10,656 matches
-
ci mai curând ea seamă- nă-a bărbat/ căci harul lui abia atunci scânteie/ când de-un surâs se lasă fecundat./ Abia atunci gândirea sa adâncă/ Rămâne grea, și plină e de rod/ Când mintea i se sparge ca de-o stâncă/ În țăndări, de al rochiei izvod./ Artistul e-a domniței lui mireasă/ Și-n grele chinuri naște mintea sa;/ Deși din carnea lui a fost să iasă,/ Poemul e asemeni și cu ea./ Pătrunde, deci, din nou în al meu
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
din Londra într-o manifestare „rivală”. Intitulată „Leonardo da Vinci, pictor la curtea milaneză”, expoziția, considerată un eveniment nerepetabil, include mai mult de jumătate din producția picturală a artistului, oferind vizitatorilor ocazia să compare cele două variante ale „Fecioarei dintre stânci” sau portretul Ceciliei Gallerani cu cel al unei tinere femei supranumit „La belle ferronière”, pictat de maestru la sfârșitul secolului. „Doamna cu hermină”, una dintre puținele creații ale lui Leonardo da Vinci care poate fi considerată terminată, este mai mult
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
Marina Vazaca În grecește, petra înseamnă stîncă, iar antica Petra s-a așezat, pare-se, peste capitala biblică a Edomului, Sela (tot stîncă, în ebraică), traducîndu- i numele. Dacă așa este, și dacă... de la început a fost traducerea, atunci acronimul PETRA, ales pentru desemnarea unui proiect dedicat
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
Marina Vazaca În grecește, petra înseamnă stîncă, iar antica Petra s-a așezat, pare-se, peste capitala biblică a Edomului, Sela (tot stîncă, în ebraică), traducîndu- i numele. Dacă așa este, și dacă... de la început a fost traducerea, atunci acronimul PETRA, ales pentru desemnarea unui proiect dedicat problemelor cu care se confruntă acum traducătorii de literatură, nu ar trebui să fie întîmplător, pentru că
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
i-a despărțit sub semnul unui gri neutru, care nu vrea să vorbească despre culori și sentimente, care pare să conserve orice formă de prezent, în care discuția despre trecut, despre abandon sau despre roșul aprins al furtunii văzut de pe stînca Azers, Australia, pare să fie complet blocată. „Dragă fiule, în deșert, într-o noapte senină, dacă știi unde să te uiți, poți vedea planeta Saturn. Cuvîntul «planetă» provine din greacă și înseamnă «rătăcitor». Saturn e numită după zeul roman care
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
te uiți, poți vedea planeta Saturn. Cuvîntul «planetă» provine din greacă și înseamnă «rătăcitor». Saturn e numită după zeul roman care și-a devorat propriul fiu. Iartă-mă. Tatăl tău care te iubește, H.L. P.S.: în noaptea asta ninge pe stîncă” Gabrielle tînără: În deșert nu ninge. Gabriel Law: Nu. Și peștii nu pică din cer. Și tații nu-și părăsesc copii și mamele nu se îneacă în mare. Fragilitatea unui bărbat homosexual, Henry Law, disperarea lui, dar și patologicul ce
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
atmosferă „încărcată de o înfricoșată splendoare biblică”, simbolizează o „dramă a văzduhurilor, a zonelor înalte, eternul conflict dintre suflet și spirit” (p. 20). La Hydra, impresia se fixează în câteva simboluri ale ofrandei, ale generozității și veșniciei: „Hydra este o stâncă ce se ridică din mare aidoma unei uriașe pâini pietrificate. Este pâine transformată în piatră pe care artistul o primește ca recompensă pentru eforturile sale atunci când zărește pentru prima oară țara făgăduinței ...Chiar stâncile, și nicăieri n-a fost Dumnezeu
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
generozității și veșniciei: „Hydra este o stâncă ce se ridică din mare aidoma unei uriașe pâini pietrificate. Este pâine transformată în piatră pe care artistul o primește ca recompensă pentru eforturile sale atunci când zărește pentru prima oară țara făgăduinței ...Chiar stâncile, și nicăieri n-a fost Dumnezeu mai generos cu ele ca în Grecia, sunt simboluri ale vieții eterne. În Grecia stâncile sunt elocvente: oamenii mor, dar stâncile niciodată” (p. 51). La Phaestos, în Creta, peisajul se arată atât de neverosimil
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
piatră pe care artistul o primește ca recompensă pentru eforturile sale atunci când zărește pentru prima oară țara făgăduinței ...Chiar stâncile, și nicăieri n-a fost Dumnezeu mai generos cu ele ca în Grecia, sunt simboluri ale vieții eterne. În Grecia stâncile sunt elocvente: oamenii mor, dar stâncile niciodată” (p. 51). La Phaestos, în Creta, peisajul se arată atât de neverosimil în luminescența lui stranie, încât pare să se deschidă logicii visului și permisivității dorinței: „În Grecia simți dorința să te scalzi
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
ca recompensă pentru eforturile sale atunci când zărește pentru prima oară țara făgăduinței ...Chiar stâncile, și nicăieri n-a fost Dumnezeu mai generos cu ele ca în Grecia, sunt simboluri ale vieții eterne. În Grecia stâncile sunt elocvente: oamenii mor, dar stâncile niciodată” (p. 51). La Phaestos, în Creta, peisajul se arată atât de neverosimil în luminescența lui stranie, încât pare să se deschidă logicii visului și permisivității dorinței: „În Grecia simți dorința să te scalzi în cer. Vrei să-ți dai
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
vor să se rupă de lume: te duci acolo ca să te desfaci de scîrbe sociale și, dacă ai un dram de chemare, ca să presimți gustul lui mysterium tremens. Fără un imbold lăuntric care să te împingă spre contraforturile săpate în stîncă ale mînăstirilor Pantocrator, Vatopedi sau Prodromu, escapada aduce cu o promenadă exotică, al cărei singur rost e să dea prilej snobilor să spună că au fost acolo. Prin urmare, ca să te pui în acord cu condiția austeră a sihăstriilor rupestre
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
ceapa ciorii și, scurt, aș fi pășit fie ad inferos, fie la nemurire; m-aș fi mulțumit chiar cu smerita glorie a lui Pythagoras, care mânca bob și născocea table de socoteli (214). Când își amenajează adăpostul în scobitura unei stânci, el evocă întâmplarea care îi îndreptase pașii lui Ulise spre peștera zeiței Calipso (248). Strânge vreascuri îndeajuns să hrănească pentru veșnicie focul nestins pe altarele Vestei (251) și, apărând ca o altă zeitate antică, o conduce sub egida lui ocrotitoare
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
despre aceste vestite fețe ale antichității (29). Schimbul de replici dintre Hogaș și cel numit mereu „tovarășul său de drum” constituie una din sursele comicului din Amintiri dintro călătorie. Umblând pe valea Sabasei, cei doi se opresc la umbra unei stânci de calcar, unde pârâul face un cot limpede și adânc. Scriitorul se lasă numaidecât purtat pe aripile imaginației și crede că a ajuns în tărâmul mitic al nimfelor. El se adresează partenerului său în termenii cei mai avântați: Iată-ne
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
lui umoristice subminează predispoziția grandilocventă a scriitorului. Uneori, Hogaș își întrerupe descrierile exaltate printr-o remarcă lucidă cu efect de autoderiziune. Două exemple pot fi relevante în acest sens. După ce face numeroase considerații despre situația sa fără ieșire când o stâncă prăvălită îi taie drumul între două prăpăstii, scriitorul conchide: cine știe câtă filosofie nesărată și câtă poezie sforăitoare n-aș mai fi făptuit eu cu gândul în fața amorțitei vieți universale, dacă pronia cerească nu m-ar fi dăruit cu o neprețuită însușire
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
valoare lor politică și umană, reală. Faptul că și-au depus mandatul în seara aceasta e un început. E o recunoaștere a acestei minciuni care a dominat PDL atâția ani. Totuși, o nouă conducere s-ar izbi ca de o stâncă de structurile din teritoriu și de la centru create de acești indivizi. Faptul că și-au depus mandatele este un semnal important, dar pentru PDL nu se va rezolva mare lucru numai prin asta. Și încă ceva... Mi se pare foarte
CTP: este sfârştul celei mai mari minciuni din istoria post-decembristă () [Corola-journal/Journalistic/44282_a_45607]
-
de culmi ce se pierdeau în nori, nu mai părea să ducă dintr-o parte în alta, ci devenise un unic drum de scăpare din toate punctele odată. Linii abrupte, cu unghiuri imposibile, copaci care creșteau invers, din acoperișuri de stâncă, ce se cufundau în cortine de zăpadă, sub un soare arzător. Sulițele ploii străpungeau norișori galbeni, agate înmănușate în mușchi, păducei trandafirii. Puma, iepurele sălbatic și vipera erau aristocrația munților. Caii suflau zgomotos, dădeau să se împiedice și trebuiau să
Neputința de a zugrăvi orizontul by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4593_a_5918]
-
Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine); Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris; Neamț - după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german” - teutonii
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
textul despre „Personajele Cărții șoaptelor”) a găsit că o precondiție a romanului ar fi „să scrii despre întâmplări, teritorii ori obiceiuri mai puțin cunoscute, dar pe care tu să le cunoști foarte bine”, a definit neverosimilul ca un „cristal de stâncă al realității” și a concluzionat că romanul nu oferă concluzii. Dumitru Radu Popescu ne-a surprins spunând: „nu știu ce este un roman și nici cu ce se mănâncă”. Apoi ne-a vorbit despre eroi de roman, dar nu toți din romane
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]
-
cheile boante. Ne-au părăsit pentru o viață mai bună. Familia, o treaptă pe scara spiralată. Cine sfințește atomii? Iubirea e un mormânt neglijat, nu se potrivește cuvioșilor acantochromis poliacanthus Inelul buzelor, aplatizat, sugând lacom (iubirea din cuvinte) hrana din stânci. Mută limbă maternă cu pietre în gură. Lacom sugând: adevăr din geamul oglinzii. Marea artă a industriei, mereu aceleași modele produc ce-i mai bun. Ascultați, mai bate. Dau ocean contra univers, mal contra nemărginire, gravitație contra plutire (freamătul frunzelor
Poeme by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4656_a_5981]
-
-l fericise din cale afară, alerga iute la macheta piticuților ca să-l mai vadă o dată. Când Așchiuță îl salvase pe pictorul pictușor, s-a dus a doua zi la machetă și a revăzut toată pățania în miniatură: pictorul-pitic cocoțat pe stâncă și ei doi coborând în sat cu avionul meșteșugit de amândoi din pânza tabloului. Și nu era numai asta. Era tare util ca piticuții să trăiască cu o zi în urma satului Nimica-Toată. De pildă, dacă cineva își pierduse cheile casei
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
Domingo ori Luciano Pavarotti) îmi par, ca prezente scenice, priviți acum, simple caricaturi. Probabil voi supără pe mulți, dar marea, deprimanta dezamăgire o reprezintă pentru mine Pavarotti. Nu vocea, desigur, ci incapacitatea lui șocantă de a interpreta. Impasibil că o stâncă, cu o fată opaca, pare, indiferent de rol, ca aspiră să-l întreacă în imobilism și detașare plictisita pe Buster Keaton. Am făcut greșeala să văd, consecutiv, montarea din 1981, de la Metropolitan Opera, a Elixirului dragostei, cu Pavarotti și Judith
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
Domingo ori Luciano Pavarotti) îmi par, ca prezențe scenice, priviți acum, simple caricaturi. Probabil voi supăra pe mulți, dar marea, deprimanta dezamăgire o reprezintă pentru mine Pavarotti. Nu vocea, desigur, ci incapacitatea lui șocantă de a interpreta. Impasibil ca o stâncă, cu o față opacă, pare, indiferent de rol, că aspiră să-l întreacă în imobilism și detașare plictisită pe Buster Keaton. Am făcut greșeala să văd, consecutiv, montarea din 1981, de la Metropolitan Opera, a Elixirului dragostei, cu Pavarotti și Judith
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
prin inteligența lor sfredelitoare. Îmi amintesc că era îmbrăcată cu o fustă gri și cu un pulover verde închis. Când vorbea, își ținea pe genunchi mîinile scurte și robuste. Totul la ea dădea impresia de forță masivă, o forță de stâncă. Mi-a spus câteva cuvinte de bun sosit - vorbiserăm mult la telefon după întoarcerea mea din America, în noiembrie - apoi s-a întors spre tovarășul meu și i-a ținut un discurs în care de multe ori paradoxul nu era
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
al provinciei Izmir în largul căruia s-a produs naufragiul. Nu a fost însă precizată naționalitatea victimelor, dar se presupune că acestea provin din țările arabe. Potrivit postului privat de televiziune CNN-Türk, vaporul de pescuit s-ar fi lovit de stânci la câteva minute după ce plecase din localitatea Ahmetbeyli către o destinație necunoscută. De cele mai multe ori, imigranții ilegali încearcă să ajungă pe insulele grecești situate în apropiere de unde iau apoi drumul Europei de Vest. Turcia reprezintă un punct important în trecerea
Zeci de morți după un naufragiu în largul Turciei by Ciocan Ciprian () [Corola-journal/Journalistic/57623_a_58948]
-
Gheorghe Patricia Acțiunea de mutare a stâncii ce a provocat în luna ianuarie a acestui an naufragiul navei de croazieră Costa Concordia a început, conform formatului electronic al agenției ANSA. 140 de tone de piatră urmează să fie îndepărtate de echipele de intervenție. Stânca, care a provocat
Stânca implicată în naufragiul Costa Concordia va fi mutată by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/57915_a_59240]