3,846 matches
-
Mortul traversează veșincia dormind. • Sinceritatea totală nu este un atribut al artei. • Rătăcim printre oameni, căutând OMUL. • Din visuri nimeni n-a construit vreun palat. • Omul este autoprogramat să trăiască, fără să șie de ce și cât. • Ne pierdem adesea îm speculații pentru a ajunge la esența aevărului. • Mulți ar vrea să schimbe lumea, dar nu știu ce să pună în loc. • Traiectoria vieții e un arc cu câteva zig-zaguri și o mulțime de poteci inutile... Cu cât vom ști mai mult cu atât mai
GÂNDURI REBELE (13) – AFORISME (4) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369198_a_370527]
-
tămăduitoare a libertății, această dreaptă răsplată a drepților neșovăitori, așezată de la începutul-începutului de vrerea divină dincolo de timpul rău și bolnav sub a cărui tiranie muritorii își târâie existențele. Iată de ce, pentru liniștea sufletească a omului care caută neaflând și face speculații neștiind, mult mai înțelept este să accepte ideea că nici vorbă de existența unui rău absolut, la urma urmei o ofensă la adresa Binelui absolut, și că răul - neputând să subziste prin el însuși - apare și se manifestă în nenumărate chipuri
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
clasificând, am reușit să evidențiez o mulțime de categorii de minciuni. Mărturia mincinoasă împotriva aproapelui - cea din porunca a noua. Este în mod evident un păcat, pentru că are drept efect un prejudiciu adus acelui aproape. Evit cu bună știință o speculație - mărturia mincinoasă împotriva cuiva mai depărtat nu este un păcat. Ba este ! Inadvertența provine probabil din faptul că pe vremea scrierii decalogului, împotriva celorlalte triburi (în mod cert dușmane) puteai lejer să depui mărturie mincinoasă. Dar astăzi, datorită globalizării, formăm
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
Tipul contractului Direcția Direcția segmentului 1 Direcția segmentului 2 Opțiune Cumpărător/Vânzător - - Opțiune de schimb (swaption) Cumpărător/Vânzător - - Contract forward pe valută - Plătitor/Destinatar Destinatar/Plătitor Swap valutar - Plătitor/Destinatar Destinatar/Plătitor Contract forward Cumpărător/Vânzător Contract forward nelivrabil (NDF) - Plătitor/Destinatar Destinatar/Plătitor Contract futures Cumpărător/Vânzător CFD Cumpărător/Vânzător Speculații financiare de tip spread bet Cumpărător/Vânzător Swap pe dividende Cumpărător/Vânzător Swap pe titluri de valoare Plătitor/Destinatar Destinatar/Plătitor Swap pe rata dobânzii Plătitor/Destinatar Destinatar/Plătitor Swap pe indicii inflației Plătitor/Destinatar Destinatar/Plătitor Swap valutar încrucișat Plătitor/Destinatar Destinatar/Plătitor Instrument pentru transferul riscului de credit
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
fi putut fi obținută numai dacă instanțele judecătorești ar fi decis că naționalizarea sau confiscarea ar fi fost efectuată fără titlu sau nelegal. Aceasta este, însă, o chestiune cu privire la care se puteau pronunța jurisdicțiile naționale, Curtea neputând face speculații asupra rezultatului procedurii dacă instanțele ar fi soluționat chestiunea. În consecință, Curtea a decis în aceste cauze că reclamanții nu au dovedit că au avut o «speranță legitimă» de a li se restitui bunurile. În aceste condiții, Înalta Curte constată
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
ochii multor oameni de știință occidentali neancorați în cultura "tradițională", un fel de izvor nesecat al tuturor "înțelepciunilor" și al tuturor "filosofiilor" speciei umane. Mai mult, gîndirea occidentală, pătrunsă de gîndirea orientală, mai ales de cea indiană veche, în urma unei speculații și meditații de mai bine de un secol și jumătate, se bucură adesea de atitudini filosofice și culturale în general care provin din India antică, ca și cum ar fi nu numai cu totul originale, dar și absolut adevărate și de neîntrecut
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru studiile orientale, mai ales de indianistică. Conceptul însuși de creștinism se va defini în cadrul lumii spirituale orientale, ca și pentru mulți alți romantici. Creștinismul perceput și încadrat astfel va dobîndi pe de o parte o anume aprofundare pe plan speculației logice și, pînă la un punct, mistice, dar își va pierde dimensiunea istorică, ce îl ridică hotărît deasupra oricărei alte mitologii imprecise și religii păgîne vechi sau moderne; pe lîngă aceasta, el va fi știrbit de elemente eterogene, încît devine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
atîtea legături esențiale care apropie indisolubil oameni din cele mai diverse condiții sociale, culturale, religioase, și unește, din contra, în mod arbitrar, Omul cu animalele, vegetalele, mineralele chiar! Iar acesta ar trebui să fie fructul desăvîrșit al celei mai înalte speculații filozofice, metafizice și religioase, ce neagă datele cele mai elementare ale experienței obișnuite! Cînd de fapt acesta este semn evident de pervertire a inimii și minții omenești! Da, sîntem de acord cu Hegel asupra acestora și a multor altor aspecte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
atît de original". Pentru a nu rămîne însă în zona vagului și pentru a preveni acuzația că am fi formulat afirmații gratuite, vom încerca să ne oprim, spre exemplificare, asupra cîtorva puncte în care pare mai evidentă această influență a speculației indiene asupra gîndirii hegeliene. Sîntem nevoiți să o facem și dintr-o datorie de conștiință: într-adevăr, nu-i putem acorda, nici măcar lui Hegel, aprobarea noastră pentru instaurarea în Occident prin sistemul său filozofic "propriu" a aceleiași, în esență, lumi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Idealism există în India" este un mod greșit întrucîtva de a se exprima; ar fi fost mai bine să spună: aici, în India, eu, Hegel, ajung la idealism și la conceptul de Idee supremă (chiar dacă expresia și o parte din speculația respectivă îi puteau proveni de la Heraclit, Platon și alții), pe care îl dezvolt apoi într-un sistem al meu de gîndire; afirmația ar fi fost, fără îndoială, mai justă, mai reală, mai potrivită cu Adevărul. Nu ne interesează în acest
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
demonstrează stînjeneala filozofului de a fi nevoit adesea și în mod esențial să se declare de acord cu soluția mistico-filozofică oferită de filozofia indiană. Într-adevăr, monismul-acosmic-idealist este considerat chiar esența gîndirii indiene mai ales în Upanisade, capodoperele de speculație mistico-filozofică. Acum, dacă și în ce măsură a reușit Hegel să aprofundeze gîndirea upanisadică este oarecum greu de zis: în orice caz, din cîte am putut constata, acest lucru nu rezultă cu claritate din paginile hegeliene referitoare la gîndirea indiană, pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
discursurile plictisitoare, de repetările și contradicțiile din "Cîntul celui Fericit", este bucuros să observe cînd, după părerea lui, poetul nu se ridică dincolo de obișnuitele superstiții indiene la o concepție etică cu adevărat religioasă și filozofică, și conceptului de yogă respectiva speculație filozofică a lui Hegel, prin intermediul cîtorva scurte explicații asupra încadrării generale a ideilor din Bhagavad-gītă; cerem, de aceea, iertare specialistului pentru faptul de a-i reaminti fapte și idei deja bine cunoscute lui. Cum se știe, sîntem la începutul unei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
conceptului de identitate Ătman = Brahman, ce își avea originea în Upanisade, și în mod special în Bhagavad-gītă, au apărut diverse doctrine, în centrul cărora unii puneau ideea, alții un quid / ceva nedistinct și alții voința. Este adevărat însă că speculația indiană veche, și anume upanisadică, în ce privește Realitatea absolută se preta celor mai diferite interpretări: într-adevăr, această Realitate Absolută se înțelegea fie ca logică absolută în rigiditatea și rigoarea ei (unele Upanisade ne-o prezintă exact în acest
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dominat de voluntarism!), înțelegea tocmai să insiste pe logos, pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa în care se contopeau intim o Ontologie tradițională și o Logică tradițională: în această Logică, repetăm, își dau întîlnire speculațiile mai ales asupra Logosului lui Heraclit, asupra ideii platoniene și, nu în ultimul rînd ca importanță și exploatare cronologică, cele asupra identității Ătman = Brahman din gîndirea upanisadică, îndeosebi a lui Bhagavad-gītă. Adevărata cheie, așadar, a tuturor sistemelor de gîndire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
individual, care se știe una cu Spiritul Absolut" [323]. Se pare că gînditorul din Stuttgart a introdus masiv în propriul sistem filozofic și, prin urmare, în filozofia occidentală respectivul concept indian vechi, adaptîndu-l la mentalitatea europeană și îmbogățindu-l cu speculații întîlnite la gînditorii antici (pe primul loc Heraclit, cum s-a spus, cu al său Logos, aspectele contrastante din Ideea supremă a lui Platon) și moderni (îndeosebi Fichte și Schelling, care la rîndul lor erau impregnați de gîndirea orientală, în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
două ori, în aproape întreaga sa substanță (și expresie de multe ori) la p. 60 și 77 ale aceleiași; XI (simplă referire probabil la § 15 sau 37) [325]. Ceea ce atrage în cea mai mare măsură atenția filozofului din Stuttgart din speculația indiană asupra identității Ătman = Brahman este fără discuție perspectiva indianizării omului prin propria voință și efort. El se oprește foarte des asupra realizării acestei indianizări din partea reprezentanților castei brahmanice. Dacă ar fi să insistăm asupra acestui aspect al meditației hegeliene
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
gîndirea creștină, "corectată", "retușată" desigur în liniile esențiale pentru a se potrivi cu sistemul monist-acosmic-idealist de gîndire, căruia îi rămăsese în liniile fundamentale fidel, încă din îndepărtatul 1796! [347] Dacă în conceptul de Spirit Absolut sau Universal Hegel a contopit speculațiile asupra celor doi termeni, twam și tad ai "marelui cuvînt" din Samavedă, cum de altfel se întîmplă și în gîndirea indiană, gînditorul din Stuttgart a dedicat o parte a argumentării sale și celui de-al treilea termen al "marelui cuvînt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
indiscutabilă originalitatea hegeliană este constituirea așa-zisei dialectici. În paranteză, vrem să subliniem anticipat că, pentru noi, simpli cititori de bun simț, doctrina dialectică în ea însăși nu pare altceva decît un flatus vocis, fără nici o consistență în afara efectelor unei speculații teoretice sterile și adesea inutile, în măsura în care nu credem că îi corespunde vreo realitate concretă. Cel mult problema poate interesa pur și simplu din punct de vedere istoric și erudit, în măsura în care studiem în istoria omenirii și istoria greșelilor sale. Recent, S.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rațiunii, a "întrupării" Cuvîntului; este suprimarea progresivă a "neliniștii" spiritului [357], pe măsură ce este recunoscut în toate..." [358]. Deja în această prezentare în ansamblu a sistemului speculativ hegelian, în strînsă legătură cu așa-zisa doctrină dialectică, reapar multe elemente fundamentale ale speculației tipic indiene, mai precis upanisadică, despre a cărei proveniență s-a discutat pe larg în paginile precedente. Dar mai este ceva. Hegel personal se însărcinează să ne lămurească, în cîteva fragmente cît se poate de concludente, maniera în care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să fi fost sugerat filozofului din Stuttgart de meditația asupra anumitor concepte indiene. Astfel, de exemplu, Fenomenologia Spiritului și Știința Logicii nu încearcă să fie altceva decît meditații asupra aspectului Ătman Brahman (= Logos), precum și Filozofia Naturii își propune să exploateze speculația asupra aceleiași realități absolute, privite însă din punctul de vedere al prakrti [361]. Cine are îndoieli în această privință, este invitat să studieze respectivele concepte în Upanisade, sau cel puțin în Bhagavad-gītă, și apoi să confrunte cu respectivele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
proclame noua divinitatea unică: Omul sau, mai bine spus, Supraomul, sau poate, mai precis încă, Nietzsche însuși. Nu degeaba, în ultimii ani ai vieții sale, cu mintea întunecată, declara că este Dionis sau Crucifixul: ceea ce mai rămăsese din Iisus, în speculația romantică, se amestecase complet cu mitul dionisiac al eternului ciclu al morții și al renașterii vieții! Hegel se pare că nu a ajuns pînă într-acolo, însă, oricum, cu sistemul său "filozofic" deschisese calea tuturor aberațiilor inimilor și minților omenești
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Asupra altor aspecte negative ale Idealismului nu ne încumetăm să spunem alte cuvinte. Dorim doar să subliniem că, pe tărîmul filozofic propriu-zis, nu se poate face filozofie pornind de la o bază monistă: în cele din urmă, aceasta nu este decît speculația fantastică (întocmai ca cea a indienilor, condamnată de Hegel) asupra Spiritului Universal, care apoi se demonstrează a fi identic cu lumea contingentă. Raționalismul său cel mai înalt constă în consfințirea oricărei iraționalități. Plecînd de la o bază monistă, nu se poate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
își are originea în același "izvor". [358] E. PAOLO LAMANNA, op. cit., p. 450. [359] P. 244: subl. ns. A se reține și ceea ce am observat noi aici în această privință. [360] P. 248-249. Cf. și cu ceea ce se zice, conform speculației indiene (dar și hegeliene) asupra coincidenței cauză-efect, cu adnotarea hegeliană semnificativă conform căreia "conștiința vulgară nu poate concepe acest raport al nedeosebirii dintre cauză și efect" (p. 250 și urm.). [361] Asupra acestui concept, cf. p. 251 și urm., și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
finalul romanului apar versuri din balada Miorița un limbaj cifrat, reprezentând începutul mesajului din labirint. Sergiu Al. George se oprește asupra ierarhizării personajelor în funcție de atitudinea lor în fața timpului. „Pe când Vădastru era străin de orice tentativă filosofică, Partenie se dedă unor speculații de pur experiențialism, calificându-se el însuși de raționalist, incapabil de a gusta miturile. Biriș este un teoretician al destinului, fără să reușească în a transcede istoria decât numai prin acceptarea martiriului său. Bibicescu, concepând Destinul ca un timp comprimat
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de știință, economiști și politicieni se lansează în aventura petrolului: un prim bilanț se conturează. Petrolul are un mare viitor dar trebuie să se țină seama de posibile eșecuri inițiale, anume: insuficiența cunoștințelor geologice; lipsa de capitaluri și abuzul de speculații au dus la rezultate mai degrabă mediocre. Un expert al Băncii din Paris și din Țările de Jos prezintă, în 1902, datele problemei unui grup de concesionari de zăcăminte petrolifere: "România posedă zăcăminte considerabile și industria petrolului are un mare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]