12,011 matches
-
vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o substanță nevolatilă (cu presiune de vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o substanță nevolatilă (cu presiune de vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori a solventului pur și cu p presiunea soluției la aceeași temperatură, diferența (p0 - p
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o substanță nevolatilă (cu presiune de vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori a solventului pur și cu p presiunea soluției la aceeași temperatură, diferența (p0 - p) reprezintă scăderea presiunii de vapori a soluției față de cea a solventului pur. Raportul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea a solventului pur la aceeași temperatură (fig. 4.5.). Fig. 4.5. Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori a solventului pur și cu p presiunea soluției la aceeași temperatură, diferența (p0 - p) reprezintă scăderea presiunii de vapori a soluției față de cea a solventului pur. Raportul (p0 - p) / p0 reprezintă scăderea relativă a presiunii de vapori. Conform primei legi a lui
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Prezența în solvent a unei substanțe nevolatile 61 Dacă se notează cu p0 presiunea de vapori a solventului pur și cu p presiunea soluției la aceeași temperatură, diferența (p0 - p) reprezintă scăderea presiunii de vapori a soluției față de cea a solventului pur. Raportul (p0 - p) / p0 reprezintă scăderea relativă a presiunii de vapori. Conform primei legi a lui Raoult: scăderea relativă a presiunii de vapori a unei soluții diluate este egală cu fracția molară a substanței dizolvate. 00 0 nn n
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
relativă a presiunii de vapori a unei soluții diluate este egală cu fracția molară a substanței dizolvate. 00 0 nn n p pp + = − În această expresie, n este numărul de moli de substanță dizolvată; n0 este numărul de moli de solvent, n/( n+ n0) este fracția molară a substanței dizolvate. Expresia legii lui Raoult poate fi folosită pentru determinarea masei moleculare a substanței dizolvate. M m n = și 0 0 0 M m n = unde m0 și m sunt masa solventului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solvent, n/( n+ n0) este fracția molară a substanței dizolvate. Expresia legii lui Raoult poate fi folosită pentru determinarea masei moleculare a substanței dizolvate. M m n = și 0 0 0 M m n = unde m0 și m sunt masa solventului și respectiv masa substanței dizolvate, iar M0 și M sunt masele moleculare ale solventului și substanței dizolvate. 0 0 0 0 pMm Mmpp ⋅ ⋅ ⋅ =− 4.3. Ridicarea punctului de fierbere al soluțiilor (ebulioscopia) O consecință a micșorării presiunii de vapori de către
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
poate fi folosită pentru determinarea masei moleculare a substanței dizolvate. M m n = și 0 0 0 M m n = unde m0 și m sunt masa solventului și respectiv masa substanței dizolvate, iar M0 și M sunt masele moleculare ale solventului și substanței dizolvate. 0 0 0 0 pMm Mmpp ⋅ ⋅ ⋅ =− 4.3. Ridicarea punctului de fierbere al soluțiilor (ebulioscopia) O consecință a micșorării presiunii de vapori de către o substanță nevolatilă dizolvată într un solvent este aceea că punctul de fierbere al
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
M0 și M sunt masele moleculare ale solventului și substanței dizolvate. 0 0 0 0 pMm Mmpp ⋅ ⋅ ⋅ =− 4.3. Ridicarea punctului de fierbere al soluțiilor (ebulioscopia) O consecință a micșorării presiunii de vapori de către o substanță nevolatilă dizolvată într un solvent este aceea că punctul de fierbere al soluției obținute este mai ridicat decât cel al solventului pur. Fig. 4.6. Diagrama fazelor pentru apa pură și pentru o soluție ce conține solut nevolatil Se observă că punctul de fierbere al
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Mmpp ⋅ ⋅ ⋅ =− 4.3. Ridicarea punctului de fierbere al soluțiilor (ebulioscopia) O consecință a micșorării presiunii de vapori de către o substanță nevolatilă dizolvată într un solvent este aceea că punctul de fierbere al soluției obținute este mai ridicat decât cel al solventului pur. Fig. 4.6. Diagrama fazelor pentru apa pură și pentru o soluție ce conține solut nevolatil Se observă că punctul de fierbere al soluției este mai mare decât cel al apei pure. Diferența ∆Tf dintre aceste valori se numește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Diferența ∆Tf dintre aceste valori se numește ridicarea punctului de fierbere. Această valoare este proporțională cu cantitatea de dizolvant (concentrația): 62 ∆Tf = E ⋅ C unde C reprezintă concentrația soluției exprimată în număr de moli de substanță dizolvată în 1000 g solvent (molalitate). Dacă se notează cu m cantitatea de substanță dizolvată (cu masa moleculară M) și cu m0 cantitatea de solvent (1000 g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În această relație, E reprezintă ridicarea punctului de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
62 ∆Tf = E ⋅ C unde C reprezintă concentrația soluției exprimată în număr de moli de substanță dizolvată în 1000 g solvent (molalitate). Dacă se notează cu m cantitatea de substanță dizolvată (cu masa moleculară M) și cu m0 cantitatea de solvent (1000 g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În această relație, E reprezintă ridicarea punctului de fierbere produsă la dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent și se numește ridicarea molală a punctului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
moleculară M) și cu m0 cantitatea de solvent (1000 g), atunci ridicarea punctului de fierbere este: 0 1000 mM mETf ⋅ ⋅ În această relație, E reprezintă ridicarea punctului de fierbere produsă la dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent și se numește ridicarea molală a punctului de fierbere sau constanta ebulioscopică. A doua lege a lui Raoult : cantități moleculare egale (echimoleculare) din substanțe diferite produc aceeași ridicare a punctului de fierbere. De exemplu, dacă în 1000 g apă se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
același, de 100,5160C. 4.4. Coborârea punctului de solidificare al soluțiilor (crioscopia) O altă consecință a micșorării presiunii de vapori a unei soluții este aceea că punctul de solidificare al soluției este mai coborât decât punctul de solidificare al solventului pur. În diagramă, T0 reprezintă punctul de solidificare al solventului, iar T este punctul de solidificare al soluției. Diferența ∆T = T0 - T reprezintă coborârea punctului de solidificare. 63 Legile lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
al soluțiilor (crioscopia) O altă consecință a micșorării presiunii de vapori a unei soluții este aceea că punctul de solidificare al soluției este mai coborât decât punctul de solidificare al solventului pur. În diagramă, T0 reprezintă punctul de solidificare al solventului, iar T este punctul de solidificare al soluției. Diferența ∆T = T0 - T reprezintă coborârea punctului de solidificare. 63 Legile lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
iar T este punctul de solidificare al soluției. Diferența ∆T = T0 - T reprezintă coborârea punctului de solidificare. 63 Legile lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de solvent; cantități echimoleculare din substanțe diferite dizolvate în cantități egale din același solvent produc aceeași coborâre a punctului de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reprezintă coborârea punctului de solidificare. 63 Legile lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de solvent; cantități echimoleculare din substanțe diferite dizolvate în cantități egale din același solvent produc aceeași coborâre a punctului de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent. Constanta crioscopică K se numește coborârea molală a punctului de solidificare. Ea nu variază cu natura substanței dizolvate, ci numai cu natura solventului. Aceste legi ale ebulioscopiei și crioscopiei sunt valabile numai pentru soluții diluate de neelectroliți. Ele nu sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent. Constanta crioscopică K se numește coborârea molală a punctului de solidificare. Ea nu variază cu natura substanței dizolvate, ci numai cu natura solventului. Aceste legi ale ebulioscopiei și crioscopiei sunt valabile numai pentru soluții diluate de neelectroliți. Ele nu sunt valabile pentru soluții de acizi, baze sau săruri, adică soluții de electroliți. Presiunea de vapori, ebulioscopia și crioscopia sunt mărimi ce variază în funcție de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unitatea de timp (dt) pe unitatea de suprafață S; D constanta de difuzie; dc reprezintă variația concentrației pe unitatea de lungime dl; (-) semnul minus indică variația concentrației până la echilibru. 4.6. Osmoza și presiunea osmotică Definiție. Osmoza reprezintă difuzia unui solvent într-o soluție a sa printr-o membrană semipermeabilă. În cazul a două soluții de concentrații diferite, separate printr-o membrană semipermeabilă, difuzia are loc de la soluția mai diluată spre cea mai concentrată. Punerea în evidență a osmozei se face
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichide sunt la același nivel. După câteva ore, lichidul urcă în tubul pâlniei până când presiunea hidrostatică produsă este suficient de mare pentru a opri pătrunderea apei prin membrană. Datorită osmozei, în soluție ia naștere o presiune care se opune tendinței solventului de a trece prin membrana semipermeabilă în soluție. Această presiune se numește presiune osmotică (π) și se definește ca presiunea care trebuie aplicată unei soluții ca să oprească pătrunderea solventului în soluția sa prin membrana ce separă cele două lichide. Presiunea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
osmozei, în soluție ia naștere o presiune care se opune tendinței solventului de a trece prin membrana semipermeabilă în soluție. Această presiune se numește presiune osmotică (π) și se definește ca presiunea care trebuie aplicată unei soluții ca să oprească pătrunderea solventului în soluția sa prin membrana ce separă cele două lichide. Presiunea osmotică este presiunea suplimentară necesară realizării echilibrului dintre soluție și solvent. Presiunea osmotică este o măsură a tendinței de diluare a soluției. Ea se măsoară prin diferența dintre presiunea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se numește presiune osmotică (π) și se definește ca presiunea care trebuie aplicată unei soluții ca să oprească pătrunderea solventului în soluția sa prin membrana ce separă cele două lichide. Presiunea osmotică este presiunea suplimentară necesară realizării echilibrului dintre soluție și solvent. Presiunea osmotică este o măsură a tendinței de diluare a soluției. Ea se măsoară prin diferența dintre presiunea hidrostatică a soluției ps și cea a solventului pur p0. π = ps - p0 π - presiunea coloanei hidrostatice la echilibru π = ρ·g
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cele două lichide. Presiunea osmotică este presiunea suplimentară necesară realizării echilibrului dintre soluție și solvent. Presiunea osmotică este o măsură a tendinței de diluare a soluției. Ea se măsoară prin diferența dintre presiunea hidrostatică a soluției ps și cea a solventului pur p0. π = ps - p0 π - presiunea coloanei hidrostatice la echilibru π = ρ·g·h Osmoza ilustrează tendința naturală, generală a tuturor sistemelor de a-și mări entropia, starea de dezordine și probabilitatea maximă. 4.6.1. Tipuri de membrane
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de acetat și nitrat de celuloză, ș.a.). În prezent se obțin membrane ce permit o eliminare a substanțelor dizolvate, mai ales a speciilor ionice, în proporție de 95 99%. Datorită porilor foarte fini, membranele semipermeabile permit trecerea moleculelor mici de solvent (apă) dar opresc trecerea moleculelor mai mari de solut. 4.6.2. Legile presiunii osmotice Presiunea osmotică a unei soluții depinde de temperatură și presiune, fiind astfel aplicabile legile gazelor. La temperatură constantă, presiunea osmotică a unei soluții de zaharoză
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]