1,355 matches
-
ne Împuște. Ne chemau spre ei ca să zică că ai vrut să ieși din cordon... De obicei, erau doi-trei soldați cu noi și aveau și un câine-lup, foarte rău, pe care Îl țineau În lesă, dar pe care l-au slobozit odată Împotriva noastră. Era o cățea-lup a plutonierului ăsta, „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând și nu ne-am dus spre ei... Am zis: „Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o cățea-lup a plutonierului ăsta, „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând și nu ne-am dus spre ei... Am zis: „Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă În toți!”. Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că nu a fost nimerit cu tarpanul de Gheorghe, că dacă Îl nimerea cred că Îl reteza. Gheorghe era un tip puțin mai săltat, dar aproape pătrat. Muncise atât de mult la cuptor, la forjă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bandele de bătăuși lipsiți de scrupule (ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui urile nenumărate până ce a fost ucis
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înfățișa obligațiunea mea olografă scrisă în întregul său de mine în limba franceză, datată opt în luna lui ianuarie una mie opt sute șaptezeci și trei calendarul nou sau douăzeci și șapte decembrie anul 1872 calendarul vechi și subscrisă de mine, slobozită în Florența (Italia) și făcută în aceeași zi când am făcut acest testament. Verice dispozițiune și testament anterior acestuia sunt și rămân desființate. Acest testament olograf scris în întregul său, datat și subscris de mine, s-a făcut astăzi în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul, lovit sub linia de plutire, se sparse și se scufundă repede
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul, lovit sub linia de plutire, se sparse și se scufundă repede. Dar „Xenia“, voind să se retragă spre a nu fi atrasă în viitoare, se aplecă pe o parte și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trebuie să mă arăt supărat. O și fac, scurtînd discuția. Roxana mai are însă un supliment de comentariu: „Cînd vreți să vă dați exemplu, voi, cei mari, gîndiți-vă mai întîi ce-ați realizat!” *Înainte de a ieși pe ușă, A. a slobozit gîndul care o nemulțumea de dimineață: „M-am săturat de traiul ăsta: rupe ața, înnoadă ața”! Cu această stare de spirit se duce în niște clase și mai dezolante decît casa în care locuim. *Lucru mai puțin obișnuit, m-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pot șterge și datorii de un fel sau altul. Dacă am reuși să păstrăm hotărîrile înalte din noaptea de Revelion și voința de a le aplica, altminteri ar arăta anul care a început și anii care vin. Dar cine poate? Slobozim imediat chingile, dăm comodităților dreptul să se reinstaleze și slăbiciunilor să revină. *M-a doborît răceala. Am febră (38,5, e mult pentru un hipotermic!) și, în același timp, frisoane. Dîrdîi sub plapumă. În cameră sînt 12 grade, cu cinci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Marghioala din nuvela „Kir Ianulea” de Caragiale: „pînă seara, toți ai casei; pînă-n două zile, mahalaua-ntreagă; pînă într-o săptămînă, tot tîrgul... toată lumea a știut istoria lui kir Ianulea (lui Cutare, în cazul său), mai bine chiar decît el”. Slobod în aprecieri, etichetează fără ezitări, chiar și cînd nu e „documentat”. L am întrebat, de pildă, cum e viitoarea doamnă a unui fost coleg de redacție. „E genul «pune coarne»”, mi-a răspuns, „taxînd-o” moral, deși eu nu-i cerusem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
între adevăr și minciună, între dreptate și nedreptate. E descoperire treptată sau, rareori, „pe drumul Damascului”, revelație. *Certîndu-l pe Iov, Elihu îl întreabă la un moment dat: „înțelegi tu cum cîrmuiește Dumnezeu norii Săi și în ce fel poate să sloboadă fulgerul pe pămînt?” Bazat pe știință, un contemporan de-al nostru, lucrător la un institut meteorologic, ar putea răspunde afirmativ. Dar faptul acesta nu exclude necesitatea credinței în Dumnezeu. Există un rest mare de elemente pe care omul nici nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el, Bibicul gerontofil, va lipsi! Reluînd „ideea”, delegatul de la București (eram atît de indispus, încît nici nu i-am reținut numele) a insistat să precizeze: „Nu creăm de dragul creației, creăm pentru a servi! Ce anume servim, tovarăși? Sala s-a slobozit în rîs). Servim mișcarea artistică de masă!” în fața unor atari „comandamente”, e aproape o fericire că nu sînt „creator”! Ca întotdeauna lipsit de vreo îndoială că lucrurile ar putea sta și altminteri, Petru Enășoae explică (a făcut-o în ședința
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
toată viața, dacă nu mi s-ar fi ivit, poate unicul prilej, de a fi văzut atâtea Într-un timp atât de scurt. Fără doar și poate că „viteza” nu este cel mai nimerit atribut când gândul trebuie lăsat 511 slobod peste locuri și vestigii atât de scumpe ale trecutului, despre care nu știai până atunci decât foarte puțin din cărți sau povestiri. Dar după ce le-ai parcurs, chiar pe nerăsuflate, ești totuși mulțumit și liniștit că ai avut acest prilej
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care îl înfăptuiește cu infinite precauții. Unitatea de timp, generatoare de tensiuni și reglând ritmurile piesei, este dată de cele trei zile obsedante („peste două zile, trei...”) pe care - refren temporizant - domnitorul le invocă mereu. E intervalul de care ostatecii sloboziți din captivitate au trebuință pentru a se înapoia teferi în țară. Fragilitatea părelnică a lui Vlaicu, docilitatea lui pusilanimă, măgulelile, la care nu se zgârcește, reușesc să înșele într-o măsură vigilența Doamnei Clara, a cărei trufie, congestionată în egolatrie
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
chip eu decât Leul mai aciuat, iară decât Vulturul mai fericit sint, de vreme ce borta pietrii și cetate nebiruită și lăcaș desfătat fiindu-mi, în vréme când ochiul Vulturului cu întunerec să închide, al mieu cu lumină curată să deschide și slobod și fără nici o primejdie dobânda hrănii și orânduiala vieții îmi cerc. Deci precum dinceput singuri ați mărturisit, monarhiile acéstea din drépte stăpânii, iar nu din strâmbe tiranii de vor fi, cu Leul megiieși, iar cu Vulturul locului și împărățiii părtași
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Miron Barnovschi împreună cu Adunarea țării, în anul 1628, a făcut un așezământ, în care a stabilit, între altele, ca deșugubinarii să umble prin țară și să-și îndeplinească atribuțiile numai odată în an, în luna lui septembrie. Altfel vor fi sloboziți a exercita meseria lor de jefuire numai când vor fi însărcinați după o anumită reclamație a cuiva la Domnie sau la scaunul marilor vornici. Iată ce scrie Domnul Miron Barnovschi în porunca dată (B.P.Hașdeu „Arhiva istorică", p.175): „alta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici zloteș că în tărie și peste cuvântul Domniei mele a silit cu împlinirea tuturor dabilelor pe cei 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în cazurile anume prevăzute de lege și numai atuncea când interesul societăței o reclamă neaparat. Nici un agent al autorităței publice nu este învoit a intra în domiciliul cuiva sau a pune mâna pe persoana cuiva decât cu anume mandat înscris, slobozit de autoritatea îndrituită și numai dându-se copie de pe acel mandat, spre a-i servi de dovadă în caz de tânguire. Privighiați mai ales D-le Prefect la arestări, ele din nenorocire se fac încă în multe cazuri fără motiv
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obosite. Merse în fundul curții. Din cușcă vopsita cu verde, câinele îi ieși în întâmpinare gudurandu-se. Lanțul îl oprea să se arunce și să se joace cum făcea de obicei. Neluând seama la nerăbdarea lui jucăușa, bărbatul îi desfăcu zgarda, slobozindu-l. Oftând apoi, bărbatul se urca în camion, evitând să-l mai privească. Camionul porni. Rămas singur, câinele se avânta după el cu același gând de hârjoana. Vacarmul străzi îl opri. Dezorientat, se întoarse în curte. Merse la castronul plin
H amilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
pe Dumnezeu și pe sine, vietatea și floarea. Acolo unde gîdilatul devine obsesia, este la om. Arghezi gîdilă omul în toate chipurile și pentru toate potrivelile: pentru a-l încuia sau descuia în limita lui de lut, pentru a-l slobozi sau poticni, pentru a-l scuipa sau linge. Cu siguranță că aici sălășluiește și secretul acesta de mare întristare - pe care nu-l înțelege azi toată suflarea românească - secretul acesta de rînză și noapte, care l-a făcut pe Tudor
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
din urmă dedese de față un angajament secret, loat între vro câțva de aici, de sunt acum mai multe luni. Era o faptă necinstită, și Mălinescu a calificat-o astfel. D-aci duel. Bolintineanu n-a nemerit și Mălinescu a slobozit în vânt, zicându-i Bolșintineanuluiț că numai cu o purtare cinstită va șterge acea pată ce și-a făcut. Astfel nu s-a vărsat sânge".1 Tot o acuză de deconspirare a generat premisele unui alt duel, cel dintre Nicolae
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
de Nicolae Dragoș: "Trăindu-si copilăria și adolescență pe meleagurile de vis al Gorjului, poetul are cunoștințe în detaliu privind multitudinea păsărilor ce trăiesc permanent sau sezonier pe plaiurile noastre. Fiind enumerate și descrise artistic, cu detalii și nuanțe picturale, slobozind și o abundență de epitete, metafore și comparații, una mai cuprinzătoare și mai fascinantă că altă, cele șaizeci și cinci de poeme, cu denumiri de păsări, statuează un mirific colț al naturii, în care te-ai dori mereu să fii". O amplă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
Viață S-a pierdut de mult s-a pierdut episodul-pilot al aventuroasei inimi căci memoria mînuiește mecanisme tot mai pretențioase preferă nuanțe codate parfumuri metalizate imaginile happening dar suflul trecutului atît de simplu dintr-odată te lovește în față ca slobozit dintr-o prașt Generații Sînt sfidătoare topuri ce mereu se-abat din drum se apără cu ajutorul nerăbdării cum flacăra chibritului iar palmele nervoase ale tinerilor ce-ar fi altceva decît ofrandele aduse celor care stau la masă cîte-o jumătate de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
cojii), vă aparțin în mare parte. Sunteți, cu toții, niște texte care se scriu pe ele înseși, altfel decât în cazul unor ouă încondeiate fără voia lor, - fie și dacă nu resping cu totul nici o eventualitate ca aceasta. „Sub vremi" sau slobozi de acestea, sunteți răspunzători, se pare, de ce (și în ce fel) veți scrie: dacă o faceți cu cerneala (simpatică) a propriei lacrimi sau cu sudoarea vrednică a frunții; cu sângele, cu-al dvs., în sens benefic, sau în josul unor hârțoage
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
lui Antiohie cel Mare [sau Antiochos al III-lea] (242-187 î.Hr.) “Și pe Menelau, capul a toată răutatea, l-a scos nevinovat; iar pe nenorociții aceia, care măcar și la Sciți, de și-ar fi spus pricina, s-ar fi slobozit nevinovați, pe aceștia i-a judecat spre moarte.”(II Macabei 4: 47). A doua mențiune biblică a sciților, o datorăm Apostolului Pavel din Tars, pe când se afla pe actualul teritoriu al Turciei în cetatea Colose, în condițiile unei enumerări cu
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
localitățile Barcea Mică și Sântuhalm s-a descoperit, pe malul Cernei, o așezare hallstattiană timpurie. Tot aici s-au mai descoperit materiale ceramice Coțofeni, române și medievale timpurii. a puțuli = a curăța (germ. putzen) a răcăși = a face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]