2,663 matches
-
și apărare antiaeriană române la granița de vest, eventuale deplasări de trupe și starea infrastructurii, mai ales în Valea Mureșului. Agenții unguri identificați în Maramureș aveau la rândul lor un alt chestionar de probleme, iar instrucțiunile „primite recent” de un spion au dezvoltat tematica informativă asupra României. De regulă, agenții recrutați să lucreze în favoarea Ungariei au fost originari din România, aceștia fiind atrași la colaborare, în primul rând, de amenințarea că în viitoarea configurație politică vor fi avuți în vedere doar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost aceea că trupele sovietice „se pregătesc intens” în vederea unei agresiuni asupra României. Ulterior ultimatumului sovietic, acceptat de guvernul român, structurile informative/contrainformative militare au avut ca obiectiv supravegherea retragerii în condiții bune a militarilor și civililor, precum și identificarea spionilor sovietici. Având în vedere afluența de refugiați, printre care serviciul de informații sovietic și-a trimis și unii agenți, Secția a II-a a informat D.G.P., la 22 iulie 1940, de măsurile luate pentru „a pune stavilă” acestei ofensive viguroase
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Poliție - Vidrasău - a organizat puncte fixe și mobile de observație, în scopul supravegherii și identificării persoanelor aflate în atenție ca fiind active în desfășurarea unor acțiuni antinaționale. Trei posturi, aflate în puncte nevralgice, s-au ocupat exclusiv cu prinderea spionilor, contrabandiștilor și altor elemente periculoase siguranței de stat. Un serviciu de informații și contrainformații - compus dintr-un agent și trei agenți de informații acoperiți - a avut misiunea de a culege date de interes, atât din zona românească, dar și din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în vederea preluării de informații de la agenții săi, precum și a angajării altora. În data de 15 ianuarie 1941 a sosit la Giurgiu, iar Poliția locală a fost sesizată de Comandamentul german și Poliția secretă germană, care „au cerut” arestarea britanicului ca spion și declararea ca indezirabil în regiune, întrucât era zonă militară și petroliferă. Numitul a fost reținut și adus la sediul Poliției, unde a fost cercetat asupra vizitei sale în localitate. Ancheta a relevat că nu mai are nici un motiv real
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiuni subversive, au fost internați în lagăre de muncă un număr de 1054 de comuniști, cunoscuți anterior, dintre care 42 de femei. Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la capturarea spionilor trimiși în România. Parașutiștii au fost neutralizați rapid datorită „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”, care au urmărit îndeaproape, printr-un sistem de măsuri coordonate în timp și spațiu, astfel că rezultatele nu s-au lăsat așteptate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
maghiar pe teritoriul României reprezenta o realitate pe care I.G.J. n-o ignora, ba mai mult, a acționat pentru identificarea și reținerea celor care aduceau prejudicii statului. Pe 28 decembrie 1942 s-au comunicat, prin Ordin Circular, informații despre unii spionii unguri: evreul Marcus Pferman ,,îndeplinește și oficiul de recrutor pentru biroul de spionaj din orașul Bistrița” propunând mai multor români din Regna (județul Bistrița) „de a face pe informatorii între populația românească”; Lazăr Schiopan „face parte din Serviciul de Spionaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fiind arestați 28 de indivizi, iar în iulie a fost anihilat un nucleu identificat pe raza județului Timiș-Torontal. Pe măsura apropierii frontului de România, spionajul prosovietic este descoperit pe întreg teritoriul țării. În luna iunie 1944, sunt anihilate grupe de spioni în județele Tulcea, 13 persoane (șapte femei), Tighina, cinci persoane (trei femei), Alba (o persoană), Tutova, cinci indivizi (patru femei), Râmnicu-Sărat, două persoane (soț și soție), Roman, două persoane (o femeie), Fălciu, tot două. Pe baza cazurilor concrete, Serviciul Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
femei), Râmnicu-Sărat, două persoane (soț și soție), Roman, două persoane (o femeie), Fălciu, tot două. Pe baza cazurilor concrete, Serviciul Jandarmeriei a concluzionat: „Spionajul în favoarea U.R.S.S. se desfășoară intens, prin mijloace proprii”. În luna iulie au fost identificați trei spioni ruși la Bistricioara, județul Neamț, din care doi vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în județul Buzău, toți fiind arestați: I. Aftenie, M. Borza, Gr. Grivenco, Natalia Grivenco și N. Sofronov. De asemenea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a concluzionat: „Spionajul în favoarea U.R.S.S. se desfășoară intens, prin mijloace proprii”. În luna iulie au fost identificați trei spioni ruși la Bistricioara, județul Neamț, din care doi vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în județul Buzău, toți fiind arestați: I. Aftenie, M. Borza, Gr. Grivenco, Natalia Grivenco și N. Sofronov. De asemenea, tot în luna iulie, în toată țara sunt capturați 91 de parașutiști sovietici, care aveau misiuni de spionaj, sabotaj și terorism
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Agronomie, Nichiforov, asistent universitar (toți din Chișinău), Gheorghe Babiuc, primar în Storojineț, Mosca Zipștein, fost deputat de Tighina, Grigore Bivol, primar în Răzeni (Lăpușna) și Isidor Popa, preot în Slobozia (Orhei). Divizia 13 Infanterie a prins în octombrie 1942 un spion, Mianov Mefodie Chirilovici, care a fost exploatat informativ, iar rezultatul a constat în arestarea a opt persoane, toate pentru activitate subversivă în favoarea U.R.S.S. Aceștia aveau, fiecare, misiuni specifice de culegere de informații. Unul din ei, o femeie, trebuia să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
gestionarea nesatisfăcătoare a discreției în anumite cazuri de spionaj au atras atenția Marelui Stat Major, care a elaborat, la 20 ianuarie 1944, Ordinul nr. 546.125, în care a prezentat câteva cazuri concrete. În luna noiembrie 1943, o grupă de spioni sovietici a fost debarcată pe țărmul mării, însă au fost descoperiți imediat, vestea s-a răspândit „cu lux de amănunte” de toate autoritățile locale civile și militare, mai puțin de organele informative de la Constanța și Tulcea. Din acest motiv, cercetările
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comisia de pe lângă Cercul Teritorial Bălți. Rezultatul anchetei a dovedit că actele erau false, iar singurul defect a constat în aceea că nu aveau nici o viză a unei autorități de poliție sau jandarmerie între 1940 și 1944. Individul s-a dovedit „spion radiotelegrafist sovietic”, originar din Basarabia, trimis în România pentru a pregăti o locuință și a primi un rezident, care urma să vină pe calea aerului. Totuși, Biroul Statistic Militar l-a convins să lucreze „în profitul nostru” și acesta a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acte sunt necesare în România, pentru a trimite și alți agenți în afară de rezident, iar agentul dublu a răspuns că sunt bune actele cu care a fost trimis el. Un alt suspect refugiat din Bălți, cu acte identice ca și primul spion, a recunoscut că este radiotelegrafist și că misiunea lui este de a informa asupra transporturilor de trupe române și germane. Biroul Statistic Militar Odobești l-a convins și pe acest al doilea agent sovietic să lucreze în favoarea sa, iar acesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cercetări a rezultat că echipa era dotată cu aparate de emisie-recepție fabricate în Ungaria, aduse de curierii diplomatici și distribuite de Legația de la București. În cadrul Legației se mai aflau încă patru asemenea aparate, care așteptau a fi expediate, iar plata spionilor o efectua funcționarul Gulyàs. Pentru descoperirea întregii ramificații a organizației, Centrul de Informații din Brașov a pus în funcțiune unul din aparatele capturate și a intrat în legătură, legendat, cu Centrala de spionaj din Budapesta. Printr-un ordin al Marelui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
insurecției legionare, Marele Stat Major a revenit, prin Ordinul nr. 224.049/30 ianuarie 1941, cu noi directive de apărare contra propagandei subversive. Pericolul a continuat și după începerea ostilităților militare, atunci când toate elementele scoase în afara legii - „comuniști, teroriști, iredentiști, spioni, evrei și legionari” - au intensificat acțiunea ideologică de penetrare a armatei. Mareșalul Antonescu a dispus să se ia „măsuri extreme de distrugere” a oricărui element care este dovedit că a acționat subversiv contra armatei române. Instrucțiunile Generale Contrainformative, elaborate la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu își desfășurau sarcinile profesionale în mod real. În partea a doua a memoriului, Cernat a prezentat câteva constatări personale asupra situației nesatisfăcătoare din țară: - persistența unor acțiuni clandestine dezvoltate de „elemente dubioase”, care exploatează neajunsurile existente și a unor spioni, care „cutreieră țara nestingheriți”; - situația deficitară din agricultură, raportarea de statistici false, nemulțumiri ale țăranilor față de măsurile restrictive; - economia suferă „de pe urma șperțului”, iar birocrația afectează sistemul de învățământ și de sănătate; - românizarea a sporit numărul funcționarilor, însă evreii, în pofida măsurilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ramificațiilor, rețelei și sistemului de lucru. La fiecare mare unitate ofițerul din Secția a III-a avea în subordine: - Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de a identifica, urmări și aresta spionii inamici; - comandamentele de garnizoană; - autoritățile civile din zonele ocupate. Printre acțiunile întreprinse, s-au numărat combaterea partizanilor și sabotorilor, cenzura poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ce trebuie luate sau întărite. La rândul lor, aceste măsuri pot fi grupate pe trei linii de activitate. Prima direcție de acțiune a avut în vedere accentuarea măsurilor de ordine publică, intensificarea controalelor și raziilor pentru a identifica și prinde spionii sovietici, curierii comuniști și „răspânditorii de știri false”. Aceste măsuri se aflau exclusiv în competența Poliției Beiuș și a Legiunii de Jandarmi, ai căror șefi, prezenți la ședință, au dat asigurări de întărire și implementare acolo unde este cazul. Al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
surprinderii și, prin aceasta, la victorie”. O nouă etapă a avut la reuniunea româno-germană din 2-4 iulie 1942, atunci când s-au stabilit modalitățile de colaborare și legăturile între organele de frontieră române și cele germane pentru „a zădărnici” pătrunderea de spioni, sabotori, teroriști în spatele trupelor combatante. Pe aceste baze, în decembrie 1942, Secția a II-a - Biroul 2 Contrainformații a elaborat și înaintat conducerii statului Instrucțiuni pentru organizarea, funcționarea și întrebuințarea unităților Poliției Speciale de Campanie. Acestea au constituit „unități mici
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai adăugat oportuniștii de carieră și cei care, cu bună știință, s-au pus în slujba Partidului Comunist: «fondatorul» în 1948 al Direcției Generale a Securității Poporului, Pantelei Bodnarenko - „Pantiușa” (devenit Gh. Pintilie), notoriu agent sovietic, șeful unui alt fost spion al Kremlinului - Boris Grünberg (devenit Alexandru Nicolski), arestat în perioada 1941-1944, angajat, la 1 mai 1945, în Corpul Detectivilor direct comisar-șef, iar de la 1 septembrie 1946 șeful acestei structuri. După șase luni a fost avansat inspector general și numit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se poată menține în toate ocaziile deasupra nivelului agenților, căci altcum nu va porunci el, ci agenții, cu proprietățile lor reduse”, ceea ce va schimba caracterul analizei și sensul exploatării informațiilor obținute. În finalul aprecierilor sale, colonelul Nicolai a apreciat că „spionii nu trebuie întotdeauna disprețuiți”, mai ales atunci când acționează în folosul națiunii lor și sunt mânați de sentimente patriotice. Suntem de acord că România a desfășurat „un spionaj tactic, limitat”, nu numai în perioada celui de-al doilea război mondial, ci
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
domniei lui Petru Rareș, care a tranșat destule pricini în această parte a Moldovei, sigur existentă sub neînfrântul Ștefan cel Mare, reamintită într-o sumedenie de documente în cei 480 de ani de atunci, cu importanță strategică în 1774, când spionii ruși întocmeau și editau „Carte de la Moldaviae pour servir a l’Histoire millitaire de la guerre entre les Russes et les Turcs” (păduri, apă și vite), jucând adesea rolul de centru administrativ pentru satele din jur: Răcușana, Hanța, Strâmba, Bouroș, Plăcințeni
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu vin, leau descoperit, și-au tras inclusiv cu mitraliera, în ele, și s-au repezit să bea. Vasile Marin a vrut să vadă ce fac și să-și apere averea dar l-au prins, și în câteva minute exclamând „spion, spion” l-au pus la zidul casei să-l împuște. Între timp, neliniștit, în cămașa mea de câlți, am strigat de la nuc (fără să știu ce se întâmplă), tată, tată, și rușii beți au auzit. Când m-au descoperit prăpădit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
vin, leau descoperit, și-au tras inclusiv cu mitraliera, în ele, și s-au repezit să bea. Vasile Marin a vrut să vadă ce fac și să-și apere averea dar l-au prins, și în câteva minute exclamând „spion, spion” l-au pus la zidul casei să-l împuște. Între timp, neliniștit, în cămașa mea de câlți, am strigat de la nuc (fără să știu ce se întâmplă), tată, tată, și rușii beți au auzit. Când m-au descoperit prăpădit și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
GIURGIOANA Satul-Biserica-Oamenii (II) O localitate atestată în 1531, pe vremea domniei lui Petru Rareș, sigur existentă sub neînfrântul Ștefan cel Mare, reamintită într-o sumedenie de documente în cei 480 de ani de atunci, cu importanță strategică în 1774 când spionii ruși întocmeau (și editau „Carte de la Moldaviae pour servir a l’Histoire millitaire de la guerre entre les Russes et les Turcs” (păduri, apă și vite), jucând adesea rolul de centru administrativ pentru satele din jur: Răcușana, Hanța, Strâmba, Bouroș, Plăcințeni
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]