2,985 matches
-
a testa aceste diferențe, Hofferbert și Klingemann (2001) au realizat sondaje de opinie reprezentative la nivelul Republicii Federale Germane. Diferențe apar atât în definiția democrației, cât și în evaluarea ei. Est-germanii includ mai frecvent în definiția democrației elemente de protecție socioeconomică (dreptul la educație, muncă, asistență socială, asistență medicală, dreptul la timp liber și recreere) decât vest-germanii, dar la fel de frecvent fac referire la valorile și caracteristicile procedurale ale democrației (libertatea cuvântului și a asocierii, alegeri libere, egalitatea în fața legii și parlament
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a crescut cu 35,8 milioane (Tabelul 1). Deși, din perspectiva celor care emigrează, motivațiile unei asemenea decizii pot diferi de la o persoană la alta, în esență, două categorii de motivații determină structurarea marilor fluxuri ale migrației internaționale: schimbarea statutului socioeconomic personal sau/și al familiei, în cazul celor care emigrează temporar sau permanent spre țări mai dezvoltate și - cu o pondere mult mai scăzută - creșterea gradului de securitate a persoanei/familiei, în cazul celor care părăsesc temporar zonele afectate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
altul. Ea este similară cu cea a populațiilor autohtone în țări Germania, Grecia, Portugalia, Spania și Marea Britanie, dar este mai ridicată în țări ca Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Olanda și Elveția. Acest tip de dependență este condiționată masiv de caracteristicile socioeconomice și demografice specifice ale imigranților, care diferă mult de cele ale populațiilor din țările de destinație. Și în țările de origine migrația internațională produce numeroase efecte. Întrebarea-cheie, căreia nu i s-a răspuns încă în mod tranșant, este însă aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
identitate și dezvoltare durabilă la Alba Iulia, în perioada 20-23 septembrie 2006. În ceea ce privește tema generală a conferinței, s-a plecat de la considerentul că în Comunitatea Europeană, deja de la mijlocul secolului XX, politica regională a devenit o parte organică a politicii socioeconomice, începând cu anii ’70 ea dezvoltându-se conform unor concepții strategice noi. Regionalismul a devenit un factor dinamizant decisiv al dezvoltării politice și economice a Uniunii Europene. Astfel, articolul 130 din Tratatul de la Maastricht (1992) - a prezentat principalele scopuri și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu primește remunerație sub formă de salariu sau plată în natură; gospodăria țărănească (agricolă) este considerată o astfel de unitate.” (Anuarul Statistic al României, 2004, capitolul 3, 4). Așa cum este propusă de Anuar, distincția este vagă și cu un conținut socioeconomic minimal. Nu se specifică nimic despre eventualul salariu pe care l-ar avea lucrătorul pe cont propriu, acesta fiind diferit de patroni, salariați și membrii asociațiilor agricole. Nu putem bănui decât că acesta câștigă câte ceva de pe urma micului comerț pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
lector universitar la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității "Dunărea de Jos" din Galați. A publicat peste 20 de articole științifice și a participat la numeroase conferințe științifice în țară și străinătate. Este membru al Centrului Interinstituțional de Cercetări SocioEconomice pentru Dezvoltare Durabilă (C.I.C.S.E.D.D.) din cadrul Universității "Dunărea de Jos" din Galați și membru în echipa unor proiecte educaționale, derulate în plan local și național. A mai publicat Educație interculturală (2006). Valerica Anghelache, Managementul schimbării educaționale. Principii, politici, strategii (c) 2012
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
descendentă, oscilând între valori de cca.58 loc/ Km², în 1992 și 66,2 loc/ Km² în 1996. Se apreciază că dimensiunea,, cuverturii umane”, a potențialului uman al unei regiuni este în strânsă legătură cu particularitățile naturale și cu profilul socioeconomic al acelei regiuni. Așadar, evoluția densității populației comunei Șipote este specifică zonelor din Câmpia Moldovei, cu un pronunțat profil agricol-cerealier. În 1972, I.Șandru,V. Băcăuanu și Al.Ungureanu constatau că zona comunei Șipote se caracterizează printr-o densitate de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o recunoaștere largă a faptului că cei trei piloni: EDUCAȚIA, CERCETAREA, INOVAREA, În contextul existenței unor sisteme avansate de comunicație și de procesare a informațiilor și cunoștințelor reprezintă factori determinanți pentru asigurarea competitivității și cooperării În procesul global de dezvoltare socioeconomică. Principala resursă a unei națiuni o constituie creativitatea membrilor săi, resursa umană Înalt calificată care reprezintă un element strategic. Accesul la resurse depinde de capacitatea de a produce și utiliza cunoaștere prin cercetare științifică pentru creșterea și dezvoltarea economico-socială. Învățământul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și transmise de la o generație la alta. Ca organizație socială cu funcție de socializare și de transmitere a valorilor sociale, școala se prezintă ca un sistem cu următoarele caracteristici psihosociologice: - întreține numeroase relații de ordin social, economic, politic etc. cu mediul socioeconomic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; - dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară, constând în furnizarea de modele atitudinale, comportamentale etc. populației implicate în sistem; - este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socioeconomic și socio-cultural, dar mai ales socioeducativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ILIU Ipostaze ale locuirii Locuința socială În București În prima jumătate a secolului XX Premise ale apariției și direcții de abordare arh. Irina Calotă Conducător științific: prof. dr. arh. Anca Brătuleanu Textul de față Își propune să puncteze principalele premise socioeconomice și administrative care condiționează și motivează apariția, În cadrul programelor sociale din prima jumătate a secolului XX din București, a preocupărilor ce vizează construirea de locuințe, precum și implicațiile lor asupra dezvoltării urbanistice. Similar cu evenimentele din restul Europei, În ultimele decenii
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației în școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe sau care aparțin unor medii sociale defavorizate/marginalizate ; care sunt avantajele, în plan socioeconomic și comunitar, rezultate în urma aplicării practicilor incluzive în sistemul actual de învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are în vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține învățământul de tip incluziv prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor la care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și intoleranței oferite de experiența socială în comunitatea din care fac parte (în acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice întâlnită în anumite școli sau a marginalizării și etichetării copiilor cu deficiențe sau aflați în condiții socioeconomice precare). Școala incluzivă luptă împotriva acestor forme de discriminare prin promovarea unor modele și forme de interacțiune între elevi, bazate pe egalitatea deplină între parteneri și unde spiritul de toleranță și acceptare totală prevalează în fața oricăror alte atitudini sau reacții
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
factori pot fi clasificați astfel: a) Factorii declanșatori distali (îndepărtați): de origine endogenă: afecțiuni organice (mai ales la nivelul sistemului nervos central și al analizatorilor auditiv și vizual) sau tulburări de natură genetică; de origine emoțională; de origine exogenă: nivel socioeconomic scăzut, familii sărace , epidemii etc. b) Factorii declanșatori proximali (apropiați): lipsa experiențelor adecvate de învățare, care împiedică elevul să își formeze strategii eficiente de învățare în vederea integrării sale în școală și în societate. Dezvoltarea necorespunzătoare a sistemului nervos, având în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nu conduce neapărat la tulburări ireversibile de învățare, deci nu justifică excluderea unui copil din școala obișnuită (mulți copii cu tulburări minore de dezvoltare ajung în școli speciale, iar cauza acestei situații este sărăcia experiențelor lor de învățare mediată); situația socioeconomică dezavantajoasă, care diminuează substanțial nivelul stimulării necesare unui copil aflat în situația de a învăța să învețe și de a acumula noi cunoștințe și deprinderi. Dintre cele mai importante repere teoretice și argumente psihopedagogice ale educației integrate/incluzive enumerăm: a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cadrelor didactice și a mediului școlar. Este evident faptul că nu pot exista modele care să răspundă în totalitate la problemele și nevoile copiilor cu deficiențe integrați în învățământul de masă. în plus, apar anumite probleme ce țin de contextul socioeconomic, geografic al sistemului de învățământ și care trebuie luate în considerare. Nu trebuie ignorat faptul că pot exista situații în care copiii cu deficiențe nu se pot integra în școlile de masă, fiindu-le mai bine în școli speciale; de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sintagmă, introdusă în terminologia UNESCO în anii '90, se referă la cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane , cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psihomotoare, fiziologică etc. sau ca urmare a unor condiții psihoafective, socioeconomice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condițiile de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.), care plasează persoana/ elevul într-o situație de dificultate în raport cu cei din jur, situație ce nu-i permite o existență
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Suedia, Danemarca) și apoi s-a extins și în alte state europene, care au preluat și au adaptat sensul și semnificația acestui termen la condițiile specifice din societățile respective, iar ulterior, prin deciziile și acțiunile întreprinse în plan juridic, politic, socioeconomic, educațional și al serviciilor de asistență, au pus în aplicare înțelesul acestui termen. Planul de servicii personalizat reprezintă un cadru de organizare a intervenției specializate pentru copiii cu cerințe speciale incluși într-un program de integrare școlară. Acest plan permite
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Există Însă un al treilea tip de catastrofe, cel numit Na-Tech , În care cei doi factori sunt implicați ca factori declanșatori și factori favorizanți. În acest sens, fenomenul natural, ce are loc Într-o anumită zonă În care există condiții socioeconomice precare, favorizate de acțiuni umane, poate duce la o catastrofa de tip Na-T ech. Avem de cele mai multe ori exemple de inundații În care fenomenele naturale, precum precipitațiile abundente sau ieșirea din matcă a râurilor, reprezintă factorul declanșator , În timp ce condițiile
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
zonei, și poate fi exprimat prin următoarea ecuație: riscul = amenințare × vulnerabilitate Vulnerabilitatea În schimb, depinde mai mult de caracteristicile sociale, economice și de numărul persoanelor aflate În zona de risc, prin urmare, de densitatea populației și de nivelul de stabilitate socioeconomică, și poate fi tradusă astfel: vulnerabilitate = densitatea populației + condiții sociale Por nind de la aceste definiții, prezentul studiul Încearcă să arate În ce măsură există o r ela ț ie Între fenomenul natural și gradul de dezvoltare a țării lovite de catastrofă. Astfel
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
fi fezabile și eficiente, codurile etice au nevoie de un fundament și de câteva condiții cadru de desfășurare, cunoscute sub denumirea de "infrastructură etică". 3.3.2. Construcția unei infrastructuri organizaționale etice Infrastructura etică reprezintă ansamblul de elemente ori relații socioeconomice, interconectate și interdependente, care condiționează sau determină, îmbunătățește și consolidează principii, standarde și conduite organizaționale etice. Infrastructura etică nu este nici fixă și nici nu fixează dimensiunile etice ale organizației; ea este un proces favorabil creării și funcționării efective a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
S. Verba și H.H. Nie, Participation in America (1972) New York, NY: Harper and Row. S. Verba, H.H. Nie și Jae-on Kim, ed., Participation and Political Equality (1978) Chicago, Ill.: Chicago University Press. T. Vanhanen, "The level of democratization related to socioeconomic variables in 147 states in 1980-85", Scandinavian Political Studies (1989) 12 (2), pp. 95-127. T. Vanhanen, The Politics of Ethnic Nepotism (1991) New Delhi: Stirling. T. Vanhanen, On the Evolutionary Roots of Politics (1992a) New Delhi: Stirling. T. Vanhanen, Strategies
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și comisiile, 76, 267-268 și guvernele, 258-261 și legiferarea, 260-261 și luarea deciziilor, 258-259, 263-264 și reprezentarea, 257-274, 267-268 legitimitate, a regimului, 79-80, 258 intensitatea, 77-78 și birocrație, 323-324, 325, 339 și coerciție, 75-76 și conducere, 249, 302-303 și dezvoltarea socioeconomică, 81, 82 și grupuri, 79-81, 86, 112-114, 119 și integrare politică, 80-84 și legalitate, 75 și partide politice, 142-147, 152-154 și tipuri de sisteme politice, 52, 56 transferul, 112-113 Lehmbruch, G., 110, 122, 372 Lenin, 158, 296-298, 306 Lerner, D.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
locuri de muncă la terminarea studiilor”. Încrezător totuși În puterile mele, n-am ținut seama de pancartă și mam Înhămat la treabă. Am optat pentru limba română și secundar, limba franceză sau italiană. Activitatea anului universitar 1945/1946, din cauza situației socioeconomice postbelice, Începea doar În 15 ianuarie 1946. În aceste condiții am beneficiat din plin de Biblioteca Academiei, unde printr-o cunoștință a colegului Bârză am obținut un Permis de intrare la Fondul de periodice vechi și am Început cercetarea documentelor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
personală, având drept grup țintă persoane, în special tineri, ce nu au fost expuse consumului de droguri. *PREVENIREA SECUNDARĂ se adresează grupurilor ce prezintă un risc crescut pentru consumul de droguri, cei care, fie au experimentat deja, fie, datorită particularităților socioeconomice și culturale ale mediului, sunt mai expuși fenomenului. De exemplu, copiii consumatorilor de droguri. *PREVENIREA TERȚIARA se adresează consumatorilor de droguri și are ca scop diminuarea riscurilor asociate consumului de droguri precum infectarea cu HIV, Hepatită C B și alte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]