1,936 matches
-
tăria să contrazică nici un bărbat. Parvenitul se instalează în frunte. Chiar dacă are pantalonii rupți în fund. O femeie ocolită de bârfă nu se mai poate considera frumoasă. Dama joacă tare ! Vrea mutarea în plic. Dacă nu miști din urechi, medicul strâmbă din nas. Unii nu se spală cu lunile. Norocul celor din jur e că vodca miroase mai frumos. Nu a găsit niciodată în șifonier bărbați străini. Toți îi erau prieteni. Homosexualii căsătoriți se înmulțesc probabil prin butași. Greșeala parvenitului : intră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
talent, numai unii. De când e lumea, scriitorii se înjură prin reviste sau redacții și se sărută la bufet. Și porcul își batjocorește aerul din preajmă. Dar nu cu bună știință. Două capcane ale condiției umane : deșertul și bordelul. Unii sunt strâmbi din naștere. Alții, din cauza aspirațiilor. Când sunt obosit bârfesc un pic și nu - mi mai trebuie cafea. Dacă o faci prea tare pe deșteptul, riști să te aplaude numai snobii. Nu e greu să învingi, ci să - ți cenzurezi după
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ei. Astfel a - 2a = - a ( [plus] a în direcție opusă te dăruiește) ["CARACTERUL GRECULUI"] 2275B Un om nu este într-o mișcare generală decât o parenteză mecanică - o mașină intercalată. Caracterul drept va merge în mișcare în direcția AB -, caracterul strâmb, natura perversă, pusă în mișcare de același râu, de aceeași putere motorie, va merge în senz invers, BA-. Noi credem că caracterul grecului e atât de pervers încît, cu cea mai mare bunăvoință din parte-i, nu poate apuca decât
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se destramă, spre amuzamentul celor din fața mea, care nu mă scăpaseră din ochi cât timp m-am chinuit s-o răsucesc. "ia, taică, o Mărășească, nu mai fuma păpușoi", mă invită un moșulică simpatic, dîndu-mi o țigară puțin scuturată și strâmbă ca o grisină, "dă-le dracului că-s înecăcioase, am fumat și eu în timpul războiului." Vreau să-l refuz, dar nu am putere să-mi mai fac o altă țigară, așa că o iau, că tare am nevoie de un fum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pereții lor exteriori au rămas în picioare, ornamentați cu gorgone de ipsos și îngeri de stuc fărâmițat, dar de fapt ruinele sânt locuite, cum o arată vreun bec aprins la etaj sau vreo hăinuță întinsă la uscat pe un balcon strâmb. Una dintre ruinele astea spectrale are o scară în spirală, exterioară, înconjurînd un turnuleț cu luminatoare rotunde ca niște lentile. în rest, barurile și cârciumile se țin lanț până la bulevardul Lacul Tei unde, dacă ai ajuns, poți considera că ai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pentru fete. în aceasta din urmă n-aș fi intrat în ruptul capului, așa cum nu ți-ar trece prin cap să intri într-un WC pentru femei. Aruncam doar priviri timide, destul ca să văd păpușile, hidoase ca niște avortoni, îngrămădite, strâmbe, căzute unele-n brațele altora, pe rafturile vopsite de asemenea în stacojiu. Noi ne îndreptam spre tejgheaua de pe o latură a primei odăi, dincolo de care, pe rafturi, erau tot felul de obiecte jalnice (dar extrem de atrăgătoare pentru mine): pistoale cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Să-ncerci să trăiești mai departe, poate chiar să scrii mai departe. Ruina unei utopii întotdeauna, în perioada ireală a sărbătorilor, când mă scol foarte devreme și geamurile sânt înghețate până sus, și prin sticla lor deformată ninge înverșunat și strâmb, și când stau încă năuc în bucătărie, cu lumina aprinsă - undeva în adâncul blocului sună un deșteptător - am aceeași viziune de cititor înrăit. Sorbind din cafeaua fierbinte, visez Cartea. Mai nebunească decât "Veacul de singurătate", mai profundă decât "Castelul", mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
multe ori pe lângă case gata să cadă la orice rafală de vânt. Cât de mult m-a emoționat cîte-o lumină la etaj, filtrată prin hârtia veștedă ce acoperea o fereastră! Sau hăinuțele de copil puse pe sârmă într-un balcon strâmb. Bătrâna care zace o zi-ntreagă, pe trotuar, cu un săculeț de semințe de floarea soarelui în față. Fetele îndrăznețe și vulgare, cu părul vopsit roșu, strigîndu-și ceva de la un geam la altu-n amurg. Droaia de lume în haine pestrițe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
poate și de faptul că pretextul literar a căpătat cu timpul autoritate, o va stârni, desigur, și filmul lui Lucian Pintilie "De ce trag clopotele, Mitică?". Este o oglindă netedă în țara unde ne face plăcere să ne privim în oglinzi strâmbe. Este imaginea în care ne recunoaștem cu deznădejde. Este sarcomul mahalalei, la care s-a adaptat întregul nostru metabolism, fără speranța că s-ar putea detașa vreodată. Filmul lui Pintilie e, oricât am vrea să evităm superlativele, o capodoperă de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acum; dar nu se mai gândea nimeni la frumusețe. Război de țesut firește nu aveau, însă aveau răbdare. Zile și nopți șezură femeile și țesură un soi ciudat de pânză aspră și rară. Valurile aduseseră pe țărm tulpina unui arbore strâmb. Mahukutah tăie cu cuțitul de cremene capetele netrebuitoare ale frânghiilor plutei, le desfăcu și le împleti din nou. Ierburile acele lungi se dovediseră mai bune decât frânghia adevărată: nu putrezeau. Făcură un topor de cremene și dreseră pluta, punîndu-i și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tulpina groasă. Când reuși să prindă pasărea, picioarele îi alunecară pe trunchiul umed, corpul rămânându-i atârnat de mâna prinsă în scorbură. Se înfioră, amintindu-și pocnetul pe care-l auzise atunci dinspre cot. Cu greu își trăsese mâna rămasă strâmbă, într-o poziție nefirească. Nu-și amintea cum suportase atunci durerea, știa doar că, paradoxal, teama de a nu fi pedepsit de părinți pentru poznă, fusese mai mare decît durerea. “Ce mă fac, cum să-i zic tatii ce-am
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
oasele la loc dar, pare-se nu reușise. Cuprins de groază din cauza durerii, trupul i se chircise involuntar, țipând cât putea de tare. Nașul, exasperat de strigătile ascuțite, îl apostrofă: - Dacă-i așa, n-ai decât să rămâi cu mâna strâmbă. Prefăcându-se grozav de supărat, se-ntoarse spre mama care-și ștergea pe furiș lacrimile: - Ia-ți-l acasă Evdochio, să nu-l mai văd! Plângea din cauza durerii, dar mai mult de perspectiva de a se ști mereu cu mâna
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Prefăcându-se grozav de supărat, se-ntoarse spre mama care-și ștergea pe furiș lacrimile: - Ia-ți-l acasă Evdochio, să nu-l mai văd! Plângea din cauza durerii, dar mai mult de perspectiva de a se ști mereu cu mâna strâmbă. Printre sughițuri, reuși să îngăime: - Nașule, promit să suport totul în liniște, numai nu mă lăsa așa! Nici să mă îmbrac singur, n-aș reuși c-o mână! Din nou îl luă gospodarul în brațe, nașul îi trase mâna, el
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
dumneavoastră probabil că nu l-ați mai auzit niciodată. Instruirea medicală modernă din Occident, mai ales în America, este deficientă în ceea ce privește știința nutriției, deși există câțiva oameni de știință luminați, specialiști în nutriție, în America și Europa, ce, în ciuda privirilor strâmbe pe care le primesc din partea colegilor din comunitatea medicală fac eforturi medicale deosebite în domeniul științei trofologiei. Echivalentul științific occidental al echilibrului yin-yang în combinațiile de alimente este un principiu pe care l-am învățat cu toții la orele de chimie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
o treabă care trebuia dusă la bun sfârșit. Jocurile M-am trezit azi dimineață. M-am trezit la slujbă. Slujba. Te strânge. Te Împresoară, un gel persistent, sufocant care te absoarbe. Și când ești la slujbă vezi viața prin lentile strâmbe. Uneori, mda, Îți găsești și câteva zone micuțe de libertate relativă În care să te retragi, spații fragile și ușoare, unde simți că lucruri noi, diferite, lucruri mai bune ar putea să se Întâmple. Apoi se oprește. Brusc Îți dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și-a tuns scurt părul blond și creț, așacarată mai mult decât oricând ca o limbistă. Are ochii bulbucați, de zici că-i tot timpul În stare de șoc și aproape că n-are bărbie, numai o gură acră și strâmbă care pornește direct din gât. Poartă o fustă lungă maro, prea groasă ca să i se vadă dunga de la chiloți, cu o bluză În pătrățele șun pulovăr În dungi maro cu roșcat. Am văzut mai multă carne și piun cuțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ăluia, zdrobit, la cât de scobit era capul lui și că de fapt nici nu semăna cu un cap, ci doar cu chipul unei păpuși prostuțe stricate, la cum, când distrugi ceva, când maltratezi un lucru, Întodeauna acel lucru pare strâmb, desfigurat, puțin ireal și inuman, iar asta te face să-ți fie mai ușor să continui să-l maltratezi, să continui să-l fuți, să-l rănești și să-l zdrobești până când l-ai distrus complet, dovedind că distrugerea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Celălalt față de toți ceilalți din lumea aceasta a noastră. Durerea mea Durerea mea Un blestem aruncat asupra oricărui zeu care răsplătește cu cel mai neîndurător bir al său această bunătate sufletească. Dă-ne voie să blestemăm orice societate nedreaptă și strâmbă care alege să pedepsească această bunătate socotind-o o slăbiciune și care scaldă această magnifică esență În cinism și mârșăvie, preferându-le cunoașterii și unei și mai magnifice bunătăți. Cum te-aș putea ierta? Dar trebuie să te iert. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fetele trebuie să numere zece pari dintr-un gard și să-l lege pe al unsprezecelea. În funcție de felul cum arăta parul respectiv se putea face portretul celui care îi va fi soț. Dacă parii pe cari i-au legat sunt strâmbi și cioturoși, și ursiții, adecă viitorii lor soți, bărbați vor fi gârbovi, ghiboși, urâți, bolnăvicioși; dacă parii sunt drepți, sănătoși sau verzi, ursiții vor fi frumoși, tineri și sănătoși; dacă-s cu coajă subțire, ursiții vor avea puțină avere; dacă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un motiv oarecare va fi stresat de acest gînd, în timp ce ea, absolut ignorantă, va fi întrutotul satisfăcută de "corectitudinea" soțului ei; se manifestă negativ atît la nivelul emitentului, cît și la acela al receptorului; este cazul acuzatorului care, prin jurămîntul strîmb nedescopeit de completul de judecată, atrage într-o formă oarecare răul atît asupră-i, cît și asupra destinatarului pe care îl vizează. b) În categoria minciunilor cu simplu efect, avînd consecințe sensibile doar la nivelul unuia dintre receptori, putem menționa
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 324) „Cunoștința nu e de defăimat, dar credința e mai înaltă decât ea. Și când defăimăm, nu defăimăm cunoștința, să nu fie, ci vrem numai să deosebim modurile strâmbe ale ei, prin care merge împotriva firii și se înrudește cu cetele dracilor”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 326) „Dar deocamdată se cuvine să știm că credința și lucrările ei sunt mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în existență pe toți, chiar dacă rătăcesc în afara adevărului, sau necunoscându-L și nerecunoscându-L pe El, sau opunându-se în chip voit lui Dumnezeu. Aceștia trăiesc într-o contrazicere cu Dumnezeu, nu primesc toate darurile Lui, trăiesc o viață sărăcită, strâmbă, chinuită. Neștiind pe Dumnezeu ca Stăpân al său, subiectul nu I se supune, iar aceasta îl face să nu primească iubirea Lui și puterea și bucuria ce-i vin din aceasta. (n.s. 1929, p. 1025) footnote>, căci toate sunt ale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
perspectiva limbii comune (Valea lu Scaun, Cioaca lu Gărgălie, Vîlceaua cu Ioana, Vîlceaua cu Pătru). Condensarea lexico-semantică onimizantă rezultă din intersectarea conversiunii și a combinării cu particularizatorii lexicogramaticali. Exemple de toponime apărute prin condensarea lexico semantică onimizantă: Larga, Scurta, Adînca, Strîmba, Roșia, Săratu, Borborosu, Vechea, Mănosu, Leordoasa, Romîneasca. Structura în care funcționează aceste toponime este simplă, monomembră, dar în subsidiar este presupusă ori chiar a funcționat o perioadă ca formație compusă din care făcea parte și termenul aflat acum în funcție
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de latina populară. De aceea, conchide Maior, „cel ce vrea să judece drept despre limba cea de demult a poporului roman trebuie să ceară ajutor de la limba română. Mulți bărbați învățați dintru acea scădere, că n-au știut limba română, strâmbă judecată au făcut despre limba cea veche a poporului roman”. Iar dacă unele cuvinte latine nu se găsesc în limba română „explicația este că italienii, francezii și spaniolii au fost supuși patriarhului de la Roma, cu limba latină”. Ideea că latina
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
făcut împrumuturi reciproce pe care latina lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure, viezure, mal, baligă, abure, țarc, țeapă, a grăpțăna, jimb „știrb, cu gura strâmbă”, cursă, fărâmă, bască, strungă, brad, căciulă, mânz, baltă, țap etc. Afară de cuvintele moștenite din graiurile strămoșești (traco-geto-dacic și ilir), pe care albaneza se crede că le confirmă, Pușcariu susține că „avem un număr destul de mare de vorbe care se arată
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]