5,527 matches
-
descentralizarea administrativă care i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Modelul sincronismului vieții contemporane Eugen Lovinescu (1881-1943), critic literar, istoric al culturii, scriitor și sociolog român, a construit un model al dezvoltării sociale ca modernizare cu unele accente diferite de viziunea lui Zeletin. În lucrarea sa sociologică Istoria civilizației române moderne, vol. I-III (1924-1925), E. Lovinescu formulează legea sincronismului vieții contemporane, care explică, la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale. Sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, p. 82). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, I. Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (ibidem
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (ibidem, pp.82-102, 161-165). Modelul dezvoltării sociale ca sinteză a modernizării și identității culturale În urmă cu opt decenii a fost creat Institutul Social Român (ISR), din inițiativa eminentului sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955), cu sprijinul unor specialiști în știința și practica social-politică, una dintre cele mai interesante instituții de utilitate publică din România interbelică. Perspectiva teoretică ce a legitimat acest institut a fost rezultatul unei sinteze între nevoia de modernizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atunci, ca și astăzi. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat spațiu larg și a mobilizat energii semnificative pentru diagnosticarea fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși parte a proceselor schimbării sociale. Sociologii vremii și ceilalți specialiști, care au adoptat punctul de vedere sociologic în analizele lor, au nutrit convingerea că elaboratele lor științifice asupra dezvoltării sociale vor servi raționalizării progresive a societății, redirecționării acțiunii de reformare socială. În acest context de idei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
respectiva colectivitate. Dar definirea p.s. doar din perspectiva asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale a căror considerare este esențială pentru analiza p.s.. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respctiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca o problemă, dar, la un moment dat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statului și a conceptului de „interes public”. Relațiile inițiator-agent în programele de dezvoltare Orice program de dezvoltare inițiat de o instituție publică implică promovarea intereselor unor persoane definite ca țintă a programului de către profesioniști ai dezvoltării (fie aceștia asistenți sociali, sociologi, economiști, ingineri, medici, cadre didactice etc). Aceste relații se încadrează în tiparul inițiator-agent, care ne atrage atenția asupra riscurilor lor inerente. Un astfel de risc constă în preluarea excesivă a controlului procesului de dezvoltare de către profesioniști, care au o înțelegere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
De pildă ei investesc timp și bani pentru a menține contactul cu alte persoane sau instituții din comunitate, care pot prelua r. pe termen scurt, de exemplu împrumutându-i cu bani (Teșliuc și Lindert, 2004, p. 5). În schimb, pentru sociologi ca Giddens, intervenția exagerată a statului în bunăstarea individuală poate constitui ea însăși un r., conducând la dependența individului de ajutoare sociale. Nu avem de-a face aici cu un r. original, natural, ci cu unul „fabricat” (Giddens, 1999, p.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conceptului. În general, s. este definită din perspectiva bunăstării, fără a susține importanța exclusivă a factorului economic, conceptul de bunăstare fiind abordat și înțeles într-un sens extrem de larg, care-i conferă, de fapt, s. diferite dimensiuni. În egală măsură, sociologii susțin trecerea de la abordarea unidimensională a s. la cea multidimensională, ceea ce presupune luarea în considerare a tuturor aspectelor ce țin de participarea, implicarea indivizilor în viața socială. Începând cu 1990, în România a avut loc o explozie a s., primul val fiind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urbane referitore la categoria socială aleasă (de exemplu, grup etnic). Altfel spus, în lipsa segregării diferitele categorii sociale ar locui în procente absolut egale în diferitele zone ale orașului (Duncan și Duncan, 1955, p. 495). Astfel, pentru măsurarea gradului de segregare, sociologii au construit așa-numiții indici de segregare și disimilaritate, utilizându-i în cazul mai multor variabile sociodemografice (de exemplu, nivelul de educație, ocupația, dar și vârsta, pe lângă clasicele date privind etnia sau rasa). Calculul acestor indici este suma valorii absolute
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
umană încă din Antichitate. Dezbaterile pe marginea acestui subiect „au irosit multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți” (Howard, 2003, p. 29), în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru „pacea eternă” sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unei echipe multidisciplinare; el va evalua totodată și instrumentele necesare care mediază comunicarea dintre echipă și beneficiar, corectând mereu acțiunea în funcție de resurse, dar și de „vocea” asistatului. În cea de-a doua ipostază, asistentul social apare pe lângă alți specialiști (medici, sociologi etc.) cu rol complementar, dar absolut necesar pentru soluționarea acelui caz. Deși el nu este coordonatorul acestui proces, rolul lui este esențial din perspectiva eficienței intervenției sociale. Se poate vorbi aici de o acțiune complementară la care el participă alături de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de relații cu publicul și secretariat literar al Teatrului Odeon - Iona Moldovan, Tamara Susoi, Laura Sterian) și-au propus să realizeze o serie de spectacole de lectură axate pe probleme prioritare ale societății contemporane, dezbateri la care să fie invitați sociologi, psihologi, scriitori, realizarea de workshopuri cu participarea unor persoane marginalizate, întâlniri în cadrul cărora să se poată experimenta diverse tehnici de terapie prin teatru. Întrebarea pe care și-au pus-o mai mulți participanți la prima dezbatere realizată sub auspiciile mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
lor materială și morală. Având în vedere legăturile existente între psihologia muncii și științele la care ne-am referit, principalele studii care se efectuează în întreprinderi constituie rodul muncii în echipe, al unor echipe de cercetători formate din psihologi, ingineri, sociologi, medici, economiști, juriști etc. 1.3. Locul psihologiei în științele muncii Apariția și dezvoltarea sistemelor complexe de muncă a fost posibilă datorită utilizării și punerii în aplicare a rezultatelor obținute în diferite domenii științifice. În cadrul revoluției tehnologice, științifice și informaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
submineze ordinea publică”, Ceaușescu a interzis predarea psihologiei în școli și universități, catedrele au fost restructurate în mod drastic, Institutul de Psihologie a fost desființat, cuvintele „psihologie” și „sociologie” scoase din dicționare, șterse din nomenclatorul de profesiuni, iar psihologii și sociologii îndrumați, obligați practic, să-și schimbe locurile de muncă și profesiunile. După 1989, în universități, departamentele de psihologie au fost redeschise, numărul studenților de atunci cunoscând o creștere vertiginoasă. S-au redeschis institutele de cercetare, au fost create altele noi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în Statele Unite - sau oriunde altundeva - nu a vorbit despre „organizații” până după cel de-al doilea război mondial. Concise Oxford, cel mai autorizat dicționar englez, nu cuprindea acest termen în înțelesul său actual în ediția sa din 1950. Politologii și sociologii vorbesc despre „guvern” și „afacere”, despre „societate”, „trib”, „comunitate”, și „familie”. Dar „organizație” încă trebuie să intre în vocabularul politic, economic și sociologic. Peter F. Drucker, Societatea postcapitalistă, Editura Image, 1999 (Pagina 41, Capitolul 2. Societatea organizațiilor) Peter Druker ne
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele bune și cu cele rele, societatea noastră reflectă în mare măsură ceea ce există, se întâmplă, se dezvoltă sau se schimbă în spațiul organizațional (Vlăsceanu, 1999). De-a lungul timpului multe persoane, oameni de știință și / sau manageri, ingineri, filosofi, sociologi și / sau psihologi au analizat organizațiile din diferite perspective, astfel încât s-au dezvoltat teorii și modele explicative diverse pe care, printr-o combinare inspirată, Robert Scott, în 1998, le încadrează în patru etape distincte ca evoluție istorică (localizate la intersecția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
paradigma de abordare a organizațiilor ca sisteme închise. 10. 2. 1. 1. George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger Cele mai importante contribuții la dezvoltarea orientării cunoscute sub denumirea de „relațiile umane” au fost aduse de psihologul George Elton Mayo și sociologul Fritz Roethlisberger. Elton Mayo (1880 - 1949) australian de origine, dar legat de prestigiul Universității Harvard, este probabil unul dintre cei mai cunoscuți cercetători din domeniul psihologiei organizaționale, un punct de referință esențial în știința comportamentului aplicată în studiul muncii și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-a lungul secolelor de către filosofi și în mai bine de un secol de către antropologi, psihologi și sociologi. Drept urmare, cultura organizațională a fost privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul că ea nu reprezintă decât o prelungire a culturii mai largi a societății în care funcționează organizația. Tendința curentului culturii organizaționale de a evolua, relativ paralel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizație în sine (management), iar cele pozitive față de competențele și scopurile personale. 2001 Considerații referitoare la introducerea în schimbarea organizațională Martinez, P. Pacheco, P. Studiul trece în revistă, dintr-un punct de vedere socio-constructivist, mai multe propuneri a mai multor sociologi, precum și contribuții ale psihologiei organizaționale la înțelegerea proceselor de adaptare a acestor sisteme de schimbare. 2001 Factorul succes în proiectele de schimbare organizațională. Studiu despre proiectele în echipă finanțata de Ministerul Muncii Palva, A. Pirskanen, S. Simula, T. Vartiainen, M. Organizația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a fost închis din ordinul Partidului Comunist Român. În 1967, când reformele economice au început să fie implementate și în România, a devenit o modă tendința de a crea laboratoare sau cel puțin de a angaja un psiholog sau un sociolog în instituțiile industriale. Din păcate, ca orice modă, nici aceasta nu a durat prea mult, în câțiva ani multe astfel de laboratoare psihologice fiind închise. În mod contrar, laboratorul psihologic de la Reșița nu a fost creat ca urmare a unei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
desfășurat activitatea la un nivel crescut de performanță și eficiență, reflectat într-o muncă profesionistă. În acel moment, Laboratorul de Psihologie Industrială (LPI) aparținea de Serviciul Personal-Învățământ. El avea în dotare 6 camere de examinare și 4 birouri, fiecare psiholog/sociolog având propriul birou. Suprafața întregului laborator se ridica la 186 m2. Valoarea echipamentului tehnic din dotarea LPI era de aproximativ 35 de miliarde de lei (la valoarea actuală a monedei naționale). Existau de asemenea două biblioteci cu 3.200 de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
A existat la început o colaborare promițătoare între medici, ingineri și psihologi, în timpul studiului meseriilor legate de metalurgie și, într-un cadru economic mai larg, de întreprinderile metalurgice (1973). Cu toate acestea, grupul, format dintr-un psiholog, un inginer, un sociolog, un toxicolog, un medic și un economist, s-a împrăștiat după această acțiune comună. Testele de aptitudini utilizate au fost de fiecare dată însoțite de o activitate intensă de analiză, interpretare și evaluare, care s-a concretizat în următoarele direcții
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
disprețuitori. Μ Logicienii spun că cel mai complicat și, totodată, imprevizibil rebus căruia trebuie să-i facem mereu față sunt capcanele Întinse de raționalizările egoiste din gândire; psihologii, că este inima cu trăirile și capriciile ei incandescente și imprevizibile; iar sociologii, că nimic nu egalează viața, cu hățișurile și compromisurile ei de tot felul. Μ Mustrarea de sine și căința Îi sunt date omului nu pentru a ajunge la un sentiment de blazare sau de silă față de sine, ci pentru a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în realitate, nu se restaurează nimic important) este un pretext comod pentru a ignora celălalt aspect, mai profund și mai real, ce scapă oricărui tip de interpretare cu care ne-am obișnuit. Este surprins în mod empiric și fenomenologic de către sociologi sau biologi, care, evident, înlătură orice judecată sau o transformă cu ingenuitate într-una apocaliptică. Restaurarea sau reacțiunea reală începută în 1971-1972 (după momentul 1968) este, de fapt, o revoluție. Iată de ce ea nu restaurează nimic și nu reprezintă o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cum să spun - molecular, nu în sens atât de perfect geopolitic, așa cum se întâmplă în cazul Italiei. Așadar, despre problema italiană nu s-a vorbit niciodată. Sau, dacă s-a vorbit, asta nu s-a știut niciodată. Fericitul nominalism al sociologilor se poate epuiza în interiorul cercului lor. Eu trăiesc printre lucruri și inventez cum pot mai bine moduri de a le denumi. Desigur, dacă eu caut să „descriu” aspectul teribil al unei întregi generații tinere care a suferit toate dezechilibrele cauzate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]