3,585 matches
-
controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm sau o îngustare de 60-70% crescând semnificativ riscul de AVC. În cazul stenozelor simptomatice, riscul de AVC este de 1-2% pe an și se dublează (3-4%) la pacientul vârstnic (4). Plăcile simptomatice evoluează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm sau o îngustare de 60-70% crescând semnificativ riscul de AVC. În cazul stenozelor simptomatice, riscul de AVC este de 1-2% pe an și se dublează (3-4%) la pacientul vârstnic (4). Plăcile simptomatice evoluează frecvent spre ulcerație sau ruptură, majoritatea la nivelul porțiunii centrale, cu potențial emboligen și simptomatic puternic corelat cu hipoecogenitatea decelată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
rutiere, de exemplu, arterele carotide trebuie examinate de rutină atunci când se decelează fracturi ale primelor două coaste sau fracturi ale proceselor transverse ale vertebrelor cervicale (3). Displazia fibromusculară are o frecvență dublă la femei și se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice se adresează creșterii perfuziei cerebrale, corecția stenozei fiind pe planul doi. O atenție deosebită trebuie acordată controlului tensiunii arteriale (TA), în sensul scăderii riscului de hipoperfuzie în timpul endarterectomiei sau stentării. Statinele sunt eficiente în prevenția primară și secundară și pot determina stabilizarea sau chiar regresia îngroșării intimale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
disecție de aortă, traumatisme extensive sau disecții intracraniene. Pacienții cu displazie fibromusculară urmează tratament cu aspirină (8). 38.3.2. Tratament de revascularizare Decizia de revascularizare este condiționată de (4): prezența semnelor și simptomelor determinate de artera afectată; gradul de stenoză al ACI și gradul de progresie al stenozei;vârsta, sexul pacientului;comorbidități;speranța de viață; documentarea de infarcte cerebrale silențioase sau microembolii. 38.3.2.1. Tratament intervențional Angioplastia carotidiană cu stentare constituie o alternativă la endarterectomia carotidiană (EAC) la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Pacienții cu displazie fibromusculară urmează tratament cu aspirină (8). 38.3.2. Tratament de revascularizare Decizia de revascularizare este condiționată de (4): prezența semnelor și simptomelor determinate de artera afectată; gradul de stenoză al ACI și gradul de progresie al stenozei;vârsta, sexul pacientului;comorbidități;speranța de viață; documentarea de infarcte cerebrale silențioase sau microembolii. 38.3.2.1. Tratament intervențional Angioplastia carotidiană cu stentare constituie o alternativă la endarterectomia carotidiană (EAC) la pacienții cu contraindica ii pentru intervenția chirurgicală, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
rata mortalității sau a AVC documentat < 6% (4). Două probleme rămân controversate pentru stentare - regimul optim de anticoagulare și beneficiul dispozitivelor de protecție pentru evoluție (4). CREST (Carotid Revascularisation Endarterectomy versus Stenting Trial) susține că pacienții simptomatici sau asimptomatici cu stenoză > 50% la angiografie sau 70% la ecografie sunt electivi pentru tratamentul medical (9). Simptomatologia nu afectează prog nosticul EAC versus non-EAC, factorul semnificativ de interacțiune cu op iunea terapeutică fiind vârsta. Pacienții sub 70 de ani au un prognostic mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
majoritatea cazurilor atent selecționate, cu caracteristici anatomice favorabile sau stenoză severă, dar la care nu există condiții patologice asociate grevate de risc operator major (11). Beneficiul EAC sau stentării carotidiene versus tratament medical unimodal este incert la pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană, în special la persoanele de sex feminin. Timing-ul și modalitatea de intervenție carotidiană nu sunt bine cuantificate în lite ratura de specialitate, la fel și criteriile de selecție ale intervenției chirurgicale, în special a EAC (10). Disecția sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
la fel și criteriile de selecție ale intervenției chirurgicale, în special a EAC (10). Disecția sau displazia fibromusculară care cresc riscul de stentare carotidiană se abordează prin tratament medical. 38.3.2.2. Tratament chirurgical Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene asimptomatice La pacienții cu stenoză asimptomatică de EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
ale intervenției chirurgicale, în special a EAC (10). Disecția sau displazia fibromusculară care cresc riscul de stentare carotidiană se abordează prin tratament medical. 38.3.2.2. Tratament chirurgical Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene asimptomatice La pacienții cu stenoză asimptomatică de EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Disecția sau displazia fibromusculară care cresc riscul de stentare carotidiană se abordează prin tratament medical. 38.3.2.2. Tratament chirurgical Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene asimptomatice La pacienții cu stenoză asimptomatică de EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
38.3.2.2. Tratament chirurgical Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene asimptomatice La pacienții cu stenoză asimptomatică de EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de AVC ipsilateral
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de AVC ipsilateral la 5 ani este de 5,1% la pacienții cu EAC versus 11% la cei fără EAC (12). Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene simptomatice Indiferent de tipul de tratament, la pacientul simptomatic este important timing-ul inițierii, cât mai precoce, în maxim două săptămâni de la accidentul acut (4). EAC se indică la pacienții simptomatici cu stenoză > 50% și este ineficientă sub acest
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
12). Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene simptomatice Indiferent de tipul de tratament, la pacientul simptomatic este important timing-ul inițierii, cât mai precoce, în maxim două săptămâni de la accidentul acut (4). EAC se indică la pacienții simptomatici cu stenoză > 50% și este ineficientă sub acest procent de îngustare luminală. Ghidul Societății de Chirurgie Vasculară (SVS) recomandă drept optimă terapia medi camentoasă în cazul pacienților simptomatici cu stenoze sub 50% dacă nu există factori ce pledează în favoarea stentării sau EAC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
săptămâni de la accidentul acut (4). EAC se indică la pacienții simptomatici cu stenoză > 50% și este ineficientă sub acest procent de îngustare luminală. Ghidul Societății de Chirurgie Vasculară (SVS) recomandă drept optimă terapia medi camentoasă în cazul pacienților simptomatici cu stenoze sub 50% dacă nu există factori ce pledează în favoarea stentării sau EAC (8). Pentru pacienții cu stenoză simptomatică > 50% se indică EAC sau stentare. EAC se preferă la pacienții septuagenari care prezintă leziuni subocluzive pe intervale temporale îndelungate. Stentarea se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sub acest procent de îngustare luminală. Ghidul Societății de Chirurgie Vasculară (SVS) recomandă drept optimă terapia medi camentoasă în cazul pacienților simptomatici cu stenoze sub 50% dacă nu există factori ce pledează în favoarea stentării sau EAC (8). Pentru pacienții cu stenoză simptomatică > 50% se indică EAC sau stentare. EAC se preferă la pacienții septuagenari care prezintă leziuni subocluzive pe intervale temporale îndelungate. Stentarea se preferă în cazurile în care abordul regiunii cervicale este dificil, nivelul de bifurcare este cranializat, se descriu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
două săptămâni de la evenimentul neurologic. Cazuri particulare de temporizare EAC includ pacienții cu risc crescut de con versie spre AVC, cu alterarea stării de conștiență sau AVC masiv, obiectivat imagistic (8). Trialurile recente pledează în favoarea EAC la pacienții simptomatici cu stenoză severă (ipsilaterală 70-99%) și evenimente ischemice carotidiene non-dizabilitante (14). EAC nu se indică pentru pacienții simptomatici cu stenoză 0-29% (grad A) și este incert beneficiul potențial în caz de stenoze 30-69%. Beneficiul cert al EAC în prevenția recurenței este la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
spre AVC, cu alterarea stării de conștiență sau AVC masiv, obiectivat imagistic (8). Trialurile recente pledează în favoarea EAC la pacienții simptomatici cu stenoză severă (ipsilaterală 70-99%) și evenimente ischemice carotidiene non-dizabilitante (14). EAC nu se indică pentru pacienții simptomatici cu stenoză 0-29% (grad A) și este incert beneficiul potențial în caz de stenoze 30-69%. Beneficiul cert al EAC în prevenția recurenței este la pacienții cu stenoze > 70% (4). Cu toate acestea, prognosticul tratamentului chirurgical versus medical este clar definit la populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
8). Trialurile recente pledează în favoarea EAC la pacienții simptomatici cu stenoză severă (ipsilaterală 70-99%) și evenimente ischemice carotidiene non-dizabilitante (14). EAC nu se indică pentru pacienții simptomatici cu stenoză 0-29% (grad A) și este incert beneficiul potențial în caz de stenoze 30-69%. Beneficiul cert al EAC în prevenția recurenței este la pacienții cu stenoze > 70% (4). Cu toate acestea, prognosticul tratamentului chirurgical versus medical este clar definit la populația simptomatică, situație care trebuie extrapolată la populația peste 79 de ani, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
70-99%) și evenimente ischemice carotidiene non-dizabilitante (14). EAC nu se indică pentru pacienții simptomatici cu stenoză 0-29% (grad A) și este incert beneficiul potențial în caz de stenoze 30-69%. Beneficiul cert al EAC în prevenția recurenței este la pacienții cu stenoze > 70% (4). Cu toate acestea, prognosticul tratamentului chirurgical versus medical este clar definit la populația simptomatică, situație care trebuie extrapolată la populația peste 79 de ani, cu o speranță medie de viață de cel puțin 3 luni (8). O meta-analiză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și se monitorizează pacientul timp de aproximativ 6 ore. EAC și BAC Datorită similarității factorilor de risc, concomitența afectării carotidiene și coronariene este majoră (incidență de 36% în studiul efectuat de Wanamaker și colaboratorii săi) (16). În general, pacienții cu stenoză carotidiană simptomatică sunt supuși EAC anterior sau conco mitent cu BAC. În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
factorilor de risc, concomitența afectării carotidiene și coronariene este majoră (incidență de 36% în studiul efectuat de Wanamaker și colaboratorii săi) (16). În general, pacienții cu stenoză carotidiană simptomatică sunt supuși EAC anterior sau conco mitent cu BAC. În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin clare, momentul terapeutic al stenozei carotidiene fiind anterior, concomitent sau posterior BAC, în funcție de particu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
EAC anterior sau conco mitent cu BAC. În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin clare, momentul terapeutic al stenozei carotidiene fiind anterior, concomitent sau posterior BAC, în funcție de particu laritățile cazului și preferința chirurgului (8). Evoluție postoperatorie Riscul operator asociat afectării carotidiene implică doi factori: risc de AVC și risc cardiac, fiecare cu o contribuție importantă în termeni de morbiditate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
recurentă Riscul neurologic este corelat cu anatomia vasculară. Pacienții vârstnici se caracterizează printr o anatomie nefavorabilă abordului chirurgical ce trebuie evaluată individual, caracte rizată prin ramuri supraaortice tortuoase, calcificate sau morfologie anormală a arcului aortic de tip elongare, distorsiune și stenoză (19). Manipularea cu instrumentele de stentare prin structuri vasculare cu anatomie anormală creează dificultăți tehnice care augmentează riscul de traumatisme endoteliale, dislocări de trombi cu evenimente tromboembolice și crește consecutiv riscul de sechele neurologice. Cu toate acestea, la pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
procent substanțial scăzut al acestor indivizi putând prezenta afectare semnificativă a circulației posterioare. În concluzie, amețeala nu trebuie corelată direct cu obstrucția aterosclerotică (20). La pacienții vârstnici, arterele carotide pot avea un traiect spiralat sau sinuos, ceea ce determină formarea de stenoze sau de anse vasculare complete. Incidența tortuozităților extreme ale ACI este dificil de determinat, majoritatea pacienților fiind asimptomatici în momentul prezentării (20). Tortuozitatea se definește ca o lungime excesivă a unei artere, ceea ce se constituie într o aserțiune relativă, deoarece
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]