2,655 matches
-
Nu, mă gîndeam încă cu respect la ei, în vara aceea, oameni printre care nu mă puteam număra și, probabil, din acel moment, începeam să nu mai vreau să mă număr. Le-am realizat micimea în timp, timp în care statura lui Schneiderhahn nu a încetat să crească în ochii mei. Desigur, e prea posibil ca antrenorul nostru să nu fi fost deloc iritat în camera consiliului cu fața de masă verde, cu trofee și afișe, ci să fi privit conversația
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de 45, 47 și respectiv 58 de ani. Nici unul dintre indivizi nu avea antecedente de boli articulare sau răni. Specimenele au fost înghețate la cel târziu o săptamână post-mortem și au fost dezghețate cu 24 de ore înainte de disecție. Deși statura și greutatea corporală erau necunoscute pentru doi dintre donatori, unul dintre donatori avea 176 [cm] înălțime și 85 [kg], caracteristici ce corespund la aproape 50% dintre bărbați. Lungimea piciorului celorlalti doi donatori era de 260 [mm] și 275 [mm], deasemenea
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
aceea râuri pornite de pe ambele lor laturi, cea nordică si cea sudică, se varsă in același fluviu, Dunărea, precum sunt Siretul, Prutul ș. a. de o parte, Tisa cu afluenții săi si Oltul de altă parte. Carpații, ridicând deci uriașa lor statură in mijlocul națiunii române, o împart mai ales in două trunchiuri deosebite, unul întors cu fața înspre apus, celalalt spre răsărit, care ambele se reazemă cu spatele lor de zidul cel greu de străbătut, așezat între dânsele. Puține numai și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
priviri neliniștite. El nu dorea să le facă vreun rău, ci numai să-i sperie puțin. Îi privi gânditor. Într-un anumit sens, abia acum mintea lui se putea concentra cu adevărat asupra lor. Amelia Prescott, brunetă și mărunțică de statură, eca o femeie frumoasă, însă cam trecută. Era îmbrăcată cu un bolero, șort și espadrile. Când Gosseyn îi scoase călușul, primele ei cuvinte fură: ― Tinere, cred că-ți dai seama că am cina pe foc. ― Cina? îi scăpă involuntar lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
dobândind o extraordinară reușită în domeniul său de activitate; pe Gosseyn îl mai așteptau încercări până să-și poată dovedi aptitudinile. Fără nici o discuție, conveniră că dr. Kair va ieși să ia contact cu agenții bandei. Părul său cărunt și statura îl făceau să semene, la prima vedere, cu Prescott. Și în obscuritatea de afară, asta era suficient. Pantofii lui Prescott, deși ceva mai lungi și, totodată, mai înguști cu un număr, îi veneau totuși lui Kair. Prudența îndemna să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
lor putea reveni să recupereze aparatul. Ultima parte a drumului fu o adevărată ascensiune, în cățărare fiind nevoit să se folosească de neregularitățile lemnului uscat și mort. Orificiul prin care ieși la lumina zilei abia dacă avea înălțimea a două staturi de om și se afla la baza uneia din crengile unui gigantic arbore venusian. Marginile deschizăturii erau foarte neregulate. ceea ce îi conferea un aspect dintre cele mai naturale. Asemănarea cu sutele de alte scorburi ale arborelui impuse o fixare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
să ni se confirme prezența noastră acolo. Incidențele de asemenea natură nu pot să apară în cadrul organizațiilor, stelare de mari dimensiuni. Ele trebuie însă rezolvate în mod progresist și, în același timp, cu suplețe. Fu rândul celui mai mic de statură să se, arate sarcastic: ― Sunt sigur că Excelența Voastră ar fi prima care ar protesta dacă vreun alt imperiu, altul decât cel pe care îl conduceți, ar anexa domeniile sale, în mod accidental să zicem, un sistem solar. Poziția Ligii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
largi și pleoștite cum purta un poet într-o piesă cehoslovacă o mizerie în care to tul se petrecea într-o cameră la; subsol aveam și un costum ceva catifea acoperea bine mă simțeam în el ca un baschetbalist de statură convenabilă umblam de colo colo în două labe pe poante ca un câine dresat umblam pe poante cu lăbuțele îndoite de la încheieturi cu; capul bine înțepenit pe gât cu ochii dați peste cap printr-un parc; Isis era lângă mine
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dintotdeauna, am presimțit în jurul meu prezența atotcuprinzătoare a unui principiu feminin pe care, încercând să-i definesc trăsăturile, să-i dau chip, îl denumeam Spiritul-Femeie. Dar disponibilitățile mele, încă prea crude, nu izbuteau să realizeze decât imaginea unei femei de statură uriașă, cât lumea. Mamă a mamelor, feroce și indiferentă, blândă și generoasă, surdă, primitivă și infinit superioară grosolanei mele masculinități, ea mă ferea, mă ocrotea, mă conducea prin aparența complicată care ne învăluie cum ne învăluie aerul pe care îl
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
străvezii. (În schimb, femeia cu barbă mi se părea o glumă bună : aveam fotografia uneia, din Danemarca, o păstram printre pohemele mele, mi-ar fi părut rău să aflu că și-a ras barba.) Față de fetele, foarte rare, a căror statură trecea cu mult peste normal, mă situam între umor și milă. Astfel, pe când aveam vreo șaisprezece ani, s-a întâmplat să vină în vizită la mama fiica unei prietene din provincie, pe care nu o cunoșteam. Mama a intrat în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
se uita în jos, peste mine. Părea că nu mă vede. Aveam senzația că mă aflu în Olimp, că se coboară zeii. Așa trebuie că li se arăta celor aleși Cibele sau Atena înarmată sau Artemis întorcându-se de la vânătoare. Statura ei mi se părea acum firească, nu mă neliniștea. Pe urmă, Spiritul-Femeie a coborât, m-a ocolit fără să-mi dea atenție și a ieșit din cabană. Afară și-a lepădat sandalele. S-a așezat pe două șezlonguri, la soare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
priviri neliniștite. El nu dorea să le facă vreun rău, ci numai să-i sperie puțin. Îi privi gânditor. Într-un anumit sens, abia acum mintea lui se putea concentra cu adevărat asupra lor. Amelia Prescott, brunetă și mărunțică de statură, eca o femeie frumoasă, însă cam trecută. Era îmbrăcată cu un bolero, șort și espadrile. Când Gosseyn îi scoase călușul, primele ei cuvinte fură: ― Tinere, cred că-ți dai seama că am cina pe foc. ― Cina? îi scăpă involuntar lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
dobândind o extraordinară reușită în domeniul său de activitate; pe Gosseyn îl mai așteptau încercări până să-și poată dovedi aptitudinile. Fără nici o discuție, conveniră că dr. Kair va ieși să ia contact cu agenții bandei. Părul său cărunt și statura îl făceau să semene, la prima vedere, cu Prescott. Și în obscuritatea de afară, asta era suficient. Pantofii lui Prescott, deși ceva mai lungi și, totodată, mai înguști cu un număr, îi veneau totuși lui Kair. Prudența îndemna să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
lor putea reveni să recupereze aparatul. Ultima parte a drumului fu o adevărată ascensiune, în cățărare fiind nevoit să se folosească de neregularitățile lemnului uscat și mort. Orificiul prin care ieși la lumina zilei abia dacă avea înălțimea a două staturi de om și se afla la baza uneia din crengile unui gigantic arbore venusian. Marginile deschizăturii erau foarte neregulate. ceea ce îi conferea un aspect dintre cele mai naturale. Asemănarea cu sutele de alte scorburi ale arborelui impuse o fixare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să ni se confirme prezența noastră acolo. Incidențele de asemenea natură nu pot să apară în cadrul organizațiilor, stelare de mari dimensiuni. Ele trebuie însă rezolvate în mod progresist și, în același timp, cu suplețe. Fu rândul celui mai mic de statură să se, arate sarcastic: ― Sunt sigur că Excelența Voastră ar fi prima care ar protesta dacă vreun alt imperiu, altul decât cel pe care îl conduceți, ar anexa domeniile sale, în mod accidental să zicem, un sistem solar. Poziția Ligii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să nu vă fie zadarnică! Și acum, urmă el întorcându-se cu fața spre Morton, directorul va conduce o dezbatere privitoare la folosirea imensului capital științific cu care e înzestrată această navă. Domnule Morton, aveți cuvântul. Morton păși încet înainte. Statura lui înaltă și masivă părea mai puțin impunătoare sub giganticul panou de control din spatele lui. Ochii lui cenușii se rotiră prin încăpere fără să se oprească asupra cuiva, ca și cum ar fi vrut să-și dea seama de starea de spirit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o mișcare de spadasin spre un dușman nevăzut. Din nenorocire, țurțurele, obișnuit pesemne cu mai multă liniște la marginea de acoperiș pe care crescuse, nimeri prost: un ins cu uniformă militară și baston cu cioc de argint, un domn de statură mijlocie care tocmai ieșea pe ușa clădirii cu ceas. Era mâna dreaptă a Prefectului de Poliție, Șeful siguranței publice, Costache Boerescu, aflat mereu în viteză: cosea repede-repede aerul cu picioarele lui scurte. În perioada asta era de câte două-trei ori
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
prilej în cadrul unei abordări globale. Îndărătul lui cineva insinua: - Oare mă adresez domnului Cayle Clark, cândva sătean din Glay? Cayle se întoarse încet. Nu se așteptase să i se ivească atât de iute o șansă. Omul de lângă el, micuț de statură, purta un palton dintr-o stofă foarte bună și scumpă. Evident, nu era o persoană dintre acelea venite cu el pe navă, în ciuda înfățișării sale insignifiante. - Sunt... reprezentantul... ăă... local al BĂNCII A CINCEA. S-ar putea să vă ajutăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
neputință. Se-ntreba uneori cine e femeia aceea care i se împotrivea. O privea în lumina chimică a dimineților, înainte să iasă dintre cearșafuri. Era o brună frumoasă, cu gene lungi, dar cu buzele prea subțiri pentru gustul lui. În statura ei voluptuoasă, gura îi părea închiriată de la alt chip. Uneori, după împerechere, se gândea la gura cărnoasă a împărătesei lui, Farah, după care își proiectase, în cap, buzele femeilor. Ghazal avea bulbii ochilor mari și verzi. Când îi dezvelea de sub
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
moartea bunicului, nici la a maică-sii, nici la a prietenului celui mai drag, care alesese să piară într-un război. Atunci plânse fără suspine, culcat, ca o plantă pe care plouă. Plânse pe săturate și, când se trezi, o statură întunecată îi făcea umbră. Era Zet cu Veterinara, care îl privea stând în șa, așa cum nu îl mai privise vreodată. Era încă devreme și își cumpărase un ziar, așa cum se mai întâmpla din când în când. Deocamdată nu reușea să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Ca floarea de nalbă, Ca lacrima albă, Pe fruntea senină C-o stea de lumină. Ș-avea trei ficiori Ca și trei bujori Vara-nfloritori. Frunzuliță tei, Da din ei tustrei Cine-mi era, cine Cu ochi de lumine, Cu statura naltă Ca dalia-nvoaltă, Gingaș de mijloc Și cu viers de foc? Îmi era Arghir Cel de trandafir Cu părul de fir. Și-mpăratu avea Lângă curtea sa: O mândră grădină, De miroase plină Și roiuri d-albine, Prin florile dalbe De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deasupra unei candele fumegânde, icoana îmbrăcată în argint a Maicei durerilor. Înduplecată de rugăciunile împărătesei îngenunchiate, pleoapele icoanei reci se umeziră și o lacrimă curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu. Împărăteasa se ridică în toată măreața ei statură, atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece și o supse în adâncul sufletului său. Din momentul acela ea purcese îngreunată. Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, și împărăteasa făcu un ficior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ȘEZÎND PE UN SCAUN, APROAPE ASCUNS DE O ALTĂ VITRINĂ. PRESUPUSE CĂ E NEELAN, DAR ÎNAINTE DE A SE PUTEA APROPIA ȘI PREZENTA SE PRODUSE O ÎNTRERUPERE. SE DESCHISE UȘA DIN FUND ȘI ÎȘI FĂCU APARIȚIA UN BĂRBAT MAI VÎRSTNIC, DE STATURĂ IMPUNĂTOARE. ÎNAINTĂ CU UN ZÎMBET PE BUZE, CU AERUL CĂ-ȘI CERE SCUZE. \ VĂ ROG SĂ MĂ IERTAȚI, DOMNULE HEDROCK, SPUSE ACESTA. AM SIMȚIT CĂ S-A DESCHIS UȘA EXTERIOARĂ ȘI AM PRESUPUS CĂ DUMNEAVOASTRĂ SÎNTEȚI. DAR DECLANȘASEM DEJA O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
al ușii. Intră, trecu pe lîngă fata drăgălașă de la recepție care încercă să-l oprească. Razele inelului său descuiară automat cea de a doua ușă. Păși înăuntru și se trezi într-o cameră de proporții impunătoare. Un bărbat mare de statură, cu fața palidă și ochii spălăciți, se ridică dindărătul unui birou monstros de maro, de formă curbată, și se uită lung la el. Hedrock nu-i dădu nici o atenție. Un alt inel pe care și-l pusese în deget îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
casa Tatălui meu? Însă ei n-au înțeles cuvântul pe care li-l spusese. Apoi a coborât cu ei, a venit la Nazaret și era supus lor. Iar mama lui păstra toate acestea în inima ei. Isus creștea în înțelepciune, statură și har, înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor» (Lc 2,48-52). Isus se supune părinților săi. Este un bine pentru el, întrucât îi stimulează înțelepciunea, dar există și situații în care el trebuie să asculte mai mult de Dumnezeu decât
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]