venite din partea utilizatorilor. Partea I Statistică macroeconomică Capitolul 1. Introducere în statistica macroeconomică 1.1. Obiectul statisticii macroeconomice Cunoașterea dinamicii și structurii activităților economico-sociale necesită măsurarea, sistematizarea și agregarea acestora, demers care se realizează prin intermediul statisticii. Instrument principal al studierii activităților din societate, statistica s-a dezvoltat pe măsură ce activitatea economică și socială a devenit mai amplă, mai complexă și mai diversificată. Statistica oferă posibilitatea realizării unor analize
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
din CAEN Rev. 2<footnote www.insse.ro, Nomenclatoare statistice. footnote>. Codurile CPSA sunt corelate ca semnificație și încadrare cu celelalte coduri derivate CAEN, furnizate de Institutul Național de Statistică. Clasificarea Ocupațiilor în România (COR) Clasificarea ocupațiilor este operația de sistematizare a ocupațiilor (funcțiilor și meseriilor) populației active, în care o ocupație este clasificată o singură dată<footnote Ordinul MMFPS nr. 1832/2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România. footnote>. Ocupația este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
proceselor și fenomenelor economice, a interacțiunilor, corelațiilor dintre acestea. Agregatele macroeconomice care exprimă rezultatele (producția de bunuri și servicii) obținute de agenții economici într-o perioadă de timp sunt determinate printr-un proces care include culegerea datelor de la agenții economici, sistematizarea acestora pe ramuri, sectoare de activitate, categorii de bunuri materiale și servicii sintetizarea și generalizarea acestora la nivelul întregii economii naționale. Determinarea acestor indicatori de rezultate, în țările cu economie de piață (inclusiv în România), în statistica ONU și în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
alcătuirea seriilor statistice, ci pentru alcătuirea conturilor care evidențiază activitatea agenților economici. Ținând cont de diversitatea acestora, în vederea caracterizării ciclului economic și a contribuției lor la producerea bunurilor și serviciilor, respectiv la repartizarea și folosirea bunurilor și veniturilor, se impune sistematizarea lor pe grupe cât mai omogene, în funcție de criteriile care răspund cel mai bine scopului urmărit; d) Prin conținutul său, SCN evidențiază dimensiunea și structura unei economii bazate pe relații de piață. Așadar, concepția care stă la baza SCN este teoria
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cunoașterii și explicării activității economice la nivel global sau pe ramuri și sectoare, precum și relevarea cauzelor care au determinat schimbările intervenite în indicatorii importanți ce caracterizează starea economiei naționale. Pentru descrierea statistică a activității economice a unei țări se impun sistematizări ale subiectelor economice după criterii riguroase, sintetizări și generalizări, care să permită obținerea unor indicatori macroeconomici sugestivi. Agregarea agenților economici se poate face în funcție de două criterii: a) agregarea instituțională, care constă în centralizarea agenților economici pe sectoare, deci în funcție de comportamentul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care acestea se raportează, și respectiv indicatori (agregate) macroeconomici. Agregatele macroeconomice care exprimă rezultatele (producția de bunuri și servicii) obținute de agenții economici într-o perioadă de timp sunt determinate printr-un proces care include culegerea datelor de la agenții economici, sistematizarea acestora pe ramuri, sectoare de activitate, categorii de bunuri materiale și servicii, sintetizarea și generalizarea acestora la nivelul întregii economii naționale. Așadar, principalele surse de date utilizate pentru estimarea produsului intern brut sunt: − surse statistice: anchete infra-anuale privind producția industrială
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
sau studiul gesturilor (reprezentată de Birdwhistell, Trager, Greimas); * proxemica sau studiul distanțelor intersubiective (E.T. Hall); ambele discipline s-au născut în cadrul antropologiei, dar s-au constituit ulterior ca discipline independente ale comportamentului simbolic; * naratologia sau studiul gramaticilor narative axată pe sistematizarea unor structuri narative (Claude Bremond și logica povestirii, A.J. Greimas, Despre sens, Roland Barthes, Analiza structurală a povestirii, T. Todorov, Gramatica Decameronului, U. Eco, F. Rastier, Essais de sémiotique narrative etc.); * retorica este identificată de U. Eco și J.M.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ci relaționarea elementelor sistemului (cf. și J. Piaget, 1970:9- 10). A doua accepțiune a noțiunii de structură se leagă de regulile de funcționare, de raporturile elementelor, pentru că morala structuralismului (lingvistic în primul rînd) este solidaritatea elementelor ce compun sistemul. Sistematizării îi urmează transformările prezidate de un set de reguli, în virtutea cărora elementele nu contează unul cîte unul (prin consistența proprie), ci în rețeaua interdependențelor. Structuralismul trebuie pus în legătură cu schimbările de paradigmă ale secolului al XX-lea ( La mort de l
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității) rezidă în generalitatea asocierilor sale; astfel, în perspectivă temporală (C.P. 4.447-4.448), semnul iconic reprezintă o experiență trecută, indicele este legat de experiența prezentă, în timp ce simbolul fixează reguli de urmat în viitor. După sistematizarea zonelor de manifestare a indicialității, vom încerca să evidențiem co-funcționarea iconic-indicial-simbolică, condiție sine qua non a funcționării semnice ("Ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil să cităm un caz de indice absolut pur sau să găsim un semn lipsit de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se apropie de b, își îndreaptă privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b și acesta lui a, a clatină capul, b de asemenea) sau mai complexă (balet, pantomimă). În Introduction to Kinesics (1952), Birdwhistell prezintă prima sistematizare a repertoriului gestualității. Fonemelor din fonologie (unități minimale lipsite de sens) le corespund kinemele (cele mai mici unități ale gestului sau mimicii, de pildă "ochiul stîng închis"). Morfemelor ca unități minimale dotate cu sens le corespund kinemorfemele (de pildă gestul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
celui de-al doilea război mondial, convins fiind că numai astfel putea ajunge la o viziune și la o expunere cu adevărat completă a perioadei 1939-1945. Lucrarea în ansamblu se distinge prin obiectivitate și detașarea în expunerea faptelor, printr-o sistematizare fericită a materialelor și materiei; astfel că punctele de vedere avansate se dovedesc originale și veridice, adeseori categorice, în ciuda dificultății, recunoscute, a multora dintre problemele tratate. În ceea ce mă privește, insist, în primul rând, asupra judiciozității compartimentării materiei, mai precis
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sfîrșitului istoriei". Se pare că rezervorul de istorie, numit deseori și "butoiul cu pulbere" al Europei nu s-a golit încă. Diversitatea întîlnită și la nivelul vieții politice a fiecărui stat european a solicitat, din partea istoricilor și politologilor, eforturi de sistematizare și ordonare, care să ușureze înțelegerea unei realități ce se manifestă proteic. Un anume personaj de pe scena politică se impune ca sursă a dinamismului: partidul politic acest element oligarhic ce face posibil exercițiul democratic, bineînțeles, atunci cînd nu este "unic
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
experimente și reflecții proprii de-a lungul carierei. Dar acum fiind axat pe problematica practică a educației, el devine: de dezvoltare și orientare conceptuală (ca finalizare), de analiză critică și explicativă (ca funcție), de reflecție și interpretare (ca metodologie), de sistematizare și generalizare de experiențe și de cercetări-acțiune-formare (ca organizare). Elena JOIȚA, noiembrie 2009 Capitolul 1 De ce schimbări de paradigme și în metodologia educației? 1.1. Metodologia câmpul prioritar al schimbărilor de paradigme în educație Metodologia (gr. méthodos-cale ce duce înspre
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de interpretare ale acțiunii (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 11-14), pentru a identifica și consecințele asupra abordării metodologiei educației: ► Paradigma și modelul teleologic sprijină înțelegerea sensului acțiunilor educative, dacă sunt orientate spre scopuri și obiective, au o funcționalitate dată de sistematizarea, corelarea și coordonarea lor. De unde și raportarea evaluării lor la anumite criterii prioritare: respectarea obiectivității și a eficacității în îndeplinire, respectarea justeței și a legitimității în îndeplinirea normelor specifice mediului social, respectarea autenticității și a adevărului, proprii lumii subiective implicate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiunii și metaparadigmele pedagogice, educația practică, efectivă poate deveni mai rațională, mai favorabilă realizării scopurilor, prin raportare la sistem, la context și la obiective clare. În funcție de care poate formula apoi ipoteze privind construcția soluțiilor prin situații și oportunități adecvate, prin sistematizarea actelor elementelor și actorilor implicați, prin definirea argumentată a cadrului strategic de realizare a lor, prin verificarea alternativelor eficiente, prin conturarea și valorificarea câmpului interrelațional. Este firesc ca aceste paradigme și modele interpretative, importante pentru orientarea spre schimbare a metodologiei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
receptată, explicată, înțeleasă cunoașterea acesteia (metodologie) și prezintă cum este descrisă această cunoaștere (simbolistica, limbajul, discursul). Fiind dificil de îndeplinit concomitent cele patru caracteristici, iar cercetarea pedagogică neacordându-le încă o atenție explicită suficientă, macroparadigmele educative nu întrunesc încă o sistematizare. De unde se manifestă și prezența unor variate criterii de raportare, aprofundare a studiului doar a unora, mai ales sub influența "științelor educației". Este utilă atunci o încercare de identificare și sistematizare a lor, a celor cu valoare metodologică prioritară, ceea ce
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atenție explicită suficientă, macroparadigmele educative nu întrunesc încă o sistematizare. De unde se manifestă și prezența unor variate criterii de raportare, aprofundare a studiului doar a unora, mai ales sub influența "științelor educației". Este utilă atunci o încercare de identificare și sistematizare a lor, a celor cu valoare metodologică prioritară, ceea ce se constituie într-un obiectiv al acestui demers în temă, din care sunt derivate multiple microparadigme. După ce anterior (Joița, 2009) au fost dezvoltate paradigmele de maximă generalitate-metaparadigmele, specifice abordării științei educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educației efective poate fi abordată din diverse perspective, ca viziuni semnificative, moduri de interpretare, prin punerea accentului pe altă caracteristică, însă prin comparare se pot formula reflecții generale, concretizate în metaparadigme. În literatura temei, nu este încă o anumită decalare, sistematizare a paradigmelor pedagogice în general și nici o clarificare a metaparadigmelor, dar putem contura o asemenea ordonare: ► prin raportare la criteriul evoluției: metaparadigma clasică sau cea a educației moderne sau cea a educației postmoderne; ► prin raportare la scopurile fundamentale: metaparadigma umanistă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
către anumite finalități privind dezvoltarea complexă și în mod progresiv, după anumite principii ale personalității individului, atunci și autoeducația se poate concepe și realiza după aceiași parametri. Dar locul și rolul educatorului este preluat progresiv (în conștientizare, în raționalitate, în sistematizare, în conducere, în corelare cu alți factori, în urmărirea efectelor pentru autoreglare, în inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note esențiale ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorilor. Tabel 13: Valențe constructiviste ale metodelor clasice Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Conversația • Vehiculează informația prin dialog. • Activizează experiența de învățare prin întrebări. Permite introducerea în cunoaștere, clarificare, sintetizare, consolidare, sistematizare, verificare. Întrebările: conform sarcinilor, să provoace gândirea, înlănțuite logic, adresate grupului întâi, cu timp de reflecție, concise, accesibile, corecte, clare, variat formulate, cu sprijin, cuprinzătoare. • Răspunsurile: argumentate, logice, corecte științific, formulate independent, expresiv exprimate, cu contribuții proprii, critice. • De evitat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Întrebările: conform sarcinilor, să provoace gândirea, înlănțuite logic, adresate grupului întâi, cu timp de reflecție, concise, accesibile, corecte, clare, variat formulate, cu sprijin, cuprinzătoare. • Răspunsurile: argumentate, logice, corecte științific, formulate independent, expresiv exprimate, cu contribuții proprii, critice. • De evitat: insuficienta sistematizare, prezentarea fragmentară, ocolirea esențialului, favorizarea reproducerii formale. • Posibil de utilizat în toate etapele învățării. • De rezolvare a unor obiective cognitive variate: definire, analiză critică, descriere, identificare, relatare, opinare, clasificare, comparare, explicare, deducere, demonstrare, înțelegere, aplicare, creare, apreciere. • De introducere în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
trecerii de la abordarea behavioristă a învățării prin condiționare operantă, a programării informatice, la abordarea cognitivistă și apoi constructivistă. Sau începe să indice trecerea de la standardizarea modului de proiectare al activităților, de la structuri-model care reflectă conformitatea, rigurozitatea respectării unor criterii de sistematizare, ordonare rațională a elementelor, secvențelor, acțiunilor implicate în desfășurarea procesului de instruire, centrat pe predare, dar și cu introducerea progresivă a unor procedee de învățare activă. Or, tocmai această atenție dată progresiv, diversificat a metodologiei active, fundamentată și pe teorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]