10,783 matches
-
să mă ciupească și pe mine inspirația să scriu ceva pe wall, încep să citesc de sus până jos pe monitor. La un moment dat, îmi apare ceva legat de zodii. Pentru că sunt un Scorpion veritabil, interesul mi-a fost stârnit de multe ori de ocultism, acest ansamblu al doctri nelor esoterice și practicilor magice. Nu am încercat niciodată să fac vreun abracadabra. Nici nu voi face vre odată așa ceva. Savurez doar lectura de specialitate. Un Scorpion adevărat nu lasă nimic
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
amestecată cu pământ, priveam copacii de deasupra mea, priveam ochii care mă țintuiau fără să clipească, în timp ce străinul mă pătrundea din ce în ce mai adânc. Încercam din răsputeri să-mi ascund plăcerea, să nu-l las să înțeleagă voluptatea pe care mi-o stârnea atingerea lui lipsită de orice tandrețe. Nu mai simțeam nici durerea de pe obrazul pălmuit, nici crengile de sub mine care-mi zgâriau pielea, nici remușcarea născută de gândul că nu am fugit atunci când aș fi putut. Auzeam în depărtare zgomotul făcut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de boltă dacă ar dispărea, universul însuși s-ar prăbuși." William Faulkner (Dintr-o convorbire avută la New York la începutul anului 1956) " Ne dorim moartea unii altora, dar ne declarăm permanent dragoste." Paul Eugen Banciu CAPITOLUL 1 Dormi până se stârni vântu-n grădină. Dormi, sau numai așteptă să bată stelele cerului în geam și să adoarmă bătrâna, pe urmă-i pieri somnul. Se furișă din pat, deschise larg fereastra și, cuprinzându-și umerii cu palmele, lăsă vântul să pătrundă cu tulburarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
al morții. Toate vietățile agonizau prohodul pământului. "Refuz să cred. E îngrozitor!", își spunea și totuși vedea ce vedea. Un suflu grețos de putreziciune și moarte se rostogoli toată noaptea dinspre Răsărit și miasmele răscoapte, dimpreună cu praful și colbul stârnit de-atâtea picioare puse-n mișcare, umpleau într-atât văzduhul până-n cer, că luna și stelele dispăruseră și aerul nu mai putea fi respirat. Fluturii și albinele mureau de duhoare. Numai furnicile, trudnicile furnicuțe, mișunând râuri-râuri, înaintau de sârg, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu știe bine ce, întâlnirea unei alte ființe, necunoscute și-apropiate, care nu mai venea sau avea să vină nu se știe de unde și de ce, făcută sau pregătită pentru el anume, plină de toate făgăduințele, cu-o voce care să stârnească ecouri în inima lui mereu la pândă. Ecouri pe care el le și auzea înainte de-a auzi vocea și chemarea așteptată. Iuhu! îi veni să chiuie. Oboseala îi trecuse. Nu-l mai dureau picioarele. Capul și-l simțea ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu el. "Berlin 15, Reuter, transmite: Cele mai apropiate regiuni ale frontului de est vizate de sovietici sunt acum..." Nu te interesează, dar sunt lângă noi. S-au apropiat. În urma grelelor eșecuri întâmpinate, în nordul Bucovinei domnește liniștea." Numai nu stârni atâta colbul, că mă-năbuș! Dau cu bradolină, domnu, trebuie să iau grosu înainte. Dă cu bradolină, cu ce-i ști, numai nu... După evacuare, din interese strategice, orașul a fost în întregime aruncat în aer. Mișcările de desprindere germane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Hai, odată! strigă, înțelegând că bătrâna a strecurat felia de pâine în traistă și se îndeasă să mai primească una. Primul impuls fu să arunce cana și s-o rupă la fugă, să dispară de-acolo, dar așa ceva ar fi stârnit indignarea generală. Foamea, care-i scormonea măruntaiele, o făcu să cedeze. Se trase într-un colț, întoarsă cu spatele și, cu capul plecat, înfulecă repede felia clisoasă de pâine neagră și amară, apoi, înapoindu-se să predea cana, se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de la frână. Graba-i dădea curaj. Nu mai simțea nici un fel de frică, panică sau neliniște. Era atât de bucuros, atât de mândru de sine. Se putea mândri și Irina. Și meșterul. Încleștă pumnul în mânerul tijei metalice și trase stârnind o amestecătură de sunete. Se lăsă cu coatele pe genunchi.. Smunci de-l duru pieptul. Locomotiva țipă ascuțit, prelung și tremurător, anunțând apropierea de pod. Crispat de efort dar vesel și zănatec, descoperea puterea aceea din el de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cărora Blaga le solicită colaborarea la periodicul pe care îl fondase se număra și Grigore Popa (1910-1994), asistent al lui D.D. Roșca. Acesta era un vechi apologet al filozofiei blagiene, dar recent publicatele texte ale lui Nae Ionescu i-au stârnit o vie admirație pentru profesorul dispărut. Prin urmare, în primele numere, pe lângă un articol despre existențialism, el a oferit spre publicare două recenzii entuziaste la ediția cursurilor naeionesciene. Blaga le-a publicat à contre cœur, căci pentru el autorul lor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
reapărea purta marca unei cumplite înjosiri, care îl menținea pentru totdeauna sub limita frecventabilității. Procedeul naște multiple întrebări. De ce a trebuit să i se administreze 50 de lovituri la tălpi? De ce numărul inițial, de 25, a fost dublat după împotrivirile stârnite de prima sentință? Justifică o carte precum cursul de metafizică toată această mobilizare punitivă? Care au fost cauzele exorcismului practicat de Marta Petreu? Faptul că majoritatea probelor și argumentelor au trebuit să fie măsluite dovedește că opera sau autorul în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
din sfera Geografiei turismului. Abordarea principalelor elemente de patrimoniu turistic, natural și antropic, a unor aspecte de infrastructură turistică, evidențierea celor mai importante zone turistice din țara noastră și analiza impactului fenomenului turistic asupra mediului, constituie un demers menit să stârnească interesul atât al elevilor cât și al oricărei persoane interesate de resursele turistice ale României. Autorul „...Vedeam Ceahlăul la apus, Departe-n zări albastre dus, Un uriaș cu fruntea-n soare...” George Coșbuc 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Turismul - accepțiune
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care au stat la baza dezvoltării turismului modern. 5. Prezentați obiectivele turistice vizitate în timpul unei excursii efectuate recent. 2. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL Potențialul turistic natural este reprezentat de totalitatea elementelor fizicogeografice (relief, climă, ape, vegetație și faună) ale căror valențe stârnesc interesul turiștilor. Condițiile naturale formează, de fapt, suportul material al tuturor activităților turistice și grupează, în același timp, o diversitate de atracții. Se detașează relieful ruiniform, crestele ascuțite, pantele abrupte, zilele însorite ale litoralului și aerul ozonat al muntelui, zgomotul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă. 3.1. Elementele de atractivitate ale obiectivelor turistice antropice Atractivitatea obiectivelor turistice antropice este determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba de piese de muzeu sau de obiective cu rezonanță istorică, de starea lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul epocii actuale caută adesea un refugiu într-un trecut considerat ideal, cu valori
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Maramureșului, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc), noțiunea de „țară” Măști din Maramureș Cimitirul vesel de la Săpânța având un sens de unitate etnică și de valori spirituale, și nu de teritoriu politic. 6. Obiceiurile sunt alte elemente de folclor a căror valoare stârnește interesul turiștilor. Cele mai multe obiceiuri sunt legate de momentele principale ale vieții (nașterea, căsătoria și moartea), de calendarul bisericesc (Crăciunul, Boboteaza, Paștele), de începutul sau încheierea unor munci agricole, de anumite etape din ciclul vegetal (Sânzienele ș.a.). Sunt renumite, de exemplu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
văitându-se de greutățile inerente vârstei și, inevitabil, discutând ultimele știri mondene de pretutindeni. Inclusiv pe cele din cartier. „Acuzata”- mult mai tânără, blondă, cu niște ochi absolut minunați, de o culoare nedefinită, ceva între verde și albastru. „Obiectul” care stârnise revolta doamnelor ...nu este, de fapt, un obiect. E un câine. Da. Un câine. O ființă, ca toate celelalte. Nu cere nimic de acolo, din spatele băncilor. Doar își strigă, în felul lui, durerea. Un picior îi atârnă inert, dovada unui
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nu știe să mă prezinte...sau a uitat... Tată! Ești supărat că te-am trezit cu noaptea-n cap, dar ai să-mi mulțumești după aceea. Să sperăm că nu vor fi nori, adăugase Silviu către Andreea. Câtă tevatură am stârnit, rostise Andreea, ca o scuză. Pe toți i-am făcut să se scoale cu noaptea-n cap și cel mai rău ar fi să fie Înnorat. Din nou Îi era frig și ar fi vrut să se adăpostească undeva, iar
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Cu precizia unui chirurg dotat cu sensibilitate și acuitate a simțurilor, prozatoarea pare să evidențieze cu mare pricepere exact acele elemente declanșatoare de evenimente majore, catastrofice pentru destinul vreunui personaj - bătăile din aripi ale fluturilor lui Katherine Mansfield aveau să stârnească însă adevărate taifunuri în întreaga lume literară britanică a epocii. Uneori, spune ea, se simte în lume asemenea unei insecte ce a căzut în corola unei magnolii. Imaginea, extrem de sugestivă, dezvăluie o obsesie confirmată și de alte fragmente din jurnal
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
optimă a populației. Lista satelor cuprinse în proiect era secretă, dar se considera că o bună parte din cele șapte mii și ceva de sate ale țării erau menite sistematizării. Cadența, ordinea distrugerilor era necunoscută. Prin „înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu insensibil la opinia publică occidentală, ar fi putut chiar să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară și dezinteresată. Mecanismul era același: consiliile comunale, sesizate adesea de cetățeni
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ei în vitraliile nou așezate la magazinul Unirea, dar și a ieșirii „cu un pas înainte” spre bulevard, a fost mutată în 1986. (anexele 16-17) Reamenajarea Bucureștiului și a altor orașe, distrugerea monumentelor istorice și a lăcașurilor de cult au stârnit reacții, dezbateri și acțiuni de protest în rândul populației dar, mai ales, în cercurile profesionale, toate punând în discuție planurile de sistematizare și căutând soluții de protejare a monumentelor. Astfel, între 25 și 27 mai 1979, la Muzeul de Istorie
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și mai frecvent utilizate în activitatea didactică. Filosoful Socrate a utilizat dialogul pentru scoaterea la lumină a ideilor (maieutică). Metoda socratică cunoștea două faze: prima, negativă, în care din alternanța întrebărilor și a răspunsurilor era relevată ignoranța discipolului, dar era stârnită, de asemenea, curiozitatea acestuia; a doua fază, pozitivă, în care discipolul era ghidat tot prin alternanța întrebărilor către înțelegerea corectă a problemelor. Relansat în formula conversației, dialogul se menține ca principală metodă de predareînvățare. Însăși etimologia termenului, convesatio (lat. con
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mergeu pe hol și se uitau la mine, unii, cu milă, alții, cu dipreț, se gândeau cum pot să spun ceea ce am pe suflet și să public. Dar asta s-a întâmplat spontan, acesta a fost primul pas care a stârnit dorința de a scrie, a spune ceea ce simt unei simple foi, fapt care a avut un efect, pe care nu-l vor putea anticipa mulți doctori. Nu pot spune că îți ia durerea, dar cel puțin o împarte cu tine
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
venit alții și fac o altă sucire de minți. Noi, poporul simplu, care nu avem cum să vedem ceea ce fac ei, ce putem face? Mă uit în Europa și constat că, dacă nu le convine ceva oamenilor, ies la proteste, stârnind haosul total. Dar, oare, la ce să ne așteptăm noi, un popor care este ușor de manipulat? Și în țările civilizate, se organizează proteste, unde sunt devastate clădiri, magazine, mașini. Atunci la ce putem să ne așteptăm în zilele următoare
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
liberi, hotărâți, pare-se, să renunțe la inhibiții, la orice control al vorbelor și gesturilor. Aceasta este impresia de moment a Profesorului. Nu este capabil să ghicească ce se petrece în sufletul Teodorei. S-a întrebat uneori dacă mai poate stârni interes, dacă mai poate fi iubit de o femeie cu mult mai tânără față de el. Iar acum, când o are în brațe, a uitat de toate îndoielile. Se crede acceptat! În această stare euforică, Profesorul simte o acută nevoie de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
toate eforturile și dovezile de bună-credință, s-a simțit adesea ca „unul de la margine”, un basarabean „trădat” de inevitabilul regionalism scăpat în discuție. Entuziasmul sincer al cetățeanului dornic să se înscrie cu trup și suflet sub drapelul „României Mari” a stârnit fie priviri de neîncredere, fie chiar gesturi de rea-voință. În spatele „colegialității” unor „mari români” a simțit uneori spiritul condescendent, ceea ce l-a făcut să se simtă „provincie” anexată cauzei românești doar ca „să dea bine” (cum se spune astăzi în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de fel de strîmbături, pentru a o îmblînzi. Mă, că prost mai ești, îi repezi Ilinca aceste cuvinte total nepotrivite cu intenția Bărzăunului. Și asta l-a înfuriat rău. De ce mă faci prost, tu, găinușă? Tii, ce mare zarvă a stîrnit acest cuvînt în mintea Ilincăi! Nu era pentru prima dată cînd pocitania de Bărzăun îi spunea așa și, de data asta, mai ales că tot acum se putea uita și la tăblițe, se hotărî să-l pocnească pe Bărzăun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]