3,508 matches
-
2. Nici opțiunile pentru acest principiu educativ nu par să diferențieze copiii în funcție de reușita școlară. Numărul de alegeri făcute de mame pentru itemii desemnînd sensibilitatea nu este, nici el, relevant pentru reușita școlară. Ideea că veriga de legătură între resursele socio-economice parentale și performanța în planul educației formale o constituie accentul diferit pus de către părinți asupra valorilor educative pare a fi infirmată. Ne putem pune întrebarea, de fapt, dacă între răspunsurile părinților și modul concret în care ei intervin asupra educației
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de educație în limba maternă pentru nivelul mediu al învățământului. 1.2.7. Educația globală și globalizată Ieșirea din granițele naționale în privința educației a fost determinată de apariția ONU și UNESCO "care plasau printre scopurile lor fundamentale pacea și dezvoltarea socio-economică și culturală, accentuând dinamica și intercondiționările dintre aceste două valori" (George Văideanu, 1996). Campania dusă de UNESCO pentru promovarea unor conținuturi legate de securitatea mondială, subdezvoltare și multiculturalitate, avea la bază o viziune raționalistă 6 conform căreia este posibil să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educația pentru toți a devenit principalul țel, din trei considerente în primul rând pentru că educația este un drept al tuturor în al doilea rând educația sporește șansele afirmării libertății individuale în al treilea rând, pentru că educația aduce importante beneficii dezvoltării socio-economice. Reformarea sistemelor educaționale pentru a îndeplini cerințele secolului al-XXI-lea este al doilea țel major al UNESCO, urmărit în mod specific de Comisia Internațională pentru Educație în Secolul XXI. Asemănător cu OCED, Uniunea Europeană și alte țări sau organizații care planifică educația
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Departament creșterea relevanței cercetării pentru a întâmpina nevoile clienților. 5. Întărirea calității și a accesului la studiile postliceale și la educația adulților, prin reducerea inechităților în privința accesului la colegiu și a completării studiilor printre studenții diferiți prin rasă, etnicitate, status socio-economic, dizabilități întărirea responsabilității instituțiilor postliceale stabilirea unor mecanisme efective de finanțare pentru educația postliceală întărirea colegiilor și a universităților tradiționale pentru afroamericani, hispanici și nativi îmbunătățirea alfabetizării și a deprinderilor de angajare pentru adulții americani. 6. Stabilirea unui management al
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
individualizat și de grup pentru copii, părinți și cadre didactice. Parteneriatele dintre școli, familii și comunități pot: a) ajuta profesorii în munca lor; b) perfecționa abilitățile școlare ale elevilor ăelevii obțin note mai bune, învață mai mult, indiferent de nivelul socio-economic, de etnie sau de nivelul de educație al părinților; absentează mai puțin); c) îmbunătăți programele de studiu și climatul școlar; d) îmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților; e) dezvolta abilitățile de lideri ale părinților; f) conecta familiile cu membrii școlii și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
simțim așa. Implicarea părinților ar putea aduce următoarele beneficii: Crește stima de sine a copiilor; Se îmbunătățește relația părinte - copil; Părinții înțeleg mai bine ce se întâmplă la școală; Elevii au note mai mari, învață mai mult, indiferent de nivelul socio-economic, de etnie sau de nivelul de educație al părinților; Elevii au mai puține absențe; Își fac mai conștiincios temele acasă; Copiii și părinții dezvoltă atitudini pozitive față de școală; Profesorii au așteptări mai mari de la elevii ai căror părinți colaborează; Scade
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
lui Glueck și E.T.Glueck (1-50), H.G.Elder (1-62), T.Smith (1-83), Riskin J. & E.Faunce ă1-76), F.F.Schachter (1-83), Blok J. & Morrison A. (1-81), Freedman, J. (1-78) etc., capătă contur în zone diferite de pe glob, în culturi și grupuri socio-economice variate. Se degajă câteva idei principale pentru stilul în comunicarea părinți/copii, pentru înțelegerea profundă a perioadei adolescenței: Pentru adolescent este apreciată ca benefică supravegherea democratică. Este de preferat o abordare permisivă, egalitară a adolescentului față de una autoritară, de respingere
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
posibilități variate de abordare a creativității, considerată a fi dependentă de operarea divergentă, care, la rândul ei, este influențată de flexibilitate, fluiditate, originalitate, elaborare, dintre care originalitatea are un rol esențial, dar nu sunt ignorați nici factorii nonintelectuali și cei socio-economici. În continuare, voi aminti unele cercetări efectuate de Getzels și Jackson, care au vizat chiar relația inteligență - creativitate, și în care s-au folosit următoarele teste de evaluare a creativității: completarea de povestiri; inventarea de probleme; percepția formelor ascunse; asocierea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mai degrabă de ordin psihologic, decât una de natură fiziologica. Pe străzile din Calcutta, India, mersul pe jos nu înseamnă altceva decât izbirea de ceilalți trecători, iar acest fapt este unul cât se poate de obișnuit și... așteptat, totodată. Factorii socio-economici pot afecta, de asemenea, percepția culturală asupra spațiului. Îngrămădirea în spațiul casnic insuficient este un lucru comun, în mare parte din Sri Lanka. Este neîndoielnic faptul că, un rol decisiv asupra modului în care sunt menținute distanțele în timpul comunicării îl are
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
timpul este o secvență de evenimente care diferă pentru fiecare set de circumstanțe. 2.9. Artefactele "Îmbrăcămintea, podoabele, accesoriile vestimentare comunica apartenența persoanei la genul biologic (bărbat/femeie), la o clasă de varsta (tânăr/ma-tur/bătrân), la o categorie socio-economică (țăran/orășean; patron/muncitor), la o profesie sau alta (militar, preot etc.). Este imposibil să fii îmbrăcat și să nu transmiți celorlalți ipso facto cine ești și cum percepi tu lumea"101 (Septimiu Chelcea, 2005, 52). Trebuie să precizam că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pentru identificarea patternurilor consistente și a relațiilor sistematice dintre variabile, cu scopul final de a descoperi modele predictive de comportament; * se determină gradul de cunoaștere, de practicare a mijloacelor contraceptive și atitudinea față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socio-economice și nivelul de școlarizare, cu implicare medico-socială; * se evaluează situația actuală privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studii anterioare de valoare din domenii multidisciplinare; * constituie o tipologie privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sarcinii prin renunțarea la fumat, alcool și alte droguri, administrarea de suplimente vitaminice, acid folic, în cadrul consultațiilor prenatale; * variabilitatea Indicelui de Masă Corporală; * evaluarea influenței fiecărei variabile, a semnificației diferenței dintre rezultate în cadrul subeșantioanelor pe gen, grupe de vârstă, status socio-economic, a semnificației corelațiilor identificate privind motivele pentru care oamenii doresc să aibă copii, maternitatea voluntară în afara căsătoriei, sprijinul intergenerațional în familie, noile tehnologii de reproducere; * analiza comparativă a caracteristicilor comportamentului sexual-reproductiv: pe gen, pe vârste (tineri, maturi, vârsta a treia
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nivelul cunoștințelor de specialitate, de gradul de interes pentru o anumită problemă sau aspecte colaterale. Există opinia că este inutil să fii un observator bun, dacă nu poți fi și un interpret bun al propriilor observații. D. Factori de natură socio-economică 1. Scoala. Sistemul educațional, prin buna pregătire a profesorilor, la orice nivel, prin programa analitică a disciplinelor de studiu, adecvate și actuală, generale și de specialitate, poate da absolvenți competenți pentru dinamica piață a muncii. Calitatea educației dar și a
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
în trecut. Ca și în timpul cruciadelor copiilor și săracilor, tineretul se învestește cu o misiune de purificare a lumii, avînd un "instinct revoluționar mai sigur decît restul". De asemenea, observăm apariția, la baza noii ideologii, a unei confuzii între lupta socio-economică dintre clase anunțată de Marx și lupta categoriilor de vîrstă. Dacă Marx nu putea să prevadă transformările condițiilor de viață ale celor pe care îi numea "proletari", este regretabil că noii profeți nu au luat în considerare îmbătrînirea inevitabilă a
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
din funcțiile esențiale ale politicii care adesea generează în țările vest-europene cerințe ce trebuie îndeplinite, în acest caz ieșind în evidență elemente precum geopolitică, cu accente puse în special pe securitatea externă, siguranța frontierelor și cultivarea unei democrații "sigure"; adaptarea socio-economică bazată pe principii precum liberalizarea piețelor, liberă circulație a factorilor de producție și preferință comunitară; și simbolismul politic european deseori aflat în concurență cu simbolismele naționale. Factorii motivaționali se referă la logică din spatele acțiunilor protagoniștilor implicați în procesul Uniunii Europene
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
priorități guvernamentale actuale: 1. Susținerea activității economice și a investițiilor 2. Combaterea evaziunii fiscale, 3. Creșterea absorbției fondurilor europene. Pentru fiecare măsură identificată s-au urmarit următoarele criterii principale: Impactul estimat / contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri; Oportunitatea în raport cu contextul socio-economic actual din România; Fezabilitatea (costuri, capacitate umană, structuri instituționale, reglementări). Definirea obiectivelor a fost realizată prin metoda participativă, respectiv consultarea tuturor partenerilor și a grupurilor interesate sau influențate. Implicații bugetare Potrivit calculelor(Calculele au fost realizate utilizându-se valori medii
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
ca modalitate de abordare a cunoștințelor datorită tendințelor noi mai accentuate de afirmare a unității științei, dar și din cauza Întrepătrunderilor dintre ele, firești sub raport logic din cauza caracterului de sistem al științei. Corelațiile interdisciplinare vizează Înțelegerea de către elevi a structurilor socio-economice și culturale, a relațiilor politice și a mentalităților dominante care au generat evenimente. Faptele umane sunt bune sau rele, pașnice sau violente, nobile sau animalice, curate sau murdare sub raport etic, sunt așa cum e și omul: nici animal, nici Înger
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
percepe ca ansambluri ierarhizate în jurul unui nucleu sau sistem central și al elementelor periferice (Abric, 1994). Vom reveni asupra acestor concepte în capitolul următor. Să subliniem pentru moment faptul că Abric descrie și el RS-urile în con-textualizarea lor discursivă, socio-economică și culturală. Le vede ca "organizări semnificante, dependente de factori contingenți [...] și de contextul social și ideologic [...], ca sisteme de interpretare a realității care reglementează relațiile dintre indivizi și mediul lor [...], ghiduri pentru acțiuni" sau "construcții sociocognitive, conduse de propriile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Se mai pun diverse alte întrebări (atitudinea celor chestionați față de o instituție judiciară internațională, sex, origine socială...). Să rezumăm cîteva obiective ale anchetei: existența sau inexistența unei universalități a drepturilor omului în contexte sociale diferite; descrierea reprezentării sociale a drepturilor (socio-economice, autoapărare, relații conjugale) mai puțin recunoscute oficial sau a celor mai formal explicitate în Carta din 1948. Care sînt principalele rezultate? În ceea ce privește drepturile omului, in-formația comună a subiecților este comparabilă cu cea a Declarației de la 1948. "Un puternic consens apare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
alegere în ceea ce privește deciziile luate este obiectiv restrînsă. RS sînt înțelese, într-o astfel de grilă, drept activități mentale socializate, care le permit subiecților să se adapteze condițiilor concrete de existență și comportamentelor, mai mult sau mai puțin obligate, de relații socio-economice și de putere. Nu sîntem foarte departe de conceptul apărat de Jodelet, Moscovici (ansamblu de cunoștințe practice elaborate și împărtășite social) sau de Bourdieu. Raționalizarea este o formă de activitate ideologică. Este prezentă și în situații, puțin constrîngătoare, de angajament
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și dialectice între gîndire socială și colectivități umane. Care sînt legăturile RS cu sistemele de comunicare? Acestea din urmă sînt definite ca ansambluri articulate de publicuri, conținuturi, tehnologii, moduri de gîndire și credințe. Este vorba despre entități multideterminate, istoric și socio-economic, a căror orientare sociocognitivă depinde de relațiile afective, liberale sau autoritare, participative sau unilaterale, care există în interirorul instituției, grupului sau publicului. Așa cum sublinia Rouquette: Nu este vorba despre a spune "fiecărui public îi corespunde propriul său sistem", cel puțin
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Irinei Stănciugelu, "ceea ce face ca postmodernismul să aibă din ce în ce mai mulți aderenți mai ales în mediile literar-filosofice este această autoreflexivitate ironică uneori cinică [...], în orice caz, lucidă. De altfel, această determinantă tinde să devină atitudinea caracteristică postmodernului, fie în varianta lui socio-economică, prin postmodernitate, fie prin "parazitarea" culturalului, ca postmodernism" (Stănciugelu, 2002, p. 26). Se conturează astfel întrebarea privind natura "epocii postmoderne", care ar urma să succeadă "triadei" modernității sau care, dimpotrivă, ar reprezenta a doua sau a treia dintre aceste etape
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
priorități guvernamentale actuale: 1. Susținerea activității economice și a investițiilor 2. Combaterea evaziunii fiscale, 3. Creșterea absorbției fondurilor europene. Pentru fiecare măsură identificată s-au urmarit următoarele criterii principale: Impactul estimat / contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri; Oportunitatea în raport cu contextul socio-economic actual din România; Fezabilitatea (costuri, capacitate umană, structuri instituționale, reglementări). Definirea obiectivelor a fost realizată prin metoda participativă, respectiv consultarea tuturor partenerilor și a grupurilor interesate sau influențate. Implicații bugetare Potrivit calculelor(Calculele au fost realizate utilizându-se valori medii
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
ce trebuie realizată constă în structurarea majorității opiniilor prin competiție între programe de partid alternative, ceea ce ar permite crearea unei legături între cetățeni și deciziile europene. În acest scop, două preparative sînt necesare. Mai întîi, europartidele trebuie să ofere politici socio-economice specifice, reprezentînd alternative credibile și coerente cu tradițiile ideologice ale familiilor politice. Apoi, din competiția partinică trebuie să rezulte un program majoritar cîștigător. Din această perspectivă, legătura organizațională trebuie să conecteze partidele politice cu electoratul, ca și cu actorii guvernamentali
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
parte a surselor documentare interne un proces care a început în toamna lui 2000 și s-a încheiat în vara lui 2002. În plus, B. Tuytens este și consilierul politic care s-a ocupat, aproape exclusiv, în PSE de domeniile socio-economice. În legătură cu recolta noastră documentară, se impun trei constatări. Pe de o parte, am observat că implicarea partidelor membre în aceste diferite domenii a variat în termeni de contribuții documentate sau "participare" la reuniuni. În general, și-au exprimat pozițiile. Cîteodată
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]