1,895 matches
-
vor constitui stîne cooperatiste. Stînele cooperatiste se organizează de întreprinderile de industrializare a laptelui, cooperativele agricole de producție și unitățile cooperației de consum. Contractarea și preluarea la fondul de stat a laptelui și a brînzeturilor din lapte de oaie de la stînele cooperatiste se asigura de întreprinderile de industrializare a laptelui. Articolul 24 Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru asigurarea cu prioritate a necesarului de pășuni pentru animalele contractate, precum și pentru animalele producătorilor individuali de la care s-
DECRET nr. 395 din 25 decembrie 1981 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142295_a_143624]
-
nesubstantivali precedați de „articolul” genitival al sau de „articolul” demonstrativ cel, care funcționează ca instrumente de substantivare: „Toți ai casei erau neliniștiți.”, „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.” (Sadoveanu, p. 516) c. - compuse: substantive constituite din doi sau mai mulți termeni lexicali (reprezentați de un număr corespunzător de morfeme-rădăcini), dar denumind un singur „obiect” din realitatea extralingvistică: bună creștere, bun simț, ciuboțica-cucului, drum de fier, fier
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aere sau a avea (niște) aere trece în categoria substantivelor pluralia tantum, odată cu participarea la sensul global de ‘a fi înfumurat’, corespunzând pluralului fumuri, alt substantiv trecut de la statutul de singularia tantum: fum: „Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.” (M. Eminescu, I, p. 231) la statutul de pluralia tantum: „Am să-i scot eu fumurile.”. Substantivul fum cunoaște și poziția substantivelor care dezvoltă opoziția singular vs plural, când denumește, metonimic, canalul de trecere a fumului dintr-o sobă spre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin întrebuințare, locuțiuni substantivale: cel de pe comoară, Cel de sus. Articolul nehotărât este folosit mai rar ca morfem al substantivizării: Ea prefera un roșu (o culoare roșie) mai aprins. CONSTITUENT
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu nume străine M-ați chemat pe mine? Sunt eu cel căutat?” (T. Arghezi) „Cei mai mulți nu știau care e Dăniloiu.” (C. Țoiu), „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.” (M.Sadoveanu) • pronume (locuțiuni pronominale); numai verbele tripersonale pot avea subiect realizat prin orice categorie de pronume (cu excepția pronumelui reflexiv): „Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri, Căci al nostru-i sur și rece - marea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fag), iar pe culmi, pășuni folosite pentru creșterea animalelor. În sud se află muntele Găina (1 484 m), cunoscut prin sărbătorile tradiționale. Sunt traversați de mai multe drumuri ce conduc la numeroase obiective turistice (peșteri, chei, vârfuri, lacuri, stațiunea climaterică Stâna de Vale etc.). - Munții Vlădeasa din nordul Munților Bihor, formați din granite, care ating în vârful omonim 1 836 m; - Munții Gilău, din estul Munților Vlădeasa, alcătuiți din șisturi cristaline, cu înălțimi de 1 000 - 1 250 m; au sate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
necesare preparării mesei; locuri de joacă pentru copii; grădină de legume și zarzavaturi; țarc cu animale; animale de curte (câini, pisici); loc pentru parcarea mașinii; posibilități de excursii pe muntele Ceahlău cu însoțitor (cunoscător al muntelui); o seară petrecută la stână, o cură de apă minerală de la Borsec; o zi la recoltarea fânului; prepararea porcului, organizarea meselor de Crăciun, Revelion, Paște; foc de tabără; excursie cu vaporul pe Lacul Bicaz. Campingul “Ursuleț”, este amplasat pe un teren îngrădit, situat la 700
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
călătoria ești Tu cu fantomele tale. Explorarea labirintului tău interior, spiritual. Există apoi nevoia propriului tău corp de a voiaja, trupul se cere și el expus unor noi experinețe. Poți călători în bibliotecă, pe net, ori stând cu oile la stână, rezemat cu bărbia în bâtă, noaptea, interogând cerul cu stelele. Călătoria-consum de civilizații și culturi, de emoții și desfătări, de imprevizibil. Viața ca o călătorie continuă, ca o poveste derulată de o străină gură, vorba poetului. Există și varianta turistică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
partizan. La proces, a spus că l-a amenințat cu pistolul, dar tot l-au închis. Acum, zice că le-a dat de bună voie, din spirit de solidaritate. Primește pensie... Partizanii le luau mălaiul oamenilor cu forța. Veneau pe la stâni și le luau brânza. Pe Raluca Voicu a făcut-o Toma Arnăuțoiu prin pădure, cu Maria Plop, la Poienărei. Au plecat din 1948 și în 1959 i-au executat. Pe pământul învățătorului Arnăuțoiu au fost împroprietărite peste 60 de familii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mare de crăci. Ce auzeam scriam și puneam hârtia într-o scorbură. Puneam cana pe perete, țineam urechea pe fundu’ cănii și auzeam ce vorbeau securiștii în camera de-alături. <<Vă duceți la Muntele Zănoaga, că ei au venit la stână. Am găsit păr lung de femeie în căldare”. Era și Maria Plop cu partizanii noștri. Puneam biletu-n scorbură la “căsuța poștală”. Mă suiam pe-un chituc ca s-ajung la scorbură. Tot cu ei în pădure era și femeia lui
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
tot nu i-am vândut... Dacă vorbeam, omorau jumătate de sat! Mai sunt și acum comuniști. Au venit să mă omoare în casă și poliția mi-a pus pază după 1990. Partizanii nu luau mâncare cu forța. Luau brânză de la stână, de unde aveau ei oi. “Mă omoară oamenii din sat!”, le zicea baciul. Dacă eu vorbeam, închideau mai mult de jumătate din sat. - Câți copii a avut Maria Plop? - Pe Raluca, înfiată de Ion Voicu. O fi mai avut și alții
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
unul Botnar Ion. «Hai, mamă, cu mine că nu pot să scot banii!...» L-am luat pe Ionuț în brațe și m-am dus. Botnar mi-a dat doar bani de drum. Cununată de șase ori Cezar a muncit pe la stâni. Îi plac oile, da’ el n-are nici una. S-a dus în Insula Mare a Brăilei și s-a întors. Eu săpam în grădină. «Mamă, să nu mă alungi, că tare-s amărât...» L-au bătut. Am început să plâng
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fi marcat calea dreaptă de mai târziu? Sfânta Tradiție a Bisericii se corelează perfect cu obiceiurile tărâmului autentic de a-și consolida o tradiție proprie universului sătesc. În satul meu era obiceiul că, dacă un țăran venea cu cașul de la stână și intra în sat în vremea liturghiei, el dejuga boii în timpul epiclezei care era marcată de “o anumită tragere a clopotelor”. - Ați lucrat la Spitalul de Urgență din București lângă bolnavii care au încercat să-și ia zilele. E adevărat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
alături de ideea de cruce, pătrat și triunghi. Cercul este simbolul unui spațiu omogen, fără început și fără sfârșit, cu toate punctele situate la aceiași distanță față de un punct invizibil, cu o putere magică de apărare, vizibilă în așezarea circulară a stânelor, a taberelor de luptă și în brazda magică din jurul caselor și satelor. Numărul 5 este un număr central, simbol al microcosmosului, al omului cu brațele și picioarele depărtate dar și al macrocosmosului din steaua cu 5 colțuri. Cercurile olimpice sunt
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Sara pe deal”, nu cred că nu ar fi la locul ei, pentru că întreaga poezie e de acolo din Bucium. „Sara pe deal buciumul sună cu jale, . Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum,fluiere murmură-n stână . Și osteniți oamenii cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para. Nu știu, dragă prietene, dacă în bagajul tău s-a nimerit să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Voineasa-1, Pasul Vâlcan-1, Sâmbăta de Sus-2, etc.) față de cele 36 ale Carpaților Orientali (Cheia - 1, Predeal - 12, Tușnad - 2, Lacu Roșu - 3, Durău - 2, Borșa - 4, Izvoarele - 4 și Vatra Dornei - 2, etc.) și 15 În Carpații Occidentali (Semenic - 6, Stîna de Vale - 3, Valea Drăganului - 3, Padeș - 2, etc.). Important este de reținut și aspectul prin care cele mai renumite stațiuni de practicare a sporturilor de iarnă din țara noastră - unele din ele fiind de nivel mondial se află În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
memorială Badea CÎrțan (1849-1911) și muzeul de etnografie, Gura RÎului - colecție de picturi pe sticlă, Poiana Sibiului - muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce expune date despre prima școală românească de aici, cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lipsa unui turism care să fie În totalitate informat și culturalizat, care să ofere turiștilor toate informațiile generale și particulare cerute; l) necesitatea lărgirii modelelor organizatorice prin oficializarea „satelor turistice” ca și a asociațiilor de turism rural și agroturism, a stînelor turistice etc.; m) insuficienta cunoaștere a zonelor turistice de către beneficiarii potențiali și lipsa unei promovări adecvate; n) condițiile generale, ca și ambianța necesară pentru turiștii străini; o) starea de rămînere În urmă În privința dotărilor cu mijloace de agrement, În fapt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fost realizate În special În Poiana Brașov. Faptul că aici, cererea a fost mai numeroasă se datorește În primul rînd condițiilor oferite pe linia agrementului ca și a unor diversificate și calitative servicii turistice, inclusiv interesante seri folclorice, seri de stînă turistică, seri de sat turistic (la Sirnea și Fundata etc.). Pe măsură ce programele vor deveni mai atractive și comportarea personalului mai atentă, numărul turiștilor va crește În mod corespunzător. Nu putem omite și faptul că cel puțin până În prezent la baza
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
importanței turistice a acestor localități, 4.1.2.2.3. Civilizația pastorală, prin produsele oferite, prin ustensilele pe care le utilizează și care au rămas neschimbate de mii de ani, prin coloritul ce-l creează În zona de amplasare a stînelor, prin vechimea lor, se constituie ca factor de atracție turistică. Acest aspect este cu atît mai important pentru Carpații Meridionali, cu cît În acest areal există o veche, puternică și statornică civilizație pastorală. Sunt astfel arhicunoscute În Întreaga țară, zonele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care se cuvine a fi menționat, este și cel legat de atracția, curiozitatea și aprecierea deosebită de care se bucură civilizația pastorală românească În cadrul turismului internațional. De neuitat au rămas În memoria unor turiști, vizitele, serile sau prînzurile petrecute la stîne, cu degustarea unor produse specifice. Acest aspect a și determinat o serie de specialiști În domeniul ruralului și al formării cadrelor din agroturismul românesc, să propună tipologia unei „stâne turistice”. Avem aici În vedere propunerea autorilor: Ioan Agapi, Țuțu Chirileanu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rămas În memoria unor turiști, vizitele, serile sau prînzurile petrecute la stîne, cu degustarea unor produse specifice. Acest aspect a și determinat o serie de specialiști În domeniul ruralului și al formării cadrelor din agroturismul românesc, să propună tipologia unei „stâne turistice”. Avem aici În vedere propunerea autorilor: Ioan Agapi, Țuțu Chirileanu, Mioara Bocănici și Paula Ionașcu În lucrarea intitulată „Stâna din Carpații României, Între tradiție și competență, siguranță alimentară și agroturism”, ca și cea a expertului dr. ing. Ungureanu Dănuț
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și determinat o serie de specialiști În domeniul ruralului și al formării cadrelor din agroturismul românesc, să propună tipologia unei „stâne turistice”. Avem aici În vedere propunerea autorilor: Ioan Agapi, Țuțu Chirileanu, Mioara Bocănici și Paula Ionașcu În lucrarea intitulată „Stâna din Carpații României, Între tradiție și competență, siguranță alimentară și agroturism”, ca și cea a expertului dr. ing. Ungureanu Dănuț, care prin argumente de ordin istoric, economic și științific, demonstrează utilitatea și forța de atracție pe care stânele turistice le
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lucrarea intitulată „Stâna din Carpații României, Între tradiție și competență, siguranță alimentară și agroturism”, ca și cea a expertului dr. ing. Ungureanu Dănuț, care prin argumente de ordin istoric, economic și științific, demonstrează utilitatea și forța de atracție pe care stânele turistice le pot exercita asupra turiștilor. Acești autori propun un model de stână ca o activitate complexă, În care pe lângă cea de bază să aibă posibilități - În conformitate cu exigențele europene - să asigure atât masa și cazarea turiștilor, cât și a agrementării
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
agroturism”, ca și cea a expertului dr. ing. Ungureanu Dănuț, care prin argumente de ordin istoric, economic și științific, demonstrează utilitatea și forța de atracție pe care stânele turistice le pot exercita asupra turiștilor. Acești autori propun un model de stână ca o activitate complexă, În care pe lângă cea de bază să aibă posibilități - În conformitate cu exigențele europene - să asigure atât masa și cazarea turiștilor, cât și a agrementării specifice a timpului acestora. Suntem siguri că propunerile autorilor susmenționați vor prinde În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]