1,822 matches
-
la factorii de risc aterosclerotici. Substratul modificărilor structurale ale arterelor senescente este reprezentat de îmbătrânirea celulară, disfuncția endotelială și modificările interstițiale, inclusiv fibroza matricei (10,11). Funcția sistolică la vârstnicul sănătos nu este alterată în repaus. Raportul dintre prevalența IC sistolice și cea diastolică este modificat în favoarea celei diastolice, în special la femei (12). Lusitropismul este afectat odată cu îmbătrânirea. Modificările pattern-ului de umplere ventriculară sunt progresive, inițial faza de umplere ventriculară este întârziată, ulterior treptat o proporție din ce în ce mai mare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
afecțiune a vârstnicului (4). Pe măsură ce tratamentele bolii cardiace ischemice și HTA evoluează, tot mai mulți oameni trăiesc cu IC. Doar 17% dintre pacienții cu IC au vârsta sub 65 ani (16). Clasificarea IC cuprinde două mari categorii: IC cu funcție sistolică afectată și IC cu funcție sistolică prezervată, mai precis prin disfuncție diastolică (17). Disfuncția diastolică este principala modificare hemodinamică care face parte practic din procesul de îmbătrânire fiziologică a miocardului cu hipertrofia pereților indiferent de valorile tensionale, creșterea gradului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
bolii cardiace ischemice și HTA evoluează, tot mai mulți oameni trăiesc cu IC. Doar 17% dintre pacienții cu IC au vârsta sub 65 ani (16). Clasificarea IC cuprinde două mari categorii: IC cu funcție sistolică afectată și IC cu funcție sistolică prezervată, mai precis prin disfuncție diastolică (17). Disfuncția diastolică este principala modificare hemodinamică care face parte practic din procesul de îmbătrânire fiziologică a miocardului cu hipertrofia pereților indiferent de valorile tensionale, creșterea gradului de fibroză intramiocardică. Dacă la paciențiisub 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
diastolică (17). Disfuncția diastolică este principala modificare hemodinamică care face parte practic din procesul de îmbătrânire fiziologică a miocardului cu hipertrofia pereților indiferent de valorile tensionale, creșterea gradului de fibroză intramiocardică. Dacă la paciențiisub 65 de ani IC cu funcție sistolică afectată reprezintă circa 90% dintre cazuri (19),peste 70 de ani, ajunge să ocupe între 40 i 70% dintre cazuri, cu o medie de 56% (18). Cele mai frecvente cauze ale IC la vârstnici sunt boala cardiacă ischemică și HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
fi de asemenea modificată la pacientul vârstnic datorită bolilor pulmonare frecvent asociate cum sunt bronșita cronică obstructivă sau pneumoniile. Secundar tabloului clinic nespecific, examinările paraclinice devin mai importante (4). Radiografia pulmonară evidențiază staza pulmoară, cardiomegalie în cazul IC cu disfuncție sistolică de VS, însă cu indice cardiotoracic normal în caz de IC diastolică, forma cea mai frecventă la vârstnici. Măsurarea BNP și NT-pro-BNP poate fi utilă pentru diagnosticul diferențial al dispneei brusc instalate, mai ales la pacienții cu multiple comorbidități. BNP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
în scăderea mortalității în IC. Betablocantele cu beneficii pe supraviețuire în tratamentul IC inclusiv la vârstnic sunt: metoprolol (24), carvedilol (25) și bisoprolol (26). La populația geriatrică, în mod special, a fost studiat nebivololul, care a arătat beneficii în IC sistolică, dar și diastolică (27). Ca tratament diuretic se preferă diureticele de ansă datorită declinului funcției renale la vârstnici. Terapia de resincronizare cardiacă la pacientul cu disfuncție sistolică, simptomatic, cu durata QRS > 150 ms reduce mortalitatea și spitalizările. Studiile care au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
în mod special, a fost studiat nebivololul, care a arătat beneficii în IC sistolică, dar și diastolică (27). Ca tratament diuretic se preferă diureticele de ansă datorită declinului funcției renale la vârstnici. Terapia de resincronizare cardiacă la pacientul cu disfuncție sistolică, simptomatic, cu durata QRS > 150 ms reduce mortalitatea și spitalizările. Studiile care au arătat beneficiul acestei terapii au inclus puțini pacienți geriatrici (4), astfel încât fiecare caz trebuie analizat individual, în contextul clinic, al comorbidităților, pentru a decide beneficiul unei astfel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
și spitalizările. Studiile care au arătat beneficiul acestei terapii au inclus puțini pacienți geriatrici (4), astfel încât fiecare caz trebuie analizat individual, în contextul clinic, al comorbidităților, pentru a decide beneficiul unei astfel de terapii. În ceea ce priveste IC cu funcție sistolică prezervată, nici un medicament nu are dovezi convingătoare pentru creșterea supraviețuirii (17). Diureticele pot fi utilizate pentru a combateretenția hidrosalină. Tratamentul antihipertensiv și antiischemic și controlul frecvenței cardiace la cei cu FA sunt importante în această formă de IC (16). Există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
pot fi utilizate pentru a combateretenția hidrosalină. Tratamentul antihipertensiv și antiischemic și controlul frecvenței cardiace la cei cu FA sunt importante în această formă de IC (16). Există studii mici care arată un beneficiu al verapamilului în IC cu funcție sistolică prezervată (28). 48.4. Urgențele hipertensive la vârstnici La pacientul vârstnic, HTA se definește ca valori ale tensiunii arteriale (TA) sistolice >140 mmHg și/sau ale TA diastolice > 90 mmHg, ca și pentru celelalte grupe de vârstă adultă (29). Prevalența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
în această formă de IC (16). Există studii mici care arată un beneficiu al verapamilului în IC cu funcție sistolică prezervată (28). 48.4. Urgențele hipertensive la vârstnici La pacientul vârstnic, HTA se definește ca valori ale tensiunii arteriale (TA) sistolice >140 mmHg și/sau ale TA diastolice > 90 mmHg, ca și pentru celelalte grupe de vârstă adultă (29). Prevalența HTA este de 40% din populația României, conform studiului SEPHAR (30). Prevalența HTA crește odată cu vârsta. Conform Raportului JNC-7, peste două
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
două treimi dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani suferă de HTA (31). Riscul ca o persoană care la 55 de ani nu era hipertensivă să dezvolte hipertensiune până la 80 de ani este de peste 90% (32). Valorile TA, atât sistolică, cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică și presiunea pulsului sunt elementele care se corelează cu apariția bolii cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
care la 55 de ani nu era hipertensivă să dezvolte hipertensiune până la 80 de ani este de peste 90% (32). Valorile TA, atât sistolică, cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică și presiunea pulsului sunt elementele care se corelează cu apariția bolii cardiace ischemice la vârstnici, așa cum evidențiază studiul Framingham, în timp de la pacienții de peste 50 de ani, TA diastolică se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
hipertensiune până la 80 de ani este de peste 90% (32). Valorile TA, atât sistolică, cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică și presiunea pulsului sunt elementele care se corelează cu apariția bolii cardiace ischemice la vârstnici, așa cum evidențiază studiul Framingham, în timp de la pacienții de peste 50 de ani, TA diastolică se corelează cu riscul de boală coronariană (33) . HTA este cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
diastolică se corelează cu riscul de boală coronariană (33) . HTA este cel mai prevalent factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare la vârstnici (34). Ghidul actual al ESH/ESC pentru managementul HTA definește urgențele hipertensive ca salturi importante ale TA sistolice sau TA distolice (> 180 mmHg, respectiv > 120 mmHg) asociate cu disfuncție de organ iminentă sau progresivă, în care se încadrează:encefalopatia hipertensivă;accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice (inclusiv hemoragia subarahnoidiană);insuficiența ventriculară stângă acută;edemul pulmonar acut;disecția de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
severă sau tulburări electrolitice (44). Scorul San Francisco Syncope Rule (SFSR) se compune din cinci predictori de prognostic sever, mortalitate și evenimente adverse severe pe termen scurt, de 7 zile:IC cronică;valoarea hematocritului sub 30%;anomalii ECG;dispnee;TA sistolică < 90 mmHg (53). În cazul pacienților vârstnici însă, specificitatea și sensibilitatea SFSR s-a dovedit mai mică, punând sub semnul întrebării oportunitatea folosirii acestui scor la vârstnici (54). Un scor mai complex cunoscut drept criteriile Boston (Boston Syncope Rule) prezice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
dintre cei 25 de parametri predictori grupați în 8 categorii de simptome:semne și simptome de sindrom coronarian acut (angină pectorală, modificări ischemice/ alte modificări ECG, dispnee);istoric cardiologic îngrijorător (antecedente de boală cardiacă ischemică, IC con -gestivă sau disfuncție sistolică de VS, fibrilație/tahicardie ventriculară, dispozitive implantabile, tratament cu antiaritmice, excluzând betablocantele sau blocantele canalelor de calciu);istoric de moarte subită în familie;valvulopatii;semne de tulburări de conducere (sincope repetate în ultimele 6 luni, istoric de palpitații cu ritm
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
diferite între vârstnici și pacienții sub 70 de ani (75). În disecția de tip B, HTA a fost prezentă la majoritatea pacienților, indiferent de vârstă (79). Tratamentul medical inițial al disecției de aortă este centrat pe menținerea unor valori tensionale sistolice la 120-100 mmHg sau la cel mai scăzut nivel ce permite perfuzia adecvată a organelor vitale. Se recomandă utilizarea betablocantelor, de elecție fiind esmololul, ușor de controlat, dată fiind durata scurtă de acțiune. Doza de încărcare este de 0,5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
se prezintă cu hipotensiune arterială și simptome neurologice (82). 48.8. Controverse de abordare și management Controversele și aspectele insuficient clarificate de management al pacientului vârstnic cu IC sunt legate în primul rând de tratamentul optim al IC cu funcție sistolică prezervată, forma cea mai frecventă la pacientul geriatric. Deocamdată, obiectivele tratamentului sunt axate pe controlul factorilor agravanți, HTA, FA, obstrucția în tractul de ejecție al VS (3). Un alt aspect controversat este legat de rolul tratamentului intervențional al IC la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
care trebuie clarificate în terapia IC sunt legate de rolul ultrafiltrării, impactul disfuncției renale, a anemiei și tratamentului cu eritropoetină asupra prognosticului IC (4). În tratamentul HTA au existat controverse legate de ținta terapeutică care trebuie atinsă în HTA izolată sistolică. Ultimul ghid de hipertensiune al Societății Europene de Cardiologie stabilește o țintă de 140-150 mmHg sau chiar mai puțin la pacienții care tolerează bine tratamentul (83). Sincopa la pacientul geriatric rămâne o provocare diagnostică mai ales în cazurile de boală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
2. Manifestările clinice ale NAC Tahicardia fixă, neinfluențată de mișcările respiratorii, modificările posturale, exercițiile de intensitate medie, poate fi explicată prin denervarea completă a cordului. Hipotensiunea arterială ortostatică, de cele mai multe ori invalidantă pentru pacient, se definește prin scăderea tensiunii arteriale sistolice cu mai mult de 30 mmHg la modificarea poziției din clino- în ortostatism. Nu este însoțită de adaptarea frecvenței cardiace. De obicei, când aceste scăderi sunt mai mari de 50 mmHg, apar manifestări clinice precum: vertij, slăbiciune, rareori pierderi scurte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
este însoțită de adaptarea frecvenței cardiace. De obicei, când aceste scăderi sunt mai mari de 50 mmHg, apar manifestări clinice precum: vertij, slăbiciune, rareori pierderi scurte ale conștienței. Pacienții tole - rează greu aceste simptome din cauza scăderii fluxului cerebral, când tensiunea sistolică scade mai mult de 80 mmHg. Este posibilă o adaptare la tensiunea arterială cronic scăzută sau este un efect în timp al denervării simpatice a vaselor cerebrale, ceea ce determină o reducere a perfuziei cerebrale. Hipotensiunea ortostatică este influențată de efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
pacienții diabetici tip 2, cu vârsta mai mică de 80 de ani, cu toleranță bună la medicație, care pot să se îngrijească singuri și/sau la cei cu afectare renală. Tratamentul antihipertensiv este recomandat la pacienții diabetici la care valoarea sistolică depășește 160 mmHg, valoarea-prag recomandată de ambele ghiduri fiind sub 140/80 mmHg. Pentru pacieții fragili (cu demență, dependenți de alte persoane pentru îngrijire, cu boli multisistemice), la care prevenirea instalării insuficienței cardiace sau a AVC sunt mai importante- decât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250 ms), iar restul de 30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]