2,768 matches
-
descoperirea lui e În fază incipientă. De studiu de laborator... Oliver Încearcă să aplice formula pe propria sa piele și, când va ajunge să se convingă că nu a dat greș, o va extinde pe scară largă...” „Va să zică”, se amuză starețul, reușind să se liniștească pe moment, „prietenul tău Oliver a devenit propriul său cobai... Și În ce constă metoda lui, dacă nu e un secret?” „Prin contaminare. Uzând de introspecție, Oliver Încearcă să ajungă la adevărul etern ce sălășluiește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Însă atunci când, sărind etapele În grabă, te Împotmolești la jumătatea drumului ce leagă un regn de altul, intrând Într-o stare intermediară, când nu ești nici om, nici animal, nici plantă, ci doar o mică părticică din propriul tău eter...” Starețul râse. Nimeni nu putea trece de la stadiul de neființă În stadiul de ființă decât la Judecata de Apoi. Și, poate, nici atunci. Era clar că avea de-a face cu niște scelerați. Văzând că starețul nu-l contrazice, gândindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
părticică din propriul tău eter...” Starețul râse. Nimeni nu putea trece de la stadiul de neființă În stadiul de ființă decât la Judecata de Apoi. Și, poate, nici atunci. Era clar că avea de-a face cu niște scelerați. Văzând că starețul nu-l contrazice, gândindu-se, probabil, Îndelung și cumpănind În sinea sa la cele spuse de Bikinski, pictorul continuă: „De altfel”, zise el, „și moartea am dobândit-o tot prin contaminare. Când nu se știa ce-i moartea, nu murea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ce sălășluiește-n el. Iisus a spus: „Priviți la păsările cerului; ele nu seamănă și nici nu seceră și nici nu strîng nimic În grânare și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Priviți la crinii care cresc pe câmp...”. Starețul se uită la chipul chinuit al lui Bikinski și deodată sufletul lui fu cuprins de milă. „Cine știe”, gândi el. „Poate că e mai curat decât mine. N-a spus oare Iisus: Fericiți cei slabi cu duhul, căci a lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Iisus: Fericiți cei slabi cu duhul, căci a lor va fi Împărăția cerurilor... Iată că acești doi nebuni Încercau să aducă fericirea din ceruri pe pământ...” „Ce-ar fi să ridicăm o ulcică de vin În cinstea Domnului?” se Înduioșă starețul Pafnutie, Îmbiindu-l pe Bikinski să intre În chilia lui. „Când dai un prânz sau o cină”, cită el În gând din Evanghelia lui Luca, „să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dar o masă frugală se putea Încropi. „Vino, fiule”, Îi zise el pictorului, care Îl privea de parcă ar fi căzut din lună, „nu te sfii...” Desigur că Bikinski nu era nici orb, nici șchiop, ci, poate, doar sărac cu duhul. Starețul l-ar fi primit la el și pe acel Oliver care, În naivitatea lui, credea că-l poate mântui pe om de blestemul muncii Înrobitoare... Iată că Învierea celor drepți era aproape. Poate că Oliver și pictorul ce Îi apăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mântui pe om de blestemul muncii Înrobitoare... Iată că Învierea celor drepți era aproape. Poate că Oliver și pictorul ce Îi apăruse În cale nu erau altceva decât niște mesageri, Îmbrăcați În haina bicisniciei și neputinței omenești. Oare faptul că starețul se Întâlnise cu Bikinski, Într-un moment de rătăcire, când sufletul lui orbit de trufie uitase de Învățătura Sfintei Evanghelii, nu era un semn trimis de Dumnezeu?! Nu Întotdeauna adevărul răzbate din gura celor Înțelepți. Însuși Iisus, cînd se arătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Înțelepți. Însuși Iisus, cînd se arătase În lume, părea În ochii celor bogați sărac cu duhul. Chiar Solomon Însuși zice Într-una din pildele sale că acolo unde-i multă Învățătură, e și multă nebunie... „Fiți bineveniți, fiți bineveniți...” murmură starețul, deschizând larg ușa și trăgându-l apoape cu forța pe Bikinski În chilia sa... Pictorul nu se așteptase la o astfel de Întorsătură a lucrurilor De obicei, după astfel de discuții, era alungat și amenințat cu excomunicarea. Starețul Îl ospătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
bineveniți...” murmură starețul, deschizând larg ușa și trăgându-l apoape cu forța pe Bikinski În chilia sa... Pictorul nu se așteptase la o astfel de Întorsătură a lucrurilor De obicei, după astfel de discuții, era alungat și amenințat cu excomunicarea. Starețul Îl ospătă cu pâine, brânză de burduf, nuci și vin, iar la plecare Îi strecură În geantă o sticlă de vin călugăresc și niște colaci pe care, la rândul său, cu o zi mai Înainte, le primise de pomană... „Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ciripitul cu clinchetul dumnezeiesc pe care Îl scot crinii sălbatici atunci când Înfloresc pe țarină, dar În auz nu-i răzbătu decât un zumzet Îndepărtat al unui roi de albine. Ar fi vrut, drept mulțumire pentru găzduire, să-l răsplătească pe starețul Pafnutie fredonând această melodie, dar de pe buzele-i Întredeschise, de data asta, ieși ceva ce semăna c-un chițcăit sau scâncet. Tocmai atunci Începu să bată toaca și starețul, făcând În urma pictorului semnul crucii, se strecură Înapoi În curtea vechii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Ar fi vrut, drept mulțumire pentru găzduire, să-l răsplătească pe starețul Pafnutie fredonând această melodie, dar de pe buzele-i Întredeschise, de data asta, ieși ceva ce semăna c-un chițcăit sau scâncet. Tocmai atunci Începu să bată toaca și starețul, făcând În urma pictorului semnul crucii, se strecură Înapoi În curtea vechii mănăstiri... Iar Bikinski, simțindu-și sufletul străfulgerat de o disperare fără margini, se grăbi să ajungă la Corso, unde Îl aștepta masterandul Oliver, cu ochii ațintiți În depărtări, Încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
rădăcini În sufletul convivilor, inginerul Edward Își Îndreptă atacurile Într-o altă direcție. „Sunteți asemenea păsărilor cerului, sunteți asemenea crinilor sălbatici ce Înfloresc pe câmp...” spuse el, făcând aluzie la vorbele pe care i le aruncase la plecare lui Bikinski starețul Pafnutie. „Suntem”, răspunse scurt Bikinski. „Chiar suntem...” „Înfloriți așa frumos”, continuă pe același ton inginerul. „Înflorim, chiar Înflorim”, replică Bikinki. „Nu numai sus, ci și jos. Suntem numai stamine...” „Așa, așa”, făcu inginerul, scuturându-și alene scrumul În farfurioara de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
e prea alb pentru pielea dumneavoastră... Iar bradul e curat și el...” „Vreți să insinuați că eu n-aș fi curat?” „Cum să fiți curat dacă sunteți Însuși Necuratul?!” Bikinski râse de gluma lui. „Păi, mai adineauri, la mănăstire, În fața starețului Pafnutie, parcă-mi luaserăți apărarea, nu-i așa?!” Atunci a fost atunci, iar acuma e acum...” ...Uneori, ca să-l necăjească, Oliver se apuca să latre. Mângâindu-și bărbia, Satanovski scotea și el un lătrat atât de lung și de lugubru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de Iuda”, Își ieși din țâțâni pictorul. „V-aș fi profund recunoscător”, spuse cu o voce calmă Satanovski. „Dar, parcă”, remarcă inginerul, „cândva aveați o altă opinie...” „Atunci a fost atunci, iar acuma e acuma... Dacă v-am apărat În fața starețului Pafnutie, asta nu Înseamnă că trebuie să vă apar și acum. Nu-mi place să vorbesc de rău pe om În absența lui...” „Corect”, zise Satanovski, „atunci eu zic să facem târgul...” „Niciodată”, strigă pictorul, ridicându-se pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mult schematic decât naturalist. Deasupra fiecărui element se afla o cifră și sub desen o legendă. 1. Sfânta Mănăstire „Izvorul Tămăduirii“ zidită prin anul 1300. Distrusă de vitregia vremurilor prin anii 1614, 1762-1785, a rămas pustie până În anul 1940, când starețul Ieromonah Filoghie OȚA din Sf. Munte Atos, a Început refacerea e’ (Primul punct al legendei nu are În dreptul lui o propoziție care să se Încheie cu punct, ci o pată neagră o continuă după aceleași reguli tipografice și ortografice care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Y“ deci ceva care introduce dubiul asupra verosimilității ansamblului. Poate că tot ce e desenat acolo nici nu există cu adevărat, poate că totul trebuie zidit după macheta dată cu ajutorul acestor mii de lei, iar opera de refacere Începută de starețul ieromonah În 1940 nu constă decât În Înfigerea unui țăruș orientativ În preajma izvorului sau a ruinelor. Jos de tot, În mijloc și cu litere mici, mai scrie; Înregistrat la no. 89/1945 al Sf. Mănăstiri X. O Însemnare ce poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
acestui al cincilea volum este una de factură comercială: vânzări-cumpărări de terenuri, de case, de dughene, de crâșme. Tranzacții în care sunt implicați oameni de diverse ranguri și condiții materiale, din care nu lipsesc domnitorii, înalți demnitari, diverși boieri, mitropoliți, stareți de mănăstiri și chiar ființe de condiție publică, socială și materială simplă. Oameni de jos adică. Comentariile pe care autorul cărții le face pe seama diverselor documente de vânzare-cumpărare, mai rar de donații, împletite cu partea de fabulație, cu iscusință armonizate
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
I. Țincoca. Restaurarea celor vechi și zidirea celor noi s-a făcut cu cheltuiala Statului, prin îngrijirea Comisiunii monumentelor istorice prezidate de d. I. Kalinderu, după planul alcătuit de N. Ghica Budești, însărcinat fiind cu privigherea Arhimandritul Theoctist Stupcanu, întâiul Stareț după deschiderea din nou a acestei Monastiri. Pentru pomenire, întocmitu-s-a actul de față în trei exemplare, din care: unul s-a așezat în temelia noilor chilii, al doilea s-a trimis Administrației Casei Bisericii și al treilea s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vlaicu a survolat Iașul și mănăstirea Cetățuia cu avionul conceput de el. Clădirea are semisol, parter și etaj, în care se asigură spațiul viețuitorilor mănăstirii. La parter se află bucătăria obștii cu sala de mese, iar la etaj avem chilia starețului, cancelaria mănăstirii, două saloane pentru oaspeți și o cameră unde sunt găzduiți oaspeții. Acest arhondaric, cât și adaosul din ultima etapă sunt străine de arhitectura ansamblului. În spatele arhondaricului, în zid se găsește turnul foișor, care se ridică pe două nivele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Theodor Codrescu, op. cit., p. 314 footnote>. După actul Unirii din 24 ianuarie 1859, statul român a trecut la secularizarea mănăstirilor închinate. Conducătorii mănăstirilor închinate după criticile primite au început să repare unele mănăstiri. La 18 aprilie 1863, arhimandritul Platon stareț al Cetățuiei l-a angajat pe arhitectul grec Gheorghe Dimostenidi, să repare ,,cu îngrijire casele ctitoricești, îndreptând și curățind ce era stricat, ruinele ce le acoperea, să refacă brâul din piatră din jurul acoperișului, nișele, să repare chioșcul din cuprinsul mănăstirii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Cetățuia se mai afla un singur ieromonah, iar slujbele se țineau numai duminica”<footnote Ibidem, f. 1 footnote>, în schimb fostul egumen grec „încerca să-și însușească, prin orice mijloace sumele de bani rămase neîncasare din chirii, arenzi etc. Starețul în funcție primise dispoziții de la Mitropolie să-l împiedice să încaseze orice sumă de bani cuvenită mănăstirii”<footnote Ibidem, f. 97 footnote>. În octombrie 1863 conducerile mănăstirilor închinate depuneau la Casa Fiscului veniturile, fără însă a stânjeni funcționarea lor. Li
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu tablă de aramă. În 1897 acoperișul turlelor care avea formă piramidală a fost înlocuit cu altul în formă rotundă. Cu ocazia ultimelor lucrări de restaurare s-a găsit într-o sticlă în calota turlei de pe pronaos următoarea însemnare a starețului Grichentie Damian: Aceste turle s-au făcut în anul 1897 fiind în formă de piramidă și semănând a biserică catolică, fiind tabla de aramă avariată de vânt. Comisia Monumentelor Istorice i-a schimbat și forma. Lucrarea s-a executat de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de lucrătorii Ioan Becher, tinichigiu - Timișoara, Ioan Drăghici, dulgher - Tighina și Gheorghe Rucsandra - Vaslui. În anul 1930 mai10”. Lucrările de restaurare de la Cetățuia s-au terminat în 1915 după cum atestă procesul verbal de recepție semnat de arhitectul N. N. Lupu și starețul Nifon Ioniță din data de 8 aprilie 1915. Mitropolitul Pimen Georgescu a hotărât la 15 august 1910 să înființeze o mănăstire model, unde tinerii călugări, dar mai cu seamă cei care urmau să fie hrotoniți diaconi și preoți să primească
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
inundațiile sau ploile se abăteau și asupra mănăstirii. La 18 aprilie 1863 îl întâlnim pe arhimandritul Platon că angajase un arhitect grec ca să repare ansamblul mănăstiresc. În octombrie 1862 se mai afla un singur ieromonah pentru seviciul liturgic. În strădaniile stareților s-a văzut o mare grijă pentru mănăstire și pentru călugării de aici. Ca exemplu putem aminti: vântul puternic din 20 iulie 1866 care a împrăștiat acoperișurile caselor de pe tot dealul Cetățuiei, furtuna din 20 mai 1877 care a smuls
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pricinuite. În 1910 personalul mănăstirii a plantat terenul din jur cu pomi și au făcut drenări, pentru a stăvili acțiunea de surpare a dealului. Procesul verbal de recepție a lucrărilor de restaurare din 8 aprilie 1915 este semnat și de starețul mănăstirii, Nifon Ioniță. Mitropolitul Pimen Georgescu a hotărât la 15 august 1910 să înființeze o mănăstire model, unde tinerii călugări, dar mai cu seamă cei care urmau să fie hrotoniți diaconi și preoți să primească o educație și pregătire duhovnicească
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]