3,100 matches
-
de răcire m-am gândit la un dispozitiv artizanal, făcut din cablu de antenă - și scoteam firul interior și astfel era furtun de răcire, după aia îl puneam la o sticlă goală de 1,5 de plastic în formă de spirală, iar această sticlă la rândul ei intra în alta de 2,5, unde puneam apa rece. Sursa de căldură era o rezistență de 2 000 W care era interzisă și, dacă te prindea cu ea, luai raport de pedepsire Cazanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
roată care se rostogolește pe o pantă. Cei care stăteau în picioare în mijlocul naosului, la început încet, și apoi tot mai repede, după cum era cântarea, se învârteau cu brațele depărtate de corp până ce păreau să devină niște moriști descriind o spirală invizibilă. După o asemenea învârtită, corul se întrerupea brusc și respectivii oficianți cădeau la pământ, cu răsuflarea tăiată și leoarcă de sudoare. Fiecare dintre ei a făcut profeții și a rostit fraze din sfintele scripturi în limbi pe care cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mai ales în partea pe care n-am dezvăluit-o, chiar îngreunându-mi și punându-mi sufletul la grea încercare prin îndemnul de a vedea iubirea chiar și într-un om precum Andras, am fost îndemnat să urmez cu încredere spirala sacră, să-mi orientez viața în direcția creatoare a lui Dumnezeu și să-i ajut și pe alții să facă același lucru, începând cu Gaila și Rotari, în acele sfâșietoare zile ce urmau să vină. Cu un pătrar înainte de luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dulce care creștea pe acele dealuri. Era bună pentru stomac și era o minune pentru cele care sufereau de greață și balonare în timpul sarcinii. Dar când, de exemplu, Inna a văzut cum femeile de pe dealuri pictau corpul viitoarelor mame cu spirale galbene „ca să păcălească demonii”, a strâns din buze și a mormăit că nu făceau decât să irite pielea. A mai fost un lucru important pe care învățătoarele mele l-au aflat de la femeile din valea Salemului. Nu era o plantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
brațe. Așa cum nimeni nu te pregătește cu adevărat pentru momentul nașterii, tot la fel nimeni nu-ți poate spune cum e când îți vezi primul copil. I-am studiat fața, degetele, pliurile de la picioarele lui micuțe și parcă fără oase, spiralele urechiușelor, sfârcurile micuțe de pe piept. Mi-am ținut respirația când a oftat, am râs când a căscat, m-am minunat când m-a strâns de deget. Nu mi-am mai putut lua ochii de la el. Ar trebui să existe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
religiozitate vechile jucării și amintiri din copilărie Într-o valiză veche. Toate secretele mele, Îi spusese el Mariei, punîndu-și la păstrare comorile În birou. Se duse acolo. Sub jucării, sub revistele Strange și Pilote, găsi un teanc de carnețele cu spirală. Un jurnal, ținut an de an... Căută cu febrilitate carnetul din 1968, era ultimul din teanc. Aparent, Loïc se oprise aici cu confidențele. Răsfoi iute paginile și simți o Împunsătură În inimă cînd constată că ultimele note datau din 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
face o imagine fidelă despre gândirea lui Democrit observând scânteierea soarelui, Într-o după-amiază de august, pe pietrele albe ale unei insule grecești, tot așa, vom intui mai ușor gândirea lui Djerzinski cufundându-ne În arhitectura infinită de cruci și spirale care constituie fondul ornamental În Book of Kells, sau recitind superba Meditație despre entrelac, publicată separat de Clifden Notes, și care i-a fost inspirată de această operă. „Formele naturii, scrie Djerzinski, sunt forme umane. Triunghiurile, Împletiturile și ramurile Împletite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
L-a recunoscut pe Jack și a zis să te Întreb dacă știi de asta. Și a mai zis... Face o pauză. Că vrea neapărat să vorbiți despre cîteva lucruri. — A. Mă uit la blocnotes, pe care am desenat o spirală uriașă, peste un număr de telefon care mi s-a spus că trebuie trecut În agendă. — Oricum, se vor uita și el și mama ta, spune Lissy. Și bunicul tău. Super. N-am cuvinte. Toată lumea o să se uite să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că nu putea împărți fructele acestea cu nimeni, dar îmbătrânind nu se mai frământa atât. Inexprimabilul chiar asta e. 5 februarie Iulia privește pe fereastra sălii de repetiție de la Operă. Stoluri mari de grauri urcă și coboară, dau roate și spirale pe lângă râu, apoi se avântă din nou în înălțimi, când zgomotoase, când tăcute, mistuite în slava cerului. Când trece pe lângă pian, Cornel îi face cu ochiul și-i spune din buze, fără să-și întrerupă hărmălaia: La revedere, iubito! Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Ultimele câte versuri? Păi câte are în total? Delfinul începe să socotească în gând. ─ ...șaișpe, opșpe. Optsprezece. Din care ai zis deja două. Mai zi șase, poftim, să se facă opt. ─ De ce opt? Credeam că e numărul tău preferat? Dubla spirală? ─ Ai dreptate. „Măsoară o milă dintr-o parte în alta Degeba își caută loc să se-ascundă Astfel bocindu-se și periscopându-se Se târăște pe coasta întunecată a lunii. A cercetat fiece deget din ea. Și cred Că argintiul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
terebentină. Am deschis ușa să iasă mirosul. Și o foarte stranie cântare monotonă a început să vină plutind în sus pe casa scărilor și prin ușa deschisă. Am ieșit pe palier și m-am uitat în jos peste balustradă la spirala de stejar și ipsos a casei scărilor. Tot ce-am reușit să văd au fost mâinile a patru persoane - mâini care se mișcau în sus pe balustradă. Grupul se compunea din Jones și trei prieteni. Cântarea stranie era corelată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Am primit un frumos ropot de aplauze din partea ascultătorilor și un bubuit de tobă din partea Fuehrer-ului negru. După aceea m-am dus la toaletă să citesc biletul. Biletul era scris pe o foaie liniată, ruptă dintr-un bloc-notes mic, cu spirală. Iată ce conținea: „Ușa de la magazia de cărbuni neîncuiată. Pleacă imediat. Te aștept în prăvălia goală de vizavi. Urgent. Viața ți-e în pericol. Înghite biletul“. Era semnat de Zâna-Mea-Bună, colonelul Frank Wirtanen. CAPITOLUL TREIZECI ȘI DOI ROSENFELD... Avocatul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
ce s-a întâmplat cu lumea..., a conchis el, ei bine, chestiunea asta a chimicalelor este un indiciu foarte important. CAPITOLUL PATRUZECI ȘI DOI LIPSEAU PORUMBELUL ȘI FĂGĂDUIALA MÂNTUIRII... Am luat-o în sus spre jalnica mea mansardă, urcând pe spirala de stejar și tencuială a casei scărilor. În vreme ce coloana de aer închisă în acest spațiu purtase în trecut povara prafului de cărbune, a mirosurilor de bucătărie, a condensului și a scurgerilor de la țevile de canalizare, aerul acela era acum rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
lovit cu piciorul și-am dislocat zigzagul de scânduri. Prin deschizătură l-am îmbrâncit pe O’Hare afară pe palier. Balustrada l-a oprit pe O’Hare și privirea lui a alunecat în jos pe casa scărilor, în jos pe spirala ademenitoare până la locul unde moartea era sigură. — Eu nu sunt destinul tău și nici Satana! i-am zis. Uită-te la tine! Ai venit să ucizi răul cu mâinile goale și acum pleci frumușel la fel de glorios ca un individ lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Samuel, nu?” Îi plăcea să-l tachineze, știind că lui îi lipsește imaginația și că asemenea manifestări creative îl fascinează și îl uimesc. Așezat pe un scăunel, Samuel amesteca placid în găleata cu vopsea. Albastrul și albul se combinau în spirale grațioase, creând un reconfortant bleu ciel. Când Margareta se va plictisi de varul căzut, va începe să vadă lucruri și în găleată. Anticipând asta, Samuel încerca fără succes să i-o ia înainte. Ea îl întrebă ceva, el răspunse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în mijloc ce ducea la apartamentul fiecărei familii din bloc. Toate apartamentele erau supraetajate și aveau curți generoase, iar camerele propriu-zise se aflau dincolo de grădini, ascunse de vegetație. Pentru ca fiecare grădină să primească partea cuvenită de soare, fuseseră construite în spirală, iar din spațiul Mamaiei, aflat la parter, le puteai contempla curbura, pierzându-se în înălțimea celor cinci etaje. Nu era o priveliște plăcută, și nici utilă; soarele lipsea în cea mai mare parte a zilei, iar senzația de claustrofobie era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-se în înălțimea celor cinci etaje. Nu era o priveliște plăcută, și nici utilă; soarele lipsea în cea mai mare parte a zilei, iar senzația de claustrofobie era pregnantă. Dimineața era cât de cât în regulă, dar la asfințit umbra spiralei devenea amenințătoare, ca un tirbușon gigantic gata să sfredelească grădina de la parter. Sunam și nu știam niciodată dacă soneria producea vreun sunet, fiindcă firul electric traversa curtea, ocolea o anexă și se pierdea în holul mare, unde se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
la fel de regulată, printre tufe de tuia, trandafiri, narcise, mărgăritare și câteva intenții de viță-de-vie. În mijlocul verii, mirosurile erau îmbătătoare și puțin prea grele în dulceața lor. O mare varietate de pisici din vecini completa olfactiv spațiul. La etajul I al spiralei, doctorul Negruțiu își etala colecția de feline care se băteau necontenit, își marcau teritoriile și se uitau ciudat printre ochiurile gardului la grădina de dedesubt. Când aveam cinci ani am încercat să prind de coadă un motan care se freca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de răchită pe care se aflau câteva hârtii. Pusă peste ele, o ceașcă goală de cafea în care zațul se întărise îmi dădu de bănuit că Mama Mare a lăsat hârtiile afară în timpul nopții. Obișnuia să citească aici, în umbra spiralei și în aromele tari ale grădinii. Am extras cu mare grijă o pagină mai expusă și am început să citesc: „...către materialul rezidual comprimat în izolator (ca în fig. B). În continuare, se furnizează nutrienții prin activarea clapetei α. Selectați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
din fund, dincolo de mături și cutii, se crăpase un dreptunghi luminos. Am intrat și l-am pipăit. Era mobil, putea fi împins. L-am mișcat atât cât să pot trece, și m-am pomenit într-un coridor ce cobora în spirală la subsol. O lampă chioară lumina cam trei trepte, după care totul se cufunda în beznă. Inima a început să-mi bată puternic. Un fior mi-a străbătut trupul până în creștetul capului, și de acolo, de parcă mi-ar fi despicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
într-o poziție totuși nefirească, ceea ce, în câteva ore, urma să-i provoace furnicături. Până să-i examineze tremurul ușor al pleoapelor, străinul fără corp se înfioră: brațul fetei puțea de-a dreptul oribil. Era acolo o bubă ce răspândea spirale de mireasmă grea și ascuțită. Nici această fată nu-i era pe plac. Ar fi putut să plece chiar atunci, dar își dădu seama că apariția lui se limita doar la cadrul sufrageriei unde dormeau fetele; dincolo nu era nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
unde stătea. Am ajuns la 433 aproape automat. Mintea mi se închidea, iar picioarele făceau ultimele treburi. Am apăsat clanța. Era închis. Deschide, am șoptit și am bătut încet în ușă. Hector mi-a deschis. Avea un tricou cu o spirală și ținea între dinți o periuță. M-am trântit pe pat cu fața în jos și aproape adormisem când l-am auzit cum închide lumina de la baie și zice: - Eu am chemat poliția. Nu puteam să dorm. Și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe un continuum ne-euclidian, impunând modificarea conceptului realității înseși. Explicarea conceptelor de spațiu și timp s-a realizat de matematicieni prin unele experimente. În anul 1858, matematicienii germani August Ferdinand Möbius și Johann Benedict Listing au finalizat figura numită „spirala lui Möbius”. Aceasta se obține prin împăturirea în două a unei fâșii lungi de hârtie, după care se unesc capetele acesteia, pentru a forma o buclă. Dacă trasăm o linie de la punctul de întâlnire al celor două capete, aceasta va
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
a unei fâșii lungi de hârtie, după care se unesc capetele acesteia, pentru a forma o buclă. Dacă trasăm o linie de la punctul de întâlnire al celor două capete, aceasta va ajunge pe ambele părți ale fâșiei, astfel rezultând că spirala are o singură față. Făcând o analogie cu acest experiment, se poate remarca trecerea insesizabilă de la un nivel la altul, de la un plan la altul, asemenea trecerii insesizabile de la un univers la altul, de la planul profan la cel sacru în
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
decăzută din starea de grație. Protagonistul poate atinge starea care a precedat căderea în Timp și pătrunderea în „timpul rotitor și rostitor“, după o sintagmă consacrată a lui Constantin Noica. Evoluția spirituală poate fi vizualizată printr-un model într-o spirală ascendentă, în care trecerea spre o etapă superioară este condiționată de parcurgerea à rebours și ieșirea în Non-Timp sau în eternitate după modelul universului-clepsidră. Condiția umană se transcende și astfel se poate pătrunde în Nirvâna. Coceptul de „mit”, utilizat de
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]