1,623 matches
-
absența sonorității. După modelul triunghiului vocalic, construiește două triunghiuri pentru consoane: unul cu perechile de oclusive p-b, t-d, k-g, altul cu perechile f-v, r-l, s-z, ignorând faptul că r și l nu se opun prin sonoritate. Pentru vocală a, căreia nu-i găsește loc în triunghiul vocalic, ca și pentru consoanele h și n (m e considerat că varianta a lui n), prevede un triunghi aparte. Construiește apoi o figură geometrica bizară (un triunghi în care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunet, atunci primordiala preocupare a oricărui pianist trebuie să fie munca pentru obținerea unui sunet frumos, indiferent dacă se execută un simplu exercițiu sau se interpretează o structură complexă. Renumitul pedagog rus H.G. Neuhaus identifică două categorii opuse în realizarea sonorităților pianistice... „primul constă în subaprecierea sunetului, al doilea în supraaprecierea lui”. În cazul primei categorii (mai numeroase), interpreții nu conștientizează în totalitate diversitatea dinamică și sonoră oferită de registrele pianului. Interpretarea lor este ștearsă, fără a avea forța de a
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
gândirii și a afectului, duce la formalism, la superficialitate, chiar la diletantism. Astfel de interpretări lipsite de acea simplitate firească a discursului muzical se datorează tot unei proaste școliri prin exagerarea de la început a calității, a valorii în sine a sonorității. Calitatea sunetului la interpreți nu este un dar, este o cerință care se cultivă în timp și care depinde foarte mult de persuasiunea profesorului în conștientizarea elevului privind această calitate. Desigur, calitatea sonoră constituie o rezultantă a evoluției și perfecționării
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pianului Tobias Matthay 11 (1858-1945) completează în 1905 pe autoarea francez. Autorul consideră că ținuta neelastică a degetului, determinând o acțiune instantanee asupra clapei, produce un sunet puternic, dar care nu străbate prea departe; degetul plat, acționând lin, determină o sonoritate melodică specifică. Cunoscutul profesor de pian, pianistul german R.M. Breithaupt (1873-1945) este și autorul unor lucrări de tehnică pianistică. În opera sa principală, Die natürliche Klaviertechnik („Tehnica naturală a pianului”), Breithaupt consideră că numai sunetele realizate cu tehnica Tiefbruck (presiune
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
În opera sa principală, Die natürliche Klaviertechnik („Tehnica naturală a pianului”), Breithaupt consideră că numai sunetele realizate cu tehnica Tiefbruck (presiune, apăsare), ce implică suplețea și elasticitatea întregii părți superioare a trupului care sprijină aparatul pianistic, reprezintă soluția obținerii unor sonorități de cea mai înaltă calitate. Marea majoritate a metodelor de pian acordă atenție și poziției corpului, a tehnicilor pianistice. Redăm o sugestivă caracterizare făcută de Paul Locard: „Cântatul la pian nu mai este localizat doar în articulațiile falangelor. Gravitația intervine
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
a determina o anumită culoare la instrument. Cunoscând aspectele legate de posibilitățile timbrale ale instrumentului, cei doi pianiști ai duo-ului de pian trebuie să acorde o atenție sporită pentru realizarea 15 și echilibrarea întregului, operând cu același tip de sonoritate (timbru). Muzica partiturilor pentru patru mâini este mai densă, atât armonic cât și polifonic, prin ocuparea unei arii mai largi a claviaturii. Acționând cu un tușeu omogen în registrele extreme, cei doi vor realiza un cânt unitar în diferite nuanțe
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
de comunicare artistică. „Lucrarea scrisă este esență și nu existență” - afirmă Giselle Brelet; fiind fixată într-o notare prin anumite semne convenționale, ea duce o viață ideală în așteptarea acelui moment când va fi reactualizată în execuție, materializată într-o sonoritate reală”. În concordanță cu Giselle Brelet, Igor Stravinski, în referirile sale estetice (Poetics of music) diferențiază două stări ale muzicii: potențială (pe hârtie, în memorie) și actuală (în interpretare). Încifrând compoziția în partitură, compozitorul nu poate să epuizeze toate determinările
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
să fie sufocată de obișnuita folosire fără dozare a pedalei drepte. Se pare că interpretul din stânga trebuie să acționeze această pedală, ca să păstreze claritatea armoniilor și acompaniamentelor. Dar un pianist cu experiență de la Primo va utiliza pedala „forte” ca să amplifice sonoritatea registrelor acute: ele au nevoie de un suport poetic. Mi se pare mai cu bun simț ca în interpretarea la patru mâini interpretul din dreapta să aibă controlul pedalizării.”. Aceeași concepție în privința pedalizării o au și pianiștii Paul Badura-Skóda
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cu absolută puritate și 38 precizie muzica pe care altfel n-am putea-o interpreta cu fidelitate decât la trei mâini. Înfrumusețarea sunetului pedalizat nu constă numai în atragerea vibrației armonicilor de la corzile superioare ci și în faptul că în sonoritatea pedalizată sunt implicate și vibrarea corzilor mai joase, a armonicelor inferioare. „Subliniind notele grave, (pedala) trezește interesul dramatic și lărgește sensul cugetător al acordurilor.” Referitor la pedalizare, Neuhaus spunea: „a nu utiliza deloc pedala este o excepție de la regulă, a
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
deseori o problemă de rezolvat, fiind condiționată de concepția interpretativă. Este de la sine înțeles că doi pianiști au diferite modalități tehnice de exprimare, deprinderi și moduri diferite de abordare pianistică a unui text muzical. Toate problemele specifice privind realizarea unor sonorități sau moduri de atac trebuie soluționate într-o manieră cât mai omogenă în elaborarea comună a interpretării textului, fiind necesară o concordanță și o unitate de vederi în găsirea soluțiilor pentru rezolvarea unor probleme tehnice deosebite. Maniera de lucru și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
constituie domeniul de manifestare a marii virtuozități, a bravurii pianistice. Poate de aceea anumiți compozitori-pianiști precum: Chopin, Liszt sau Prokofiev n-au manifestat interes pentru acest gen muzical. Dar el este domeniul ideal al melodiei acompaniate, a polifoniei, a unor sonorități speciale. În cadrul Sistemului I-IV, pianistul de la Secondo va cultiva o sonoritate discretă, niciodată strivită, dar clară, pentru că în genul cameral muzical, nimic nu este secundar; cea mai frumoasă melodie devine inexpresivă, dacă nu beneficiază de un acompaniament corespunzător, calitativ
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
aceea anumiți compozitori-pianiști precum: Chopin, Liszt sau Prokofiev n-au manifestat interes pentru acest gen muzical. Dar el este domeniul ideal al melodiei acompaniate, a polifoniei, a unor sonorități speciale. În cadrul Sistemului I-IV, pianistul de la Secondo va cultiva o sonoritate discretă, niciodată strivită, dar clară, pentru că în genul cameral muzical, nimic nu este secundar; cea mai frumoasă melodie devine inexpresivă, dacă nu beneficiază de un acompaniament corespunzător, calitativ. Pianistul de la Primo este nevoit în anumite cazuri să execute textul muzical
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
strivită, dar clară, pentru că în genul cameral muzical, nimic nu este secundar; cea mai frumoasă melodie devine inexpresivă, dacă nu beneficiază de un acompaniament corespunzător, calitativ. Pianistul de la Primo este nevoit în anumite cazuri să execute textul muzical într-o sonoritate amplă cu un suflu larg, declamatoriu al frazei. Și tot în anumite cazuri cel de la Primo va trebui să estompeze, să detimbreze complet sonoritatea și să interpreteze cu un sunet „alb, imaterial” notele aflate în „spatele” planului muzical de la Secondo
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
corespunzător, calitativ. Pianistul de la Primo este nevoit în anumite cazuri să execute textul muzical într-o sonoritate amplă cu un suflu larg, declamatoriu al frazei. Și tot în anumite cazuri cel de la Primo va trebui să estompeze, să detimbreze complet sonoritatea și să interpreteze cu un sunet „alb, imaterial” notele aflate în „spatele” planului muzical de la Secondo. O asemenea situație o întâlnim în Șase piese op. 11 „Barcarolla” de Rahmaninov, măs. 1-4: Ex. Secondo, vocea a treia : motiv ritmico-melodic descendent, repetitiv
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Barcarolla” de Rahmaninov, măs. 1-4: Ex. Secondo, vocea a treia : motiv ritmico-melodic descendent, repetitiv, aproape identic în nuanța de p, având indicația de execuție tenuto. Secondo, vocea a IV -a : o formulă ritmico-melodică identică de acompaniament în nuanța de pp. Sonoritatea în nuanțele foarte mici necesită un efort psihic deosebit din partea interpreților. Cei doi trebuie să fie capabili „să asculte propriul lor sunet, în nuanțele cele mai infime și ale partenerului, de-a lungul interpretării, obținând astfel o transparență perfectă a
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
în nuanțele foarte mici necesită un efort psihic deosebit din partea interpreților. Cei doi trebuie să fie capabili „să asculte propriul lor sunet, în nuanțele cele mai infime și ale partenerului, de-a lungul interpretării, obținând astfel o transparență perfectă a sonorității. În Andante cu variațiuni KV 501 (măs. 151-154) de Mozart, putem sugera următorul raport și Secondo: I și II - timbrate în 43 p, cu evidențierea expresivității melodiei în care notele punctate vor fi realizate la nivelul clapei cu „pernuța” degetelor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pianiști trebuie să stabilească o concepție comună asupra tempoului. Experiența pianistică le permite să constate și existența unor relații între modificările agogice și înlănțuirea sunetelor, deseori, atunci când dezvoltarea liniei melodice este ascendentă, se produce o ușoară accelerare, concomitent cu intensificarea sonorității până la punctul culminant. Aici se produce o accentuare a sunetului, concomitent cu o ușoară prelungire a lui, după care intensitatea descrește odată cu revenirea treptată la mișcarea inițială. Dar stabilirea tempo-ului nu depinde numai de acordul celor doi instrumentiști, ci
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
valori șaisprezecimi (elementele II și IV) și treizecidoimi (elementele I și III); - reliefarea desenului melodic prin sublinierea notei superioare din vocea a III-a ( Secondo) și preluarea lui de Primo prin vocea a II-a; - accente numeroase și sf-uri. în sonorități foarte mari (ff la Secondo și f la Primo); - intrări pe jumătăți de timp într-un tempo foarte rapid (Vivace); Pentru acestea sunt necesare: - tehnică pianistică avansată pentru executarea octavelor, acordurilor, staccato, într-un timp rapid. - sincronizarea atacurilor celor patru
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
foarte rapid (Vivace); Pentru acestea sunt necesare: - tehnică pianistică avansată pentru executarea octavelor, acordurilor, staccato, într-un timp rapid. - sincronizarea atacurilor celor patru mâini în jocul toccato pe valori foarte mici de note;realizarea vârfurilor de frază și evitarea unor sonorități aspre în nuanța de ff de la Secondo și f de la Primo. - pedalizare precisă efectuată de pianistul de la Secondo. Pentru a rezolva dificultățile prezentate mai sus și a desluși textul, vom prezenta câteva exerciții ce vor facilita interpretarea: - octavele de la sopran
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
va împiedica atingerea unei anumite note sau nu va stingheri gestul necesar pentru realizarea unui anumit pasaj. Reperele stabilite în cadrul unei concepții comune vor viza și maniera generală de atac pianistic în realizarea pasajelor cu note staccato, pentru a obține sonoritatea cea mai apropiată posibilă între cei doi. Tot în cadrul aranjamentelor (concepțiilor comune) va fi stabilită și poziționarea pedalelor, dacă ea va fi liberă (sau surdina pusă) pe derularea unui anumit fragment solo. Cei doi parteneri vor asigura o unitate și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
evitând astfel instalarea unei rutine în timpul repetițiilor. Executarea simultană a acordurilor la patru mâini Literatura pentru duo de pian cuprinde și acorduri simultane scrise pentru două, trei și patru mâini. Această structură, formulă acordică ce generează de cele mai multe ori o sonoritate amplă, cu valențe orchestrale, se întâlnește în măsurile cadențiale și în finalul lucrărilor. Suprapunerea manierelor de atac staccato cu legato constituie un alt exercițiu ce poate fi aplicat în desfășurarea valorilor mici de note. Toate aceste procedee au rolul de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
particularitate a studiului în ansamblu o constituie executarea simultană a acordurilor la patru mâini. Literatura pentru duo de pian cuprinde și acorduri simultane scrise pentru două, trei și patru mâini. Această structură, formulă acordică ce generează de cele mai multe ori o sonoritate amplă, cu valențe orchestrale, se întâlnește mai des în măsurile cadențiale și în finalul lucrărilor. d) Executarea simultană a acordurilor la patru mâini Literatura pentru duo de pian cuprinde și acorduri simultane scrise pentru două, trei și patru mâini. Această
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
în măsurile cadențiale și în finalul lucrărilor. d) Executarea simultană a acordurilor la patru mâini Literatura pentru duo de pian cuprinde și acorduri simultane scrise pentru două, trei și patru mâini. Această formulă acordică ce generează de cele mai multe ori o sonoritate amplă, cu valențe orchestrale, se întâlnește în măsurile cadențiale și în finalul lucrărilor. Un exemplu grăitor îl constituie transcripția pentru pian la patru mâini a baletului Petrușka de I. Stravinsky, (măs. 42-52): Ex. Problematica executării acordurilor constă în perfecta simultaneitate
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
proporțiile nu se modifică, înregistrând 42% judecători români și 53% străini 81. În schimb, o analiză a magistraților pe baza listelor nominale, la 1924, din tribunalele Botoșani, Dorohoi și Fălticeni, indică 44 de practicanți, între care doar două nume au sonoritate străină 82. Unele dintre cele mai proeminente figuri intelectuale ale provinciei au făcut parte din categoria profesională a avocaților. Implicarea lor în problemele socio-politice ale zonei se reflectă în prezența constantă a acestora în funcții administrative de conducere sau ca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lui Vladimir Streinu are autoritatea aeriană și distincția criticii lui Emile Faguet. Stilul său colorat, agreabil, nu se resimte de efortul pentru expresia compusă uneori cu ajutorul cuvintelor care fac evidentă dorința sa de a îmbogăți limbajul prin introducerea plină de sonorități a termenului francez." Încheierea sună călinescian: "Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste." În ", recenzând Clasicii noștri , C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre "scoaterea din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]