2,893 matches
-
VII-V î.Hr.) este înlocuită cu cea de tip Prohorovo (secolele IV-II î.Hr.), care se va extinde parțial și în Caucazul de Nord, în regiunea Kuban și pe malul drept al Donului. Culturii Prohorovo îi urmează în mod direct, în stepele de la Volga, cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.). Astfel, tabloul periodizării culturii sarmatice s-ar deschide cu cultura sauromata, datată la nivelul secolelor VII-IV î.Hr., fiind continuată de cultura Prohorovo (secolele IV-II î.Hr.), de cultura Suslov (secolele I
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
spațiul nord-pontic, de unde organizează raiduri până la Dunăre. Localizați de Ammianus Marcellinus într-un spațiu vast, întins în vremea sa de la Don până „în partea cealaltă a Orientului [...], în ținuturile Asiei”, alanii propriu-ziși, „massageții de altădată”, devin treptat elementul hegemon în stepele de la est de Marea Caspică, după ce „încetul cu încetul, ca perșii, și-au impus numele și asupra populațiilor din jur pe care le-au biruit”. Dincolo de controversele care persistă și în prezent în legătură cu etnogeneza alanilor, este de presupus că acest
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
rezidență a osetinilor de astăzi, reminiscențe alane din zona bazinului superior al Terekului fiind asimilate ulterior de kabardini, circazieni și abhazi, etniile componente ale grupului caucazian de nordvest. În secolele III-II î.Hr., sarmații pătrund din aria lor de etnogeneză în stepele nord-pontice, întrând aici în conflict cu sciții pe care îi înlocuiesc treptat, "fie dislocându-i, fie asimilându-i". Din acest areal, noile grupe nomade iranofone vor înainta progresiv spre vest, ajugând în Câmpia Tisei și la Dunărea de Jos, printr-
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Câmpia Tisei și la Dunărea de Jos, printr-o deplasare care se constituie în prolog al epocii marilor migrații care va caracteriza, mai bine de un mileniu, întregul continent european. Primele contacte dintre sarmați și comunitățile tracogetice se consumă în stepele nord-pontice, fapt confirmat atât de izvoarele literare și de unele date arheologice, cât și de onomastica acestor locuri, care îi atestă pe traco-geți aici încă din secolele V-IV î.Hr., la o dată la care migrația sarmatică în zonă încă nu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
generalizată a triburilor sarmate-roxolani, aorși, siraci, hamaxobi, serri, areați, alani - să se fi desfășurat într-un scurt interval de timp, de doi-trei ani, cândva la jumătatea secolului I d.Hr., ca urmare a unor evenimente istorice importante, care au destabilizat stepa. Aceste evenimente ar putea avea în vedere războiul aorșilor conduși de regele Eunones, aliatul romanilor, cu siracii lui Zorsines care-l susțineau pe Mithradates VIII, regele Pontului, care încerca să alcătuiască o coaliție antiromană în care să-și alăture toate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
conține multe elemente specifice acestei grupe iranice, dar absența altor indicii analoge arată că este vorba doar de infiltrări nesemnificative, formațiunile roxolane și aortice fiind, la acea dată, foarte puternice, împărțindu-și hegemonia în aria vestică și respectiv centrală a stepelor nord-pontice. Pentru această etapă, și izvoarele literare sunt destul de clare, confirmându-i pe roxolani ca stăpânitori ai acestor teritorii și menționându-le implicarea în conflictele cu romanii, cărora le provoacă mari pierderi, uneori de legiuni întregi, cum este cazul în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
argint pe care erau dispuse plăci policrome, încrustate cu email, care sunt depuse în morminte cu catacombă datate din secolul al III-lea până în prima jumătate a secolului al V-lea d.Hr., trebuie pusă în legătură cu menținerea elementului sarmatic în stepe și după invaziile gotică și respectiv hunică. Aceste monumente pot fi sicronizate cu faza de formare a culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, conturată pe deplin în secolul al IV-lea d.Hr. și aflată într-un proces de uniformizare în raport cu care
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
pot fi sicronizate cu faza de formare a culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, conturată pe deplin în secolul al IV-lea d.Hr. și aflată într-un proces de uniformizare în raport cu care rolul sarmaților nu poate fi negat. Aneantizată progresiv în stepa nord-pontică după anii 376378 d.Hr., când sub impactul hunic grupări masive sarmato-alanice sunt angrenate în odiseea vizigotă de la sud de Dunăre, continuată în Europa Centrală, Gallia și ulterior în Hispania și în Africa de Nord, alături de vandali și de alte populații
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
care adăpostește exemplare de zimbru, râs, elan, cerb roșu, căprior, mistreț, lup, și singurul sit polonez inclus pe lista Patrimoniului mondial (1979). În Rusia există peste 93 de parcuri cu o întindere de peste 6 milioane de hectare; ex., rezervația de stepă Askania Nova. În Cehia există parcul național Plitvice. În Slovacia există rezervații ale biosferei: Slovensky Kras, Pol’ana, Vychodne Karpaty și parcuri naționale: Tatra - cel mai faimos, înființat în 1948; (din 1993 este rezervație a biosferei - 74.111 de hectare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la scriitori și artiști, această nobilă acțiune reprezintă o datorie patriotică. 2.2 Starea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice România include 5 din cele 10 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpină, continentală, panonică, pontică (euxinică) și stepa. Biodiversitatea remarcabilă a României este consecința procentului important (47%) de ecosisteme naturale și seminaturale din care pădurile reprezintă o componentă esențială. Prin Programul CORINE-biotop au fost identificate 783 tipuri de habitate din care 758 sunt habitate terestre. Calitatea factorilor de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
au favorizat concentrarea de grupuri de populații încă din protopaleolitic. Mărturii ale culturii neolitice se găsesc în cea mai mare parte a teritoriului județului. Așezările umane se concentrau pe o fâșie orientată de la vest către est limitată la nord de stepă și la sud de codri. Principalele căi de comunicație se aflau pe lunca largă a Prutului și, spre vest, prin Șeaua Ruginoasa. Ceramica de Cucuteni se încadrează într-o arie mai largă de cultură ce se întindea din Depresiunea Brașovului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de casă și șobolanul de casă, care prezintă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
hieracifolia, Erigeron canadensis, Falcaria sioides, Filipendula vulgaris, Galanthus nivalis (DH-5), Galeopsis speciosa, Galinsoga parviflora, Galium aparine, Geranium phaeum, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Gnaphalium uliginosum, Helleborine latifolia, Heracleum sphondylium, Hierochloe odorata, Hordeum murinum, Hottonia palustris, Humulus lupulus, Hyacinthella leucophaea zambilă de stepă, Hydrocharis morsus-ranae, Hyoscyamus niger, Hypericum x carinthiacum, Iris pseudocyperus, Isopyrum thalictroides, Lactuca saligna, Lamium album, Lathyrus hirsutus, Lathyrus latifolius, Lathyrus niger, Lathyrus nissolia, Lathyrus pallescens, Lathyrus palustris, Lathyrus tuberosus, Lathyrus venetus, Leonurus cardiaca, Lepidium ruderale, Linaria genistifolia, Linaria vulgaris, Lindernia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: fânețe; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile salinizate se găsesc numeroase specii halofile. Aceste fânețe reprezintă o enclavă cu un covor vegetal de stepă nealterat sau modificat într-o mică măsură, unică în Moldova. Inventarul floristic cuprinde peste 570 specii de antofite (plante cu flori), reprezentând circa 16% din flora României. În perimetrul rezervației a fost identificată pentru prima dată în România (în 2005
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
16% din flora României. În perimetrul rezervației a fost identificată pentru prima dată în România (în 2005) o nouă specie de ciupercă: Agaricus fissuratus. A. Flora: multe dintre speciile vegetale sunt rarități floristice în țara noastră; dintre acestea: stânjeneii de stepă, clopoțeii, ruscuțele, migdalul pitic și măcrișul. Dintre angiosperme întâlnim speciile: Achillea millefolium, Achillea neilreichii, Achillea setacea, Adonis aestivalis, Adonis vernalis, Aegilops cylindrica, Agrimonia eupatoria, Agropyron caninum, Agropyron cristatum, Agropyron intermedium, Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Ajuga chamaepitys, Ajuga genevensis, Ajuga laxmannii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Glechoma hirsuta, Glyceria aquatica, Glyceria fluitans, Gypsophila muralis, Heleocharis palustris, Helichrysum arenarium, Heliotropium europaea, Herniaria incana, Hesperis tristis, Hibiscus trionum, Hieracium bauhinii, Hieracium cymosum, Hieracium pilosella, Hieracium sabaudum, Hieracium virosum, Hierochloe odorata, Holosteum umbellatum, Hordeum murinum, Hyacinthella leucophaea - zambila de stepă, Hyoscyamus niger, Hypericum perforatum, Inula britannica, Inula ensifolia, Inula germanica, Inula hirta, Inula oculus-christi, Inula salicina, Iris aphylla ssp. hungarica, Iris graminea, Iris pumila, Iris sintenisii ssp. brandzae - stânjenelul lui Brândză, Juncus gerardi, Jurinea arachnoidea, Knautia arvensis, Kochia prostrata, Koeleria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Torymus phillyereae, Torymus rubi, Torymus ventralis, Toxeuma fuscicorne, Viduatorius antefurcalis, Zabrus blapoides, Zerinthia polyxena. Dintre amfibieni se găsește brotăcelul (Hyla arborea). Dintre reptile sunt prezente specii de șerpi: șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca), vipera de stepă moldavă (Vipera ursini moldavica) și șopârle: șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis). Dintre păsări apar: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), cristelul de câmp (Crex crex), rândunica (Hirundo rustica), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele de casă (Mus musculus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere și monitorizare permanentă, organizarea unei campanii de presă pentru popularizarea rezervației, încurajarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Plantago cornuti, Podospermum canum, Puccinellia distans, Salicornia europaea, Spergularia marina, Suaeda maritima, Valerianella olitoria, Zannichellia palustris (în stratul erbaceu) și Rubus x dumestensis, Rubus scaber (în stratul arbustiv). B. Fauna este alcătuită din: insecte: Acrida hungarica, Bombus fragrands (bondar de stepă), Bombus paradoxus (bondar paradox), Dectycus verrucivorus, Epacromius coerulipes, Mantis religiosa (călugăriță), Papilio machaon (fluturele coadă de rândunică), Podagrion pachymerum, Protaetia (Netocia) hungarica, Saga pedo (cosaș de stepă, cal de stepă), Tettigonia viridissima; amfibieni: broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), tritonul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arbustiv). B. Fauna este alcătuită din: insecte: Acrida hungarica, Bombus fragrands (bondar de stepă), Bombus paradoxus (bondar paradox), Dectycus verrucivorus, Epacromius coerulipes, Mantis religiosa (călugăriță), Papilio machaon (fluturele coadă de rândunică), Podagrion pachymerum, Protaetia (Netocia) hungarica, Saga pedo (cosaș de stepă, cal de stepă), Tettigonia viridissima; amfibieni: broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), tritonul comun: Triturus (Lissotriton) vulgaris; reptile: șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocârlia (Alauda arvensis), presura galbenă (Emberiza citrinella), pitpalacul (Coturnix coturnix); mamifere: cârtița (Talpa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este alcătuită din: insecte: Acrida hungarica, Bombus fragrands (bondar de stepă), Bombus paradoxus (bondar paradox), Dectycus verrucivorus, Epacromius coerulipes, Mantis religiosa (călugăriță), Papilio machaon (fluturele coadă de rândunică), Podagrion pachymerum, Protaetia (Netocia) hungarica, Saga pedo (cosaș de stepă, cal de stepă), Tettigonia viridissima; amfibieni: broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), tritonul comun: Triturus (Lissotriton) vulgaris; reptile: șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocârlia (Alauda arvensis), presura galbenă (Emberiza citrinella), pitpalacul (Coturnix coturnix); mamifere: cârtița (Talpa europaea), rozătoare mici
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Comuna Românești, respectiv comunele: Lețcani, Movileni, Rediu. Este o vale cu orientare generală nord-sud, mărginită de pante relativ abrupte, în special spre est. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 6240: pășuni stepice sub-panonice (asociația Taraxaco serotinae Festucetum valesiacae); 62CO: stepe ponto-sarmatice (asociația Jurineo arachnoideae Stipetum lessingianae). Dintre ortoptere, cea mai importantă specie înregistrată este Saga pedo o specie de interes comunitar și strict protejată (Directiva 92/43/EEC, OUG 57/2007). Este și un indicator al bunelor condiții într-un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
strat mic de apă marină * Lagune și golfuri, cu bancuri de nisip * Vegetație perenă a țărmurilor stâncoase * Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii, în zone nămoloase și cu nisip * Pajiști sărăturate atlantice (Glauco Puccinellieetalia maritimae) * Pajiști sărăturate continentale * Stepe și mlaștini sărăturate panonice * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]