1,803 matches
-
deci la prietenul Bădăuță - secretar-general la Ministerul Propagandei și prieten cu Ică - și, împreună cu el, am reușit să pătrund până la Directorul de cabinet al Vice-Președintelui Consiliului de Miniștri, Ministru de Externe, Ministru al Propagandei Naționale și așa mai departe... La stăruințele repetate ale lui Bădăuță, Ică - gata de plecare la Predeal cu generalul (devenise mareșal) Antonescu - m-a primit rece și a început prin a-mi spune că nu poate face nimic: „- Am mai intervenit pentru alții la Marele Stat Major
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cultură din țară (întemeiată odată cu Universitatea din București, la 1864), n-am avut niciun rezultat și nici memoriile trimise de mine n-au avut darul să-l convingă, pentru bunul motiv că nu voia [287] să fie convins. Nici chiar stăruința profesorului Lapedatu, secretar general al Academiei, n-a schimbat situația, deși Petrovici spusese fiului său că a primit memoriile mele și a făcut anumite modificări. La apariția legii, constatând că ticăloșia fusese totuși săvârșită, l-am rugat pe prietenul Bădăuță
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fusese înaintea sa, persoană altfel cu merite în alte domenii, făcuse curățenie în muzeu, cu care ocazie a separat în două grămezi exponatele și etichetele. Silvia Teodor se ducea noaptea pe ascuns cu obiectele în poșetă la profesorul Vasile Ciurea. Stăruința tinerei directoare și memoria bătrânului care îi făcea în parte istoricul fiecărei piese au pus lucrurile la punct. Veche sămânță de boieri, Vasile Ciurea se trăgea dintr-un nobil ereditar din Maramureș pe nume Ion Cozma. Unul dintre urmașii acestuia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Pentru apariția acestui ziar, colectivul de redacție primește felicitări de la însuși mitropolitul Nectarie, care le spune: „La tipărirea unei gazete preoțești cu plăcere v-am dat oral arhierească binecuvântare. Acum la apariția „Cuvântului preoțesc„ primiți pe lângă binecuvântare și felicitarea noastră. Stăruința voastră veche de a edita un organ profesional a fost zădărnicită, chiar și publicațiunile ce le avem erau speculate. Cei ce scriau cu toate lefile mari de pe atunci cereau bani, cei ce le primeau nu plăteau. Când din cauza crizei nu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de organizare al bisericii noastre, legea cultelor, a fost ales să cârmuiască biserica din eparhia noastră, Î. P. Sfințitul Mitropolit Nectarie. Era într- adevăr nevoie de o mână energică, de un încercat muncitor în via Domnului, de o răbdare și stăruință neobișnuită. Aceste daruri le aducea mitropolitul Nectarie [...]. Ne venea un al doilea Iosif de Cetatea Albă [...]. Este un merit personal al chiriarhului nostru de a fi reușit să salveze fondul nostru bisericesc rezervându-l pentru trebuințele bisericești din eparhia noastră
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
sale întinse, datorate unor lecturi bine chibzuite, și de perfecta onestitate a caracterului său. Cît despre regina Maria, atît de plină de viață și spontană, era destul ca ea să apară pentru a reține admirația și a provoca la întrecere stăruințele celor ce voiau să obțină un cuvînt bun și o privire atentă. Abia trecută de patruzeci de ani, regina strălucea de frumusețea-i binecunoscută, luminată de ochii albaștri ce rivalizau cu safirele de pe diademă și de părul bogat, pe atunci
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
noilor scriitori, se vor face cuvenitele împliniri. Ediția cea mare a fost violent atacată cu obiecții în totul exterioare literaturii. Erau în general pretexte sub care se ascundeau nemulțumiri personale. Autorul a fost urmărit în viața lui profesională cu o stăruință sălbatecă, suportată cu dispreț și indiferență. Ce rost are acum a destăinui, în ton patetic, toate aceste mizerii inerente existenței? Ar fi să mă răzbun, iar răzbunarea e o vorbă lipsită de sens în câmpul artei. Timpul rămâne nepăsător la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de limba bisericească, dar de limba poeziei populare nu1; și n-a vorbit nicăierea. Și foarte multă vreme acest curent n-a fost măcar cunoscut aiurea. Reprezentanții acestui curent sunt A. Hîjdău din Hotin 2 , Asachi, dar mai ales - cu stăruință și cu conștiință de valoarea lor - A. Russo, V. Alecsandri, Kogălniceanu și C. Negruzzi. Era natural ca acest curent să se nască în Moldova. Acea tradiție culturală, de care am vorbit, se opune curentului falsificator latinist. E vorba atunci de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și în mai multe direcții decât la toți. E cu neputință ca "Junimea", care a făcut procesul literaturii și culturii române, care a vorbit, cu tonul cunoștinței de cauză, de vechea direcție, să nu fi cunoscut literatura și direcția "veche". Stăruința cu care Alecsandri vorbea în scrisorile sale către junimiști de România literară trebuie să-i fi făcut să citească acea revistă, dacă nu vor fi citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
face pasul cel mai important pentru pătrunderea științei expresiei figurii. Nu pot decât să Încurajez pe oricine de a se deda cu zel studiului acestei noi metode de diagnosticare și de a stabili observații proprii. Exercițiul te face meșter, și stăruința duce la țintă! Cartea de față răspunde În același timp și la Întrebarea ce mi s-a pus adesea, cum de am ajuns la știința expresiei figurii. Ea arată cum prin observații continue, cugetare și Încercări am putut atinge rezultatele
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
pot pătrunde materii străine În corp, și chiar dacă se Întâmplă că se introduc În mod excepțional, ele sunt depărtate imediat, căci natura a prevăzut Întocmiri pentru Îndepărtarea materiilor rele Întâmplătoare. Intestinele, rinichii, pielea și plămânii, În corpul sănătos, lucrează cu stăruință, de a Îndepărta din corp, tot ceea ce nu poate fi, sau nu-i mai poate fi de folos. Dacă Însă se introduc În corp prea multe materii străine, atunci organele nu le mai pot răzbi și ele rămân parțial În
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
distanță cam de 15 kilometri de casa părintească, m-a luat la dânsul și am făcut (am repetată clasa a patra. Trebuie spus că deși făcusem patru clase, instrucția mea abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-a. Cu stăruința unchiului Dumitru, din septembrie până în aprilie anul următor am ajuns la nivelul elevilor din clasa a IV-a. În primăvara anului 1935, unchiul a dus la concursul regional al „tinerimii române” trei elevi din clasa a IV-a, unul dintre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ne erau acum familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim sau să-l ascultăm pe el citindu-le. într-o zi Gruber intră ca o furtună în casa lui Beldiceanu și, abia răsuflând, scoate un jurnal franțuzesc și ne citește sonetul, astăzi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au ținut de cuvânt. înmormântarea s-a făcut abia, în ziua de 17 iunie, într-o sâmbătă, pe la orele 4 după amiaza, din cauza marei și sufocantei arșițe, ce se lăsase asupra orașului. Cheltuielile le-a suportat ministerul instrucțiunii publice, după stăruința fostului secretar general Profesorul Ștefan C. Mihăilescu, bun prieten și mare admirator al defunctului. Lume multă intelectuală: literați, ziariști, advocați, medici, artiști dramatici, pictori, sculptori și studenți. Venise și Lascăr Catargiu, care, ca barbat politic, se simțea obligat, să-i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu va ameliora tonusul nostru muscular, nici simpla lectură a acestor pagini nu va aduce mari transformări în deprinderea noastră de a conversa. Va trebui să le citim și să revenim asupra lor cu tenacitate și să ne antrenăm cu stăruință și hotărâre. Vă sugerăm să nu citiți mai mult de un capitol o dată și să începeți să aplicați fiecare deprindere, îndată ce ați însușit-o. Am scris această carte cu sentimentul unei mari bucurii și suntem convinși că și cititorul va
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
însele mai multă slăbiciune în stăpânirea și controlul de sine, în constituția fizică mai ales”. [41] În concluzie, bărbatul este avantajat în mai multe domenii ale creației, dar în acele domenii în care se cere: afectivitate, participare emotivă, abilități verbale, stăruință în muncă femeia poate avea câștig de cauză. Să nu uităm și faptul că există femei cu preocupări cotate drept masculine, considerate „băiețoase”, care au reușit cu succes în domenii ale creației rezervate prin tradiție doar bărbaților (știință, tehnică, arhitectură
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
desconsideră România în străinătate”, articolele sunt redactate și în limba franceză. Ioan S. Nenițescu semnează, în mai multe numere succesive, Câteva cuvinte despre educația inimei, pornind de la Montaigne și Jean-Jacques Rousseau, în timp ce Petru Th. Missir dă un studiu de moravuri, Stăruința și hatârul, Const. S. Popovici scrie Izvoarele neîncrederii în sine a românului, iar I. U. Grozescu traduce, după Frédéric Tracy, Elemente de ideologie. Instrucția fiind privită ca posibilă „înălțare a gradului de responsabilitate”, se analizează activitatea școlilor normale pentru institutori
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile circului despre care voi vorbi la timp. Multă vreme s-au văzut în București fundațiile foarte solid zidite până ce, prin marea stăruință a lui Constantin Esarcu, s-a pus la cale ridicarea actualei clădiri a Ateneului Român. Ateneul este ridicat pe fundațiile circului.152 Hotelul Athenée Palace a fost clădit relativ de curând.153 De aici și până la Piața Victoriei transformarea este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a-l revinde imediat țal-chelnerului pe prețul jumătate. Mai târziu, balurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d’histoire, tome XVIII, nr. 4, oct. dec. 1979, pp. 794-797). VII Presa va cere înființarea de bănci județene și urbane naționale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastră de exploatarea cămătarilor. VIII Presa va cere cu stăruință aplicarea legii rurale, relativă la împro prie tărirea însurățeilor, protestând în contra oricărei vânzări a moșiilor statului, mai înainte de îndeplinirea prescripțiunilor menționatei legi. IX Apărarea țării este iluzorie fără înarmarea generală a poporului. Presa va stărui pentru realizarea ei: ea va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu avea obiceiul stradei precum are cea de astăzi. De aceea marșul nostru nu a avut un prea mare succes de curiozitate. Generalul Florescu era omul pasionat pentru organizarea armatei, el lucra în această direcție nu numai cu pricepere și stăruință, dar și cu o mare și sufletească pasiune. În luna lui august, în înțelegere cu ministrul de Instrucțiune Titu Maiorescu, intrat în guvern de câteva luni6, a dat următorul Regulament asupra instrucțiunei militare în școli. „1) Instrucția militară este obligatorie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de bune. Junimea română este studioasă, sățioasă de progres, pasionată pentru libertăți. O felicit, dar iată ce-mi permit a-i spune: Iubiți libertatea, nu aceea de azi, dobândită prin avânturi violente, ci aceea care se dobândește prin ordine, prin stăruință, prin progres susținut și care sin gură dăinuiește pentru că singură este meritată. Iubiți independența, amintindu-vă însă întotdeauna că pentru națiuni ca și pentru indivizi nu este nici o siguranță de a căuta buna starea sa aiurea decât în buna stare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe de o parte, își urma politica ei de protectoare a creștinilor supuși Turciei. Partidul liberal englez cerea Turciei să se modernizeze și să schimbe politica față de creștini; însă, pe de altă parte, nu vedea cu ochi buni agresiunea rusească. Stăruințele Angliei pe lângă Poartă erau motivate, în mare parte, din dorința de a înlătura intervenția armată a Rusiei. Franța, care era încă prea slabă spre a face o mare politică europeană, dar în care clocea dorul revanșei, visa, încă de pe atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin care trecea țara. În fine se asigură că ministerul impus la noi de înrâuriri străine în noaptea de 11 martie 1871 se clatină foarte serios, tot prin înrâuriri străine, negreșit. Se fac tot felul de combinări și se pun stăruințe pe lângă mai mulți bărbați politici.“2 Foarte interesant este articolul publicat în Românul de la 10 ianuarie 1876, sub titlul Basarabia și Dobrogea. Iată-l: „Citim în ziarul Le Monde [de la 15 ianuarie, în întâia parte a coloanei a treia a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Junimiștii se bucurau atunci de o nepopularitate foarte întinsă.12 În tabăra guvernamentală dezagregarea urmează: se anunță că generalul Florescu a demisionat de la Ministerul de Război 13, apoi la 16 februarie demisionează prințul D. Ghica de la președinția Camerei. Cu toate stăruințele puse de către Lascăr Catargiu în ședința publică, care conjura pe Beizadeaua să-și retragă demisiunea, aceasta refuză. A doua zi este ales președinte C. Brătianu cu 68 voturi contra 26 date lui D. Ghica. În urma acestei alegeri, Vasile Boerescu își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]