4,267 matches
-
sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice conferite ironiei și satirei. Umorul și șarja parodică sunt mijloace, nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere a literaturilor europene sau a filosofiei de viață specifică țăranului român. Invocarea unor elemente care țin de mitologie sau de supranatural este operată prin convertirea lor la universul uman
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
trei Crișuri”, „Ausonia”, „Revista Fundațiilor Regale”. Cu autoritatea erudiției, B. pledează pentru o cultură națională întemeiată pe valorile clasicismului. Dintr-o perspectivă a valorilor perene, cercetează pătrunderea filosofiei grecești la Roma, scrierile lui Platon, Vergiliu și Hesiod, teatrul lui Eschil, stăruind asupra îngemănării de apolinic și dionisiac în tragedia greacă. Alcătuiește ediții școlare de texte comentate din Cicero (Brutus, 1903, Catilinarele, 1935), Teocrit (Ciclopul, 1906), Esop (Fabule alese, 1935), Horațiu (Ars poetica, 1939). Închis după ocuparea Bucureștiului de către armata germană, în timpul
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
general). Practică jurnalismul militant, atent și prob în observarea faptului social, inițiază anchete, campanii de presă, polemici; e, în egală măsură, publicist literar și cronicar de spectacol. Cu Iosif Nădejde și I. C. Frimu se va situa, în 1898, printre „radicali”, stăruind pentru prevenirea scindării PSDMR, în preajma Congresului al VI-lea. Ulterior, se stabilește la Galați, unde va profesa avocatura „cu știință și conștiință” (F. Aderca), dar fără să abandoneze scrisul și rămânând același redutabil gazetar. Încă legat de cercurile socialiste, colaborează
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
și alte finaluri. Evident, toate acestea l-au împiedicat pe Frunză în asemenea cazuri să realizeze imagini veridice ale vieții noastre, figuri minunate ale omului nou. Poetul care a știut cu alte prilejuri să satirizeze cu talent birocrația ce mai stăruie încă în instituțiile noastre, să critice oficiul de închirieri etc, trece acum pe stradă cuprins de visuri, de dragoste, de chemări tainice, și nu mai vede nimic în jurul său. Atât de roză i se pare realitatea, încât, îmbătat de atâta
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
insuficiente participări la viață, care face ca poeziile inspirate din realitatea noastră actuală să nu aibă vigoarea satirelor antiimperialiste. În acest sens am vorbit cu tov. Mihai Beniuc, Traian Șelmaru etc. Tov. Paul Georgescu, Silvian Iosifescu și Mihu Dragomir au stăruit asupra unora din poeziile nerealizate din volum (...). Dezbaterea în jurul volumului de versuri Zile slăvite a avut darul să scoată la iveală serioase rămâneri în urmă la unii critici care merg de la o atitudine «negustorească 0╗ de cântărire meschină și indiferentă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că sfaturile și criticile primite constitue un ajutor prețios pentru crearea viitoarelor sale lucrări literare. Autorul n-a luat însă o poziție destul de hotărâtă în cadrul discuțiilor, n-a analizat autocritic, în profunzime, rădăcina deficiențelor romanului. Vl. Colin ar trebui să stăruie asupra problemelor indicate în ședință, străduindu-se să învețe cât mai mult din criticele ce i s-a adus (...). Inițiativa organizării unor astfel de dezbateri - în cadrul cărora se pot aborda în mod concret problemele cele mai actuale ale literaturii noastre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
goana mașinii briza de aer ne mai răcorea puțin frunțile. Tovarășul scriitor își făcea vânt cu batista sa cea mare. - Totuși - insistai, în continuarea discuției - trebuie să ne scrii acest articol... cititorii noștri vor pune mult preț pe părerea dumitale. - Stărui degeaba, prietene. Nu pot scrie nimic acum... mi-e cald... mă moleșește... aștept să rezolv niște chestiuni și plec la Sinaia. Spune și dumneata - și aici scriitorul se întoarse spre mine cu o mină întrebătoare - e asta o vreme de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca revista să fie iubită de numeroșii ei cititori (...). Din păcate, însă, nerăbdarea cu care deschideam revista mi-a fost din ce în ce mai mult înșelată în ultimul timp. Am în față cele 7 numere apărute anul acesta și, recitind poeziile publicate, îmi stăruie în fața ochilor imaginea unei linii care, după câteva zig-zaguri, coboară din ce în ce mai aproape de vertical. Iată, de exemplu, poezia lui Aurel Rău din nr.l/1953: Am jurat cândva să ne iubim/ Orice depărtare ne-ar desparte/... Alte munci mi te-au
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un ton ironic și pretențios, cu un dispreț de-a dreptul boieresc, autorul cronicii face praf o seamă de creații lirice ale unora din cei mai iubiți poeți ai noștri ca Maria Banuș, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu și alții. El stăruie îndeosebi asupra poeziei lui Eugen Frunză, văzând în ea expresia «unor însemnate slăbiciuni ale liricii noastre». Nimeni nu contestă că poezia lui Eugen Frunză sau a celorlalți poeți vizați în articol suferă anumite lipsuri. Aici e vorba însă de amplificarea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al romancierului. Atenția pentru exactitate și veridic, prezentă în descrierea tăbăcăriei din Diplomatul, tăbăcarul și actrița sau a minei din Viermii pământului, se află și într-o nuvelă ca Uzina, unde intriga erotică este doar un pretext. Un personaj care stăruie în memorie, schițat în linii subtile, cu profunzime și înțelegere, este Nathan, croitorul aflat în pragul declasării, din nuvela cu același nume. Proza este una de sondaj psihologic și de descriere a neobișnuitului. Ca și în romane, dar cu un
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
și al XV-lea. Discursul filosofului ne interesează în măsura în care el regândește o epocă, oamenii și instituțiile sale, societățile, religiile și metodele de guvernare a vieții social-politice; în măsura în care ne atrage atenția asupra genezei renașterii formelor culturale și ideatice din Antichitatea clasică, stăruind asupra rolului nu doar cultual, ci și cultural al religiei. Fără îndoială, o privire critică, din care rezultă, pe de o parte, că Biserica a format punctul luminos “în jurul căruia s-au adunat, încet și greu, elementele unei noi organizări
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
important de istorici s-au îndreptat spre cunoașterea contribuțiilor culturale pe care le-au adus amintitele zone, conștienți de neajunsurile pe care le are studiul limitat la spațiul occidental în obținerea mult râvnitei imagini globale. Exemplul lui N. Iorga îmi stăruie în minte atunci când urmăresc descoperirea și înțelegerea mentalităților, a marilor convergențe din interiorul Balcanilor. Odată cu studiile sale avem posibilitatea să coborâm în trecutul Bizanțului, avem acces la sensul, la geneza Imperiului, vedem de aproape desfășurarea dialogului neîntrerupt dintre Orient și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a fi confundate în unitatea dominantă care corespunde regulilor vieții organice...”. Iorga demonstrează rolul și locul excepțional pe care l-a deținut Bizanțul în istoria Europei, aduce argumente incontestabile în favoarea tipului de civilizație pe care l-a făptuit organismul bizantin, stăruind asupra continuității sale cu mult dincolo de secolul căderii Constantinopolului sub turci. Moștenirea intelectuală elenică, dreptul roman, religia ortodoxă, arta profesată în cuprinsul regiunii sud-orientale a continentului i-au oferit istoricului un material imens pentru reflectare și documentare privind „duratele lungi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cunoaștere între popoarele reprezentând o civilizație cu aspect unitar. Într-unul din capitolele acestui prim volum al cărții voi avea prilejul să arăt ce a însemnat iudaismul în interiorul spațiilor central și sud-oriental ale Europei, pentru ca într-un volum următor să stărui asupra diasporei armenilor. Un salt calitativ în literatura de specialitate a fost înregistrat prin reconstituirile care înglobează caracteristicile istoriei culturale neogrecești, lucrări de istorie literară și comparatism literar semnate de Constantin Th. Dimaras, Alkis Anghelon, Leandros Vranoussis, Panaiotis Pistas ș.a.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unirea cu Biserica Romei s-a făptuit din interesele politice austriece, devenind un instrument în mâinile Habsburgilor. „Unirea însă e mereu nesigură” - scrie David Prodan surprinzând cât se poate de corect realitatea acestei crize a conștiințelor. Masele populare continuă rezistența. Stăruie o adevărată confuzie. Cât timp nu li se atinge ritul, țăranii nu prea fac deosebirea între unit și neunit; cei mai mulți poate nici nu sunt lămuriți căreia dintre cele două confesiuni îi aparțin. La aceasta contribuie, desigur, și preoții lor, care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
deosebirea între unit și neunit; cei mai mulți poate nici nu sunt lămuriți căreia dintre cele două confesiuni îi aparțin. La aceasta contribuie, desigur, și preoții lor, care nu totdeauna își mărturisesc și credincioșilor apartenența. Adesea nici ei nu sunt deplini deciși, stăruie și printre ei nesiguranța, oscilația de la una la alta, după împrejurări și interese”. Privind evenimentul în perspectivă, unirea deschide o direcție de afirmare a personalității popoarelor, frământările din jurul ei aduc, așa cum am amintit, nu doar crize, ci și lumini, pregătind
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Leib ben Samuel sunt alte două nume care întregesc imaginea asupra iradierii iudaismului în acest teritoriu. Cât privește Valahia (unde prima mențiune cunoscută a prezenței lor e aceea de la Craiova), Paul de Alep furnizează, la 1657, informații despre raporturile evreo-române, stăruind asupra discuțiilor pe teme religioase care l-au atras în mod deosebit. Limitele toleranței erau evidente. Controversele teologice manifestate în prima jumătate a veacului al XVII-lea își spun cuvântul. Pravila judiciară întocmită în vremea lui Matei Basarab (1632-1654) e
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un fel sau altul de evanghelii. Tradiția a Îmbogățit biografia martorului privilegiat al Învierii Domnului speculând câteve aluzii risipite ici, colo și omonimia (mai mult de jumătate din femeile prezente În evenghelii se numesc Maria). Grigore cel Mare Nu voi stărui asupra exploatării patristice a figurii Mariei Magdalena. Am ales doar câteva mostre relevante. În Comentariul la Cântarea Cântărilor, redactat de Hipolit (170-235), cuplul Mire-Sulamita anunță cuplul Mire-Maria Magdalena. Ca și Sulamita, Maria Magdalena Își caută iubitul celest și, găsindu-L
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a oprit cu precădere asupra unor scriitori și oameni de cultură ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea în monografii precum: Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu (1924), Gheorghe Lazăr (1924), Ioan Barac (1933), Eftimie Murgu (1937). A stăruit însă și asupra lui V. Alecsandri (Vasile Alecsandri. Admiratori și detractori, 1922; Vasile Alecsandri. Povestea unei vieți, 1926) și M. Eminescu (Despre „Luceafărul” lui Mihail Eminescu, 1925). Despre Eminescu a scris frecvent „multe și mărunte”, cu deosebire în „Buletinul «Mihai
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
romanice, manifestă, într-adevăr, o preferință aparte față de limba română, cu un interes special pentru „chestiunile folclorice”. Astfel, acordă în monografie cel mai mare număr de pagini Poveștilor lui Creangă și numai șapte pagini Amintirilor. În analiza operei lui Creangă, stăruie asupra faptelor de limbă și stil, bazându-se pe studiul riguros și precis al vocabularului. De altfel, filologul a luat-o mereu înaintea istoricului literar: a colaborat regulat la revista „România”, a editat texte vechi franceze și provensale, a participat
BOUTIÈRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285846_a_287175]
-
mai întâi Niccolò Machiavelli, comentat pozitiv până și în machiavelismul înțeles ca doctrină, și apoi Lodovico Ariosto - o adevărată sinteză a Renașterii literare. Lor li se va adăuga Torquato Tasso. Tinzând să acopere toate epocile și curentele importante, interesul cercetătorului stăruie mai îndelung, după un scurt popas în secolul luminilor (Vittorio Alfieri), asupra romantismului, monografiile Giacomo Leopardi (1972) și Alessandro Manzoni (1974) circumscriind două dintre personalitățile proeminente ale curentului. Spirit magnific, etern agitat, romantic lucid, Leopardi este întrecut - crede B. - de
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
deuxième livre des „Guerres civiles” (1933), susținută la Universitatea din Strasbourg. Materialul înfățișat, configurația expunerii și expresia lexicala simplă anunțau coordonatele ce vor particulariza profilul cercetătorului. Enunțând, la început, datele problemei, autorul trece în revistă, critic ori laudativ, studiile anterioare, stăruind îndeosebi asupra neîmplinirilor. Odată delimitate necunoscutele, se stabilesc modalitățile și operațiunile menite să conducă la rezolvarea lor. La capătul excursului comparativ, parcimonios și la obiect, B. formulează concluzii limpezi și convingătoare. Astfel, demonstrează că Appian a folosit izvoare diferite, favorabile
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
epocii sale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, F.J. Gall lansează teoria frenologiei, conform căreia indivizii se pot clasifica tipologic după forma capului ce are rolul de indicator al unor trăsături psihologice. Ideea va stărui, fiind dezvoltată de C. Lombroso la Începutul secolului XX. Teoria se baza pe observarea structurilor anatomice craniocerebrale, inaugurând astfel discuțiile asupra „localizărilor funcționale” ale creierului, dar concomitent și asupra „facultăților și dispozițiilor psihologice” ale indivizilor. De aici, până la stabilirea unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
conținut-formă ar fi înfăptuită; autorul neagă vehement orice realizare de alt tip, considerând-o „reacționară” (modalitățile propuse de G. Lukàcs sunt amendate ca aberații). Volumele următoare, dedicate în special teatrului, înseamnă aplicarea acelorași rigori la fenomenul teatral, asupra căruia B. stăruie, încercând să analizeze arta regizorală, văzută ca rezultat al dialecticii realism-metaforă scenică. Aceeași tendință marchează opțiunile lui B. când studiază teatrul englez și american al „furiei și violenței” sau în volumele de interviuri și convorbiri cu regizori și actori români
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare, supunând unei febrile percepții valorile plastice de altcândva, estetul nu recomandă o cantonare în trecut de dragul unui „românism” îngrăditor, dar nici o angajare zeloasă în siajul feluritor modernisme. Pentru C., tradiția, o „adâncă
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]