2,760 matches
-
ocazionali. Printre aceștia, mai asidui au fost: Nemesis 15 (cu mai multe impresii de la Paris), Ionică (Ioan Adam), cu Poznășii țărănești, Ștefan Cruceanu (cu versuri, adunate în același an în volumul Lacrime, cu o nuvelă, Musette, cu studii și note). Sporadic mai apar I.N. Roman, G. Murnu, Eliza Mustea, Adrian Milan, D. Nanu, St.O. Iosif (toți cu versuri), D. Karnabatt (versuri și cronici), Laura Vampa (articole, proză, un fragment de piesă în trei acte), I. A. Basarabescu (o "fantezie"), V.
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
prin Dobrogea, nici canaluri navigabile între Dunăre și Marea Neagră, nici bănci naționale cu milioane de fițuici de hârtie, c-un cuvânt nimic din toate astea nu promitem; ci ordine, legalitate și, vrând Dumnezeu, mai multă cultură temeinică și generală (nu sporadică), astea lipsesc la noi în țară. Acestea ce le spunem nu sânt un program, ci pur și simplu călăuza oricărui om cu vedere limpede, care cunoaște de ce avem nevoie mai mult. Ceea ce am dori să se stabilească în convingerea poporului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
canalizare, legată de enormul con al sta--ției de epurare a atmosferei, conținând fluidul de răcire comprimat, ajunsese la incandescență. Arcuri electrice, într-o coroană pe armătura superioară a turnului, luminau suprafața Acheronului și clădirile dărăpănate ale coloniei Hadley prin fulgere sporadice și orbitoare. Era evident că stația funcționa anormal. Moderatoarele încă mai încercau cu încăpățânare să oprească o reacție în lanț incontrolabilă. Îndoiala nu fusese inclusă în programarea lor. Dincolo de zona de aterizare, se ridica în nori un turn metalic. Antenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
același timp pulchrae.” Asocierea între instrucție, studii și ideea de frumos se generalizează. Evoluția implicită sau explicită de la cultural spre estetic proprie literelor frumoase reprezintă un adevărat punct nodal al biografiei ideii de literatură. Anticipații, mai mult sau mai puțin sporadice, au existat și în Antichitate și Evul Mediu. Dar abia acum literele își revendică în mod frecvent și explicit o dimensiune estetică. Estetizarea începută în Evul Mediu în special la nivelul caligrafiei, are acum parte și de o teoretizare mai
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fost creștinismul, "a doua noastră durabilă relație cu Europa" pe durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
recalcitrant al trecutului care, deși efasabil, se îndârjește să persiste chiar și în condiții politice ostile. Nu în ultimul rând, metafora palimpsestului transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împotriva îmbolnăvirii și de întrerupere a lanțului de transmitere al virusului. Virusul hepatitic E are dimensiuni mici, aparținând familiei Caliciviridae. Are o răspândire universală, fiind mai frecventă în zonele tropicale din Asia (60% din îmbolnăviri), Africa și America Centrală, dar cazuri sporadice apar și în țara noastră. Transmiterea se realizează preponderent pe care digestivă. Manifestările clinice sunt asemănătoare cu cele ale hepatitei A, dar s-a descris un procent ridicat de cazuri severe printre gravidele infectate în ultimul trimestru de sarcină. Nu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și incapabile sunt chemate a administra interese de milioane, a face și a întrebuința împrumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinele deja destul de grele, și a nu da acestor contribuabili, în schimbul sarcinelor, decât neglijență, insalubritate publică, lucrări de cârpeală sporadică în stradele din centru și, din când în când, și oarecari vexațiuni. Este oare vorba când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în țară, unde avem atâta lipsă de spirit pozitiv, de însușiri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru că posibilitățile științei medicale erau incomparabil mai limitate decât sunt astăzi, iar cazurile care se internau erau deobicei foarte grave. Din anul 1948 până În anul 1990, serviciile religioase În spital au fost formal interzise, cu toate acestea ele se ofereau sporadic, la inițiativa aparținătorilor bolnavilor și cu acordul tacit al medicilor Prima inițiativă de a restitui bolnavilor dreptul la asistență religioasă În spital aparține doctorului Gheorghe Silvestrovici - șeful Secției de Psihiatrie, care amenajează un paraclis Într-o Încăpere a clădirii anexe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
funcțional al articulației și, de asemenea, modalitățile ortopedice de protezare. Terapia modernă este cea de substituție cu factor VIII, care a devenit posibilă pe plan mondial În anii 70 ai secolului trecut, iar În țara noastră după 1990, la Început sporadic, iar mai apoi ca program național din anul 1998. Până În anul 1990 nu s-a putut vorbi de profilaxie, ci doar de tratamentul episodului hemoragic acut care consta În administrarea de plasmă proaspătă sau plasmă liofilizată, crioprecipitat sau complex protrombinic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aspect se monitorizează. Fac precizarea că În acest domeniu lucrurile sunt suficient de avansate, astăzi cunoscându-se și tipurile genetice mai frecvent predispuse În a dezvolta anticorpi inhibitori antifactor VIII. În țara noastră determinările de inhibitori nu se fac decât sporadic, deși Întreaga populație cuprinsă În programul profilactic ar trebui să fie supusă acestei investigații, cu atât mai mult cu cât schema profilactică În România nu reprezintă un consens național. Dozele și ritmul de administrare sunt sub nivelul standardelor internaționale, În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
identificării veniturilor pe surse de formare, cheltuielilor și consumului după destinație, precum și altor aspecte ale nivelului de trai al unei familii, înregistrate în mod sistematic, în ordine cronologică și pe măsura producerii fenomenelor, sau grupate după anumite criterii. Deși, preocupări sporadice în domeniul cunoașterii stării materiale a familiilor datează de mult timp, prima lucrare în cadrul căreia se observă cu claritate cercetarea situației materiale a populației, ținând seama de diferitele clase și categorii sociale, o datorăm mareșalului Franței, Sebastien de Vauban, apărută
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
ton, menținută pe întreg parcursul ei: e timbrul lamentației elegiace, într-o frazare mai amplă, eliberată în mare măsură de mai vechea, strălucitoare încărcătură imagistică mai gravă acum, cu solemnități de verset biblic și cu un patos al confesiunii doar sporadic întâlnit în poemele anterioare. Avântul versificației muzicale din Colomba sau Incantații se domolește și el, iar dacă textul continuă să se organizeze în strofe, rima sau asonanța împodobesc numai întâmplător și cu intermitențe mișcarea tot mai lipsită de energie a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Lefter, Horia-Roman Patapievici (cel de dinaintea "omului recent") ș. a. Modelul lor este sentimentalismul ludic-ironic al lui Ion Minulescu, cel văzut de Călinescu drept un Mitică liric. Mai "bacovieni" sunt, în schimb, poeții moldoveni, la ei miticismul filosofic și liric manifestându-se sporadic, ca în cazul unui Liviu Antonesei, care, totuși, se autoprezintă ca un singuratic "serios". Dimpotrivă, cei mai mulți continuă să trăiască nontranscendența nimicului ca spaimă existențială, cum se-ntâmplă în lirica unor Ion Tudor Iovian, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Beldeanu ș. a. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
civilizațiilor de tip oral, precum cea a geto-dacilor, pe când Theut tată scrierii, al civilizațiilor de tip ebraic, supraviețuinde prin rememorare scrisă. Nu e de mirare că știm azi atât de puțin despre strămoșii noștri daci, care n-au practicat decât sporadic civilizația scrisului. De unde vine efectul miraculos al pharmakon-ului? Acesta nu vine de aici, din viață, e străin de ființa vie, izvorând din adâncuri. Ca și scrierea, e o problemă de viață și de moarte. Scrierea fascinează memoria spre a o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
au susținut statornic, nu fără dreptate, că o generație veritabilă nu se reduce la un deceniu, ci cuprinde trei, atrăgându-și, astfel, în paradigmă și următoarele două generații. Dar, încă din anii '80, a început să fie folosit, cu totul sporadic, un alt termen transmodernismul. La vremea aceea, a existat tentația să fie utilizat exact cu sensul postmodernismului, cum i s-a întâmplat lui Cristian Livescu, în 1985226. Inadecvarea substituirii postmodernismului cu transmodernismul a sesizat-o foarte bine Ion Bogdan Lefter
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și traducătoare. Este fiica Evei (n. Hertz) și a lui Paul Lerner, muncitori; a fost căsătorită cu umoristul H. Salem. După absolvirea Liceului „Ioan Slavici” din Arad (1967), urmează Conservatorul „Ciprian Porumbescu” la București, luându-și licența în 1972. Lucrează sporadic în presă (revista „Lumea”, 1978-1982), e redactor la cotidianul „Azi” (1990-1991), redactor-șef al revistei „Front Press” (1991-1992), realizator la televiziune (din 1993), directoare a Editurii Carte de Suflet (2002). În 2002-2003 este și consilier la Guvernul României. Debutează în
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
de istoria literaturii. Mai frecvent sunt prezenți Mihail Sebastian (ocupându-se de Jacques Rivière, Marcel Proust, Jean Law sau de volumul Evoluția poeziei lirice al lui E. Lovinescu, de I. L. Caragiale și Gh. Brăescu), Emil Gulian, C. Nestor. Cu totul sporadic colaborează F. Aderca, G. Călinescu, Al. Dima, Ion Biberi; mai multe recenzii au ca autor pe C. Pâcle. Notabile, în alt plan, sunt intervenția fulminantă a lui Camil Petrescu în chestiunea „generației de azi” și ripostele la replicile primite, două
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Dan Claudiu Tănăsescu, Valeriu Mihăilă, Gabriel Iuga, Oana Micu, Raluca Bungărzan, Radu Mogoșeanu, George Alboiu, Cornel Brahaș, Iulian Neacșu. Critică (de teatru, literară etc.) semnează M. N. Rusu, Ileana Lucaciu, Romul Munteanu, Elena Purcărea, Alecu Popovici, Dumitru Dinulescu. Versuri dau, sporadic, Gheorghe Pituț și Mircea Micu. Alți colaboratori: Gheorghe Tomozei, Niculae Gheran (care reproduce pagini inedite din Jurnalul lui Liviu Rebreanu), Răzvan Theodorescu, George Sbârcea, Teofil Bălaj, Fănuș Neagu, Narcis Zărnescu. Sumarul cuprinde și interviuri cu Nicu Ceaușescu, Corneliu Vadim Tudor
VIAŢA CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290519_a_291848]
-
cu subrubricile „Cărți sub tipar” și „Cărți apărute”. Cu numărul 1/1962 se inaugurează două rubrici, „Cartea sovietică în RPR” și „Prezențe românești în URSS”, în care figurează materiale de informare și unde semnăturile cu inițiale încep să fie înlocuite, sporadic, de numele autorilor, fie și cu prenumele abreviat, cum se întâmplă frecvent, scopul fiind depersonalizarea: Mihail Calmâcu, Gh. Barbă, H. Rorlich, S. Marianovici, N. Iliescu, A. Dobre, L. Duță, F. Joffe, Ecaterina Fodor, I. Cristea, L. Manu, L. Dimov, E.
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
Matei Călinescu, Dumitru Micu, George Pruteanu, M. N. Rusu (susținător al „Cronicii literare”). După 1971, dar mai ales după 1974, V.s. se transformă tot mai mult într-o oficină politică, preocupată obedient de ideologia partidului și de omagierea conducătorului suprem. Sporadic apar colaboratori de valoare (Dinu Flămând, Magda Cârneci, Lucian Alexiu, Ioan Buduca ș.a.), dar scrierile lor se pierd în zgomotul ditirambilor vremii. În toată această perioadă presiunilor ideologice le mai rezistă doar o pagină firavă de cronici, recenzii, însemnări despre
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
1932) G. Călinescu l-a elogiat pe I. Valerian pentru statornicia și regularitatea apariției revistei, totul explicându-se prin idealismul, fanatismul, „misticismul publicistic” al celui care, cu o bucurie „fabuloasă”, i-a promovat pe alții. În schimb, Constantin Noica, colaborator sporadic, s-a arătat de multe ori nemulțumit de conținutul publicației. În „Cronica revistelor” pe care o ținea la ziarul „Ultima oră”, el îi reproșează o dată platitudinea materialelor, altă dată că „sărăcește de la o zi la alta”, abia cu numărul 100
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
social-politică, se republică versuri de Octavian Goga și Petőfi Sándor, poezii de Marin Sorescu, Ana Blandiana, Emil Manu, Irina Mavrodin, precum și eseuri de Cezar Tabarcea, Gh. Tomozei, Mircea Ciobanu, Traian Coșovei, Constant Călinescu. V. cuprinde, de asemenea, memorii, cugetări, epigrame, sporadic o cronică dramatică și una plastică, sondaje de opinie, anunțuri, caricaturi, revista presei, reclame. M. W.
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
Locusteanu, reportaje de N. Pora. Într-un număr din aprilie 1911 este comentat un schimb de epigrame între Cincinat Pavelescu și Caton Theodorian (Incidentul Cincinat - Caton). Paginile cotidianului sunt ilustrate de caricaturile lui Iser. După primul război mondial V. găzduiește sporadic texte literare, printre care poezia Laudă regelui de Nichifor Crainic și Sărbătoarea neamului de Claudia Millian, ambele prilejuite de Marea Unire de la 1918. În anii următori se remarcă numeroase povestiri de Al. Cazaban, cronicile teatrale ale lui Paul I. Prodan
VIITORUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
oculari și Unde a fost situat vechiul Tyras. Sunt traduși în rusește, în cadrul rubricii „Rumânskaia literatura”, C. Negruzzi, N. Gane, Barbu Delavrancea, Victor Crăsescu. Mai sunt incluse transpuneri din Remy de Gourmont, Bj⁄ornstjerne Bj⁄ornson ș.a. Alte rubrici culturale sporadice sunt „Cărți străine”, „Cărți românești”, „Teatru”, „Filmul meu”, „Cultura poporului”, „Colțul cultural”, „Bibliografii”, „Muzica”. L. Cr.
VIITORUL CETAŢEI ALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290563_a_291892]