34,645 matches
-
Wei Cizang, Wei Gudao și Wei Shanjun, zeița ochilor, precum și șchiopul Li, toți cu puteri vindecătoare. În sud-vestul Chinei, în provincia Yunnan, zonă populată de mai multe minorități naționale, se păstrează și astăzi unele particularități în venerarea divinităților, cu un specific aparte și o încărcătură mai mare de misticism. Trăsături evidente apar mai ales în regiunea locuită de minoritatea Bai. Stilul picturilor și gravurilor este mai simplu și original, fără a da senzația că urmează un tipar anume. Picturile par mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai diverse și spectaculoase realizate de particulari, multe adevărate capodopere. Industria ceramică din provincia Shandong, estul Chinei, are o istorie îndelungată, iar în cadrul acesteia, cea din zona Zibo, este apreciată în mod deosebit, în special produsele care au căpătat un specific local, și anume, vasele din porțelan pentru apă, ligheanele, borcanele, oalele și castronașele decorative. Aici sunt și cele mai multe cuptoare de ars porțelan din întreaga țară. Acest material fragil și nobil este materie primă de bază pentru atâtea obiecte și forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
negru, e neantul. Proprietarii stau în căsuțele lor vechi, aflate în spatele vilei sau, cel mult, se bagă în bucătărie. Nici măcar nu le închiriază unor turiști străini cu dare de mână, în ipoteza fericită că aceștia ar căuta în Ardeal nu specificul local, ci oglindirea grotescă a reședințelor lor din Occident... Certezenii sunt români, nu țigani. Nu sunt hoți, banii i-au muncit. Sunt oameni simpli, dar e de presupus că neproști. Și totuși, de ce această operațiune prostească? De ce, în loc să-și bage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
geografic, n-am încetat nici o clipă să fim europeni. Oare, în ultima jumătate de veac, nu s-a schimbat nimic în psihologia noastră, în mentalitățile noastre”? Adevărul e că atât fascismul, cât și comunismul au urât o componentă esențială a specificului european, și anume spiritul critic. În locul spiritului critic, fascismul și comunismul au așezat un fanatism doctrinar, mai aproape de fundamentalismul care face ravagii prin alte părți de pe glob, decât de obiceiul european de a sta la egală distanță de istorie și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
adunare parlamentară, succesul unui discurs depinde aproape numai de prestigiul oratorului și nicidecum de argumentele pe care le invocă. Potrivit opiniei lui Emil Cioran „România numai atunci va avea sens în lume când ultimul român își va da seama de specificul și unicul condiției românești. Ce mituri a scos la lumină viața noastră politică de până acum? Când n-au fost platitudini, au fost abstracții goale. Democrația românească n-a creat nici măcar conștiința de cetățean. [...] Nu este deloc comod să te
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
evenimentelor, încât toate s-au făcut peste ei. [...] Echilibrul nostru n-a fost expresia unei armonii, ci a unei deficiențe. El nu acoperea nici măcar contradicții lăuntrice latente, ci liniștea amărâtă a unui suflet nerealizat. Va trebui să vedem care este specificul național al României, care a ținut-o o mie de ani în nemișcare, pentru a-l putea lichida împreună cu mândria ridicolă care ne atașează de el.” De asemenea, s-ar putea vorbi și despre apatia omului contemporan, care se înstrăinează
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
oarecare notorietate. Băieții mă respectă și trec pe partea cealaltă a culoarului când mă văd venind, mândru, încă tânăr, încă frumos, cu privirea bestială atât de des văzută pe paginile unu, trei sau șaisprezece ale tuturor ziarelor, de la cele cu specific economic la cele de sport. Da, cum am ajuns aici? Totul a început - poate știți deja, dacă ați citit biografia neautorizată apărută acum câteva săptămâni în librării - la școală. Nu vă minunați, multe cariere importante au demarat în acel loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
strângă de gât, în timp ce Miti Matái, dimpotrivă, ți-a admirat gestul. Arată cu degetul spre el. Aici s-a văzut diferența între a fi și a nu fi Arioi, iar tu nu ești. S-ar fi putut crede că descoperirea specificului propriului său caracter, venită tocmai din partea unuia dintre cei mai buni prieteni ai lui, îl descumpănea pe Vetéa Pitó, care se cufunda imediat într-o tăcere plină de amărăciune, din care trebui să-l scoată Tapú Tetuanúi. Haide! spuse, bătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fi considerat spălat. Viața alături de părinții ei fusese simplă, fără nici o Îndoială, viața lor de toate zilele era privată de cele mai elementare condiții de igienă și cele mai rudimentare condiții sanitare, chiar dacă ar fi existat și unele mai moderne. Specificul studierii unor populații de tipul celor de acolo, zicea mama ei, presupune o implicare inte grală În modul lor de existență. Uneori, când se aflau În vreun oraș din Asia, li se Întâmpla să se plângă de absența unei infrastructuri
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
care urmează a fi tratat, dar și din modalitățile de expresie utilizate în comunicare. Frazele trebuie să fie limpezi, clare, inteligibile și să denote o asimilare corectă a materialului studiat. Altă cerință la fel de importantă este proprietatea expresiei, adecvarea ei la specificul compunerii, atât în ceea ce privește stilul, cât și lexicul folosit. Funcția stilistică a unei astfel de compoziții trebuie să fie impecabilă. Subiectele de limbă necesită în egală măsură capacitatea de sintetizare, de asociere și de interpretare a informațiilor cu caracter teoretic din
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și prin practicarea activităților sportive; A se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. s principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut; În opinia noastră, este necesară înlocuirea sintagmei „cerințelor specifice” cu termenul „specificului”; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. t principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; (Considerăm că se impune completarea textului, astfel: „principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social și a consultării partenerilor de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
impune înlocuirea termenului „școlilor” cu sintagma „unităților de învățământ”, aceasta din urmă fiind denumirea generică.. (2 Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat. Art. (1 Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizarea unui învățământ teologic specific în cadrul învățământului de stat în universitățile de stat existente, ca facultăți cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului de cult și activității social misionare a cultelor, numai pentru absolvenții învățământului liceal, proporțional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configurația religioasă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
civil. (Considerăm că, pentru o înțelegere corectă a textului, se impune eliminarea termenului „preuniversitar”; pentru corectitudinea reglementării, se impun înlocuirea semnului „/” cu conjuncția „sau” și înlocuirea sintagmei „ca și” cu sintagma „aplicabile în”. Art. 41. Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică și securitate națională se face prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii. (Pentru corectitudinea reglementării, se impune completarea textului, pentru a se specifica ale cui sunt acele „ordine, regulamente și instrucțiuni proprii”. SECȚIUNEA 10: Învățământul de artă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
nivelul primar”, având în vedere că identificarea și testarea aptitudinilor artistice și sportive se fac, de regulă, la o vârstă mult mai mică. b elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului acestui învățământ; Se impune eliminarea sintagmei „de învățământ”, pentru o corectă reglementare. d studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; (Pentru corecta reglementare, este necesară
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal. (Având în vedere conținutul alineatului anterior, apreciem că se impune reformularea textului, astfel: „Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în clase cu specific de artă sau sportiv din cadrul unităților de învățământ cu cel puțin unul din nivelurile primar, gimnazial și liceal”. (6 Organizarea învățământului de artă și a învățământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Pentru
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (2 Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaționale se fac potrivit legii. (3 Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cu specificul alternativei. (4 La toate formele de învățământ alternativ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român. (5 Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de ordine publică și de securitate națională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel și formă de organizare a învățământului, în condițiile legii. (4 Formele de organizare a învățământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea și acreditarea instituțiilor de învățământ, în învățământul superior militar, de informații
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
căruia studenții au dreptul de acces liber și gratuit la informații care privesc propriul parcurs educațional și viața comunității academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii. (2 În universitățile confesionale, drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt stabilite și în funcție de specificul dogmatic și canonic al fiecărui cult. (3 Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de asociațiile studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
intereselor studenților, la nivelul fiecărei comunități academice. Conducerea instituției de învățământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanților studenților. (3 În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. (4 Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. (5 Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate. (Considerăm că norma trebuie să fie imperativă. (6 Federațiile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităților confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului fondator. (2 Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. (3 Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Pentru unitățile din învățământ militar...”; în egală măsură se impune și eliminarea din textul articolului a expresiei „și învățământ de informații, ordine publică și securitate națională” - a se vedea în acest sens art. 34. a aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informații, ordine publică și securitate națională se face prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii; b personalul didactic militar/de informații, ordine publică și securitate națională și civil se constituie din personalul prevăzut în prezenta lege și din corpul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
profesor, în condițiile în care anumite discipline - limbi străine, religie, educație fizică - se predau de către profesor. d în învățământul gimnazial și liceal: profesor; e în învățământul preșcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaționale; (La literele de la b-e, se impune înlocuirea sintagmei „în învățământul” cu sintagma „la nivelul”. În egală măsură, la lit. e, propunem, pentru o corectă reglementare: înlocuirea sintagmei „respectiv primar alternativ” cu „și nivelul primar în care sunt
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de conducere din unitățile de învățământ sunt: director și director adjunct. (2 Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare sunt: inspector școlar general și inspector școlar general adjunct. (3 Funcțiile de conducere din unități conexe ale învățământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (4 Funcțiile de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar sunt: a la inspectoratele școlare: inspector școlar; b la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: inspector general, inspector principal de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
didactic și de cercetare se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliul școlii doctorale și se aprobă de senatul universitar. (6 Numărul posturilor pentru personalul didactic și de cercetare auxiliar se stabilește de senatul universitar, în funcție de bugetul și specificul instituției, al facultății, al programului de studii, al departamentului sau al școlii doctorale. (7 Nomenclatorul general de funcții didactice și de cercetare auxiliare din învățământul superior, precum și nivelul studiilor necesare pentru ocuparea acestor funcții se elaborează de Ministerul Educației, Cercetării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cel puțin două ore convenționale de activități de predare; d asistent universitar: 11 ore convenționale, cuprinzând activități prevăzute la alin. (2 lit. b, c și f. (11 Prin excepție, norma personalului didactic prevăzut la alin. (10 lit. ac care, datorită specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs se majorează cu două ore convenționale. (12 Norma didactică nu poate depăși 16 ore convenționale pe săptămână. (13 Norma didactică prevăzută la alin. (10 și (11 reprezintă limita minimă privind normarea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]