9,106 matches
-
n-aveai para cu bortă s-o pui în punga cea goală, ș-acuma te-nădușă mulțimea banilor! Da' parcă tot mai bine-i așa decât altmintrelea. (pune mâna pe sac. Apare Codârlic la malul iazului) CODÂRLIC (cu un fel de spaimă în glas, strigă): Stăi pe loc! DĂNILĂ: He, he, bun venit, nepurcele! Da' ce ești așa de întunecat și de cătrănit? CODÂRLIC: Măi omule, stăpânul nostru, Săcăluș, e supărat foarte pentru că prăpădește o comoară ca aceasta; drept care s-a răzgândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
după casă până v-oi chema eu aici. (Zarva din casă se potolește) SMARANDA: Ptiu, bătu-l-ar pustia, că era să mă dărâme! Cată să fac rost de niște păr de lup, să afum plozii, să le treacă de spaimă. DĂNILĂ: Care spaimă? Nu i-ai auzit? SMARANDA: Apoi bine, Dănilă, numai cu dracii n-ai avut în cârcă până acuma. De unde l-ai mai scos și pe-aista? DĂNILĂ: Las', nevastă, că ți-oi spune eu altădată cu amănuntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
v-oi chema eu aici. (Zarva din casă se potolește) SMARANDA: Ptiu, bătu-l-ar pustia, că era să mă dărâme! Cată să fac rost de niște păr de lup, să afum plozii, să le treacă de spaimă. DĂNILĂ: Care spaimă? Nu i-ai auzit? SMARANDA: Apoi bine, Dănilă, numai cu dracii n-ai avut în cârcă până acuma. De unde l-ai mai scos și pe-aista? DĂNILĂ: Las', nevastă, că ți-oi spune eu altădată cu amănuntul. Acuma umblă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
eu, Măria Ta, ca să nu te hurduci pășind de la un jâlț la altul. (îl ajută) PRICINĂ (se așază, gemând cu ușurare): Tu, sfetnice al doilea, îmi ești cel mai cu priință, așa că-ți făgăduiesc să-ți tai capul, ... (gest de spaimă al sfetnicului) când o fi și când m-oi supăra odată foarte tare, în urma celorlalți tovarăși ai tăi. LINGUȘITORUL: Mulțumesc cu supunere. Să trăiești, Măria Ta! POSACUL (aparte): Cu adevărat, mare bucurie o să aibă așteptându-și rândul... PRICINĂ: Ai zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întunecate, ca două porți de labirint prin care gândurile mele s-or afunda neștiutoare și-adesea n-or găsi ieșire, din bezna umedă, la soare... Cu două guri ca de fântână, din care ultimul meu vis, scafandru mic, privind cu spaimă spre fundul negrului abis, va încerca, zadarnic poate, s-adune înșirate-n salbe recolta de mărgăritare a viitoarelor nopți albe... Cuvinte șterse peste-o clipă; un madrigal, o amintire a unei clipe viitoare, sau o poemă de iubire pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
răutăți și ispite... HABACUC (oftează discret): Sunt mai întâi felurite feluri de mâncări grase, care mai de care mai sărată și mai chipărată... PAFNUTIE (scârbit): Toate cu carne... FARNACHIE (melancolic): Este și rachiu... HABACUC (la fel): ...și titiun... FARNACHIE (cu spaimă): Sunt și muieri de cele vii și adevărate! (Toți trei se privesc crunt, zguduiți de această veste. Își fac cruce și scuipă în patru părți.) PAFNUTIE (descurajat): Vai de sufletul și de viața lui! Cam ce minuni va să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cheia succesului în SUA. Să revenim la casele noastre și mai ales să cerem scuze pentru graba cu care am relatat boala micuței Viorica. Din nou în casa familiei Ionescu. Din strada Fortunei. Fetița crește frumos e voinică, sănătoasă, și spaima primei luni a rămas în urmă ca un vis urât. Are acum 5 luni și e timpul de făcut prima fotografie. Copilul e dezbrăcat și e așezat pe o masă pe care s-a așternut o blană. Gângurește, se întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
prilej instinctul de agresiune. De unde ideea despre caracterul înnăscut al proprietății private. (A. Bourgeot) Ambele triburi se tem. Pentru a-și masca frica, autohtonii se pipăie la portofel. Gesturi de reglaj. Și vorbesc. Locvacitate exagerată. Vorbesc pentru a nu simți spaima. Sălbaticii comunică și ei. Cu totul altfel însă. Se hârjonesc. La ei, comunicarea verbală deținere o pondere destul de neînsemnată în procesul socializării. Nu pot comunica decât cu corpul. Dau unul în altul pentru a se petrece, pentru a alunga monotonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
asupra vieții și demersurilor sale era numai Dumnezeu și pe baza acestor precepte, gândea că își putea așeza viața după îndemnul minții și sufletului său. Grija cea mare însă, examenul pe care nu-l trecuse încă și care îi provoca spaime, era întâlnirea cu părinții. Lor le datora explicații, motivarea gestului ei, urmând să-i implore în a înțelege că nu-i fusese nici ei ușor să facă acest pas, dar altă cale nu găsise. Intenționa să le facă o vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
altceva putea fi această răzbunare pe un copac, ce vină putea să aibă copacul? După un timp, luând mâinile de la urechi, nu mai auzi zgomotul făcut de topor. Ieși repede din casă. Scena ce i se înfățișă o umplu de spaimă. Costache zăcea sub cireșul căzut la pământ. Erau amândoi doborâți, și cireșul și Costache. Alergă repede în ogradă încercând să-l scoată pe bărbatul ei de sub tulpina grea, dar nu reuși. Se repezi pe poartă cerând ajutorul vecinilor. Cu greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o petrecere a prietenului lor, doctorul Tismăreanu, și când fuseseră acroșați de un TIR, din care ea s-a ales cu o gravă fractură la piciorul stâng. Vinovat era șoferul tirului, dar ce folos, ea rămăsese nu numai cu o spaimă teribilă ori de câte ori se urca în mașină, ci și cu o durere persistentă în gleznă. Te rog să accepți o clipă de luciditate, mai zise el. Ce-ai spus? Vrei să câștigi timp, să estompezi un lucru care nu va putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
niște îndoliați spre apus dorind să alunge toate gândurile negre, ca apoi să-și îndrepte privirile spre răsărit, spre izvorul de lumină, de la care așteptau un semn purtător de nădejde. Erau momente când li se părea că două păsări diferite, Spaima și Speranța zburau împreună deasupra casei lor, însă nici una nu se oprea să-și facă cuib statornic. Amândoi nutreau o tainică dorință, hrăneau zilnic Speranța și așteptau... așteptau... 16 S alvarea spitalului orășenesc a transportat-o pe Simona la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ochilor. Silueta era una cu totul neomenească, supradimensionată și mișcătoare, adică tremurătoare, întocmai așa cum apare imaginea cuiva pe linele valuri, ce se unduiesc liniștit pe suprafața unui lac. „Doamne ferește! Ăsta-i vis sau realitate?!”, îngână el sugrumat de tot de spaimă. Atunci, foarte repede, un clocot de nespusă amărăciune 1 Întâlnire (în limba franceză). îl umplu pe bietul tânăr și un tremur jalnic de regret îl cuprinse numaidecât, încât se simțea robul încătușat al unei spaime neobișnuite. Teama și groaza i
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
el sugrumat de tot de spaimă. Atunci, foarte repede, un clocot de nespusă amărăciune 1 Întâlnire (în limba franceză). îl umplu pe bietul tânăr și un tremur jalnic de regret îl cuprinse numaidecât, încât se simțea robul încătușat al unei spaime neobișnuite. Teama și groaza i se manifestau printr-un necontenit noian de senzații câtuși de puțin firești, încât îi puneau inconștient în mișcare buzele tremurânde, murmurând ceva neînțeles și vag. Deloc nu înnebunise, și nici, de visat, nu visa, dar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ce anume dorea aceasta de la el, de fapt? Trecuseră, în felul acesta, câteva clipe, dar, pentru el, era prea mult deja. Situația scăpase grav de sub control, nu mai era demult în limitele normalului. Priveliștea aceea grozavă îl scăldase-n toate spaimele și-i suci cu totul mintea. Aproape că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic al încăperii, un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să împroaște totul în jur. În acel moment, o încremenire cumplită puse stăpânire pe intrus - în speță, pe mine -, căci un fel de fluid începuse a-mi străbate tot trupul, ca un curent electric, așa cum se petrece mai întotdeauna, când spaima intră-n om, din care pricină am luat-o la fugă pe drum în vale, cu graba unui hoț prins asupra faptului, tulburat fiind și nevoind a mai privi cumva în urmă. Cititorul cu pretenții înalte, adică cel care așteaptă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
asupra mea, m-am hotărât să-L las pe Dumnezeu, și doar pe El, să mă aibe în paza Sa... Celula în care am fost adus apoi - și din care scriu acum - parcă este gândită anume cu menirea să semene spaimă și să-l înrăiască și mai tare pe păcătos, în loc să-l îndrepte. După dulcea și neprețuita libertate, în care oamenii roiesc slobozi, adesea fără s-o bage de seamă, acum mi se desfășura dinaintea ochilor acea încăpere nespațioasă, sufocantă și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
îndepărtat ușor și cu mințile rătăcite... În ziua aceea, n-am mai fost în stare să fugăresc niciun șobolan. februarie, 2013 Loc predestinat artierele mărginașe și sărace, ce înconjoară de jur împrejur cam fiecare oraș, întotdeauna sădesc fiori adânci de spaimă și de încordare tuturor celor care le străbat și care de bună seamă că nu sunt tocmai bine familiarizați cu ele. Atmosfera rece și lugubră de prin aceste locuri știe să nască cele mai teribile istorii, înconjurate toate doar de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
respirației ei și printre gâfâituri înecate, aceste vorbe, însoțite de vii gesticulații: - Vino la mine în cameră! Eu stau singură, iar acolo este atâta lumină... Vreau să cadă lumina și pe chipul tău, așa că, haide, îndrăznește! Trebuie să mă urmezi! Spaima de-nceput a tânărului, treptat, se preschimbă în nedumerire. Primul gând al său fu numaidecât să se împotrivească și să-și continue neabătut traseul, dar, în aceeași clipă, se răzgândi, dându-și repede seama că niciodată nu trebuie să te
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mort. Concomitent, Luiza era scuturată și ea de toți fiorii. Gândea că era să fie martora nevinovată a unui gest funest și groaznic. Nu-și mai simțea deloc pământul de sub picioare, căci picioarele îi paralizaseră complet. Parcă plutea, plutea pe spaimă! Cu toate acestea, ea încercă să facă câțiva pași înainte, dar mult prea greu îi era, se vede, căci căi de mii de ani treceau în tot atâtea clipe 1 pentru dânsa! Nu în fiecare zi îți este dat să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de nopți albe, ce-l chinuise și-l înspăimântase până în măduva oaselor lui, trezindu-se brusc și violent, acoperit tot de o sudoare rece și grea, Șerban se porni să vorbească tainic cu sine însuși, scuturat fiind de toți fiorii spaimei. Se gândea astfel: „Am tot mai des și mai des coșmaruri oribile, fir-ar să fie! De ce, mă-ntreb, am atâtea coșmaruri? Și, de cele mai multe ori, mi se întâmplă să visez numai draci. De ce visez numai draci? Mereu, când mă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
zadar și că nu poate ține deloc pasul cu eschivele rapizi ale băiatului, încercă să se înfrâneze pe cât posibil și să se mulțumească numai să-i vorbească. Gâfâia, însă, puternic. Avea o mutră dușmănoasă, răutăcioasă și autoritară, încât stârnise teribil spaima în Șerban; niciodată n-o mai văzuse așa, cu toate că se poate spune că el „avea experiență” aici. Se uita la ea și o găsea foarte respingătoare. În cameră, totul era numai urlete din partea ei, care deja ajunsese la o stare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
se succedau pe chipul ei cu o repeziciune nemaipomenită, iar ochii parcă îi înțepeniseră sub pleoape, dându-și la iveală tot albul lor, întocmai ca la morți. La cum arăta ea în acele clipe, ușor ar fi reușit să bage spaima imediat în oricine. De departe, se vedea că duce o luptă aprigă cu aerul; de fapt, ea nu mai respira - horcăia. Fiecare vorbă, pe care încerca ea din răsputeri s-o pronunțe, îi era întretăiată numaidecât de un șir întreg
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
lui se preschimbară demult în gheață, încât nu mai ajunse să simtă nimic altceva, decât pe ea, gheața! Și nu este de mirare, căci, într-adevăr, dacă cititorul a avut prilejul de a încerca pe propria-i piele așa ceva, o spaimă mare are, de cele mai multe ori, forța miraculoasă de a te face să uiți atunci, pe loc, de orice fel de durere trupească sau de apăsare sufletească, încât nu te mai lasă să te concentrezi decât la motivul pentru care a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de cele mai multe ori, forța miraculoasă de a te face să uiți atunci, pe loc, de orice fel de durere trupească sau de apăsare sufletească, încât nu te mai lasă să te concentrezi decât la motivul pentru care a apărut ea, spaima! Exact în starea aceasta neplăcută se găsea acum și Șerban, fiindcă mintea și fiecare părticică din trupul său tremurau de fiori și de emoție față de orice fel de schimbare în rău, ce ar fi putut să apară cumva în starea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]