2,407 matches
-
se-adeverește. Povestea topește zăpada-n sânge, când fără prihană se naște Viață. Iar Nașterea pe moarte o învinge, Crezul să pună izbândă-n speranță. Eu am deschis portiță sufletească, Lumina sacră s-aducă harul sfânt. Să-mi aprindă credință strămoșească. Să ningă cu daruri sfinte pe Pământ. Fereastră de lumină-i Sărbătoatea Nașterii Domnului, să creștinească pe cei ce-așteaptă binecuvântarea. Germenele credinței să rodească. © Maria Filipoiu Din,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI" Referință Bibliografică: POVESTE DE CRĂCIUN / Maria
POVESTE DE CRĂCIUN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376745_a_378074]
-
Grecia.. Aromânii susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche. Între timp, în Grecia, limba aromână fără școli, cu interdicții majore cu privire la învățământ, practic s-a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
pe lume un pui de om, în alta, unul dintre locuitorii acestor ținuturi de legendă, după o viață lungă pe acest pământ, pleacă spre cele veșnice.” Scriitoarea nu precupețește nici un efort și își manifestă deschis dragostea și admirația față de pământul strămoșesc, prorocind de bun augur viitorul generațiilor care vor dăinui pe aceste plaiuri. „Fiecare generație care va veni și va sălășlui în aceste locuri are datoria de a păstra la loc de cinste, în minte, în suflet, în întreaga ființă, zestrea
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
în suflet, în întreaga ființă, zestrea spirituală moștenită de la înaintași.” „Roata timpului” se încadrează în clasa romanelor obiective cu tema satului românesc, în cazul de față al țăranului ardelean pe cât de harnic și ospitalier pe atât de legat de glia strămoșească. Volumul are și o anume încărcătură psihologică, psihologia omului de rând care te citește dintr-o privire și care niciodată nu dă greș. Domnul profesor Mircea Daroși afirmă despre autoarea romanului următoarele: „Dora Alina Romanescu este tipul intelectualului care coboară
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
acestora alergând pe meridiane. Ca o sintagmă pentru dimensiunile activității Domniei sale, cred că i se poate spune „ energie culturală”. În zilele sărbătoririi limbii române, zâmbetul ei s-a împletit cu lacrima într-o trăire plină de emoție pentru limba noastră strămoșească, dar și pentru pierderea ireparabilă a persoanei iubite. Din inima generoasă a Ligyei Diaconescu curg lacrimi pentru românii de pretutindeni. Se cuvine să-i mulțumim din suflet. ------------------------------- Gheorghe NOVAC Brașov, 7 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe NOVAC - REVISTA STARPRESS A
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
Scrisoare deschisă, pentru a fi transmisă ca mesaj cât și pentru publicare... Un gând de recunoștință și prețuire la ceas aniversar - Înaltpreasfinția Sa Iustinian Chira la împlinirea a douăzeci de ani de slujire sacerdotatlă, pastoral - misionară și duhovnicească în pământul strămoșesc al Maramureșului și Sătmarului Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Iustinian, Din 1990 încoace ziua de 11 noiembrie a fiecărui an ne duce cu gândul la ziua de întronizare a înaltpreasfinției voastre în scaunul și slujirea ori ascultarea de Episcop al Maramureșului și
ARHIEPISCOPUL IUSTINIAN CHIRA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372666_a_373995]
-
Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți încredințat, Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Iustinian, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască multă liniște și pace în suflet, multă bucurie sufletească și să vă răspletească pentru faptul că i-ați făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și
ARHIEPISCOPUL IUSTINIAN CHIRA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372666_a_373995]
-
Colindători la noi acasă, hai să-i primim cu drag. (“Colind popular românesc din Ardeal”) Cuvinte cheie: românesc, tradiție, sfințit, brad, Crăciun, naștere, Iisus, colind 1. Tradiții românești de Crăciun, împodobirea bradului Omul românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei clădiri a existenței. În viață s-a binecuvântat prin datini și
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
trei momente importante din viața sa: nașterea, nunta și moartea. 2. Semnificație și sens al perpetuării tradiției Bradul împodobit de Crăciun semnifică nașterea, trăirea prin cosmosul cu steaua pe care o așezăm spre slavă în vârful pomului. În tradiția noastră strămoșească încă mai există, în unele zone ale țării, străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Toată lumea se bucura de acele zile de iarnă adevărată, cu zăpadă și ger, în preajma Bobotezei. Numai agentul-șef principal Furtună Samson era nemulțumit ori, poate, deosebit de preocupat.. Privea cruciș pe oricine îl saluta cu strămoșeasca urare de „La mulți ani!”, răspundea destul de ursuz și se lăsa stăpânit de gândurile ce nu-i dădeau pace. Așa s-a manifestat chiar și în timpul desfășurării instructajului obligatoriu. S-a eliberat mai târziu, abia atunci când a verificat prezența, înainte de
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la reactivarea Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și Anului Misiunii Parohiei și Mănăstirii azi. Monografia ilustrată privitoare la aceste frumoase și binecuvântate vetre monahale - adevărate și veritabile Chivote ale Credinței, Mănăstirile și Schiturile din Eparhia, istorică, strămoșească, românească și voievodală a Maramureșului și Sătmarului, alcătuită și întocmită, ca urmare a îndemnului atât de potrivit și de actual pentru vremea noastră al Preafericitului Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și al întregului Sfânt Sinod al Bisericii noastre dreptmăritoare
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
artă transilvan - românească, spiritualitate identitară care contribuie în cel mai înalt grad la specificul național. Mănăstirile din acest areal și-au avut rosturile lor în ansamblul civilizației românești în general, menținând aprinsă în condiții dificile și adeseori asupritoare candela credinței strămoșești, cu particularități care și astăzi uimesc prin trăinicie și dârzenie a crezului românesc și ortodox. Tocmai de aceea sunt căutate și cercetate nu numai de către români, dar și de tot mai mulți specialiști și turiști străini, dornici să se desfete
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
aceste locuri am observat manifestarea liberă, neîngrădită, firească, a sentimentului de dragoste față de patrie, față de locurile de baștină, în aceeași măsură cu manifestarea de respect față de trecutul istoric al neamului românesc, față de valorile spirituale și culturale, față de tradițiile și obiceiurile strămoșești. Este ceea ce ridică Bucovina cu destul de mult peste ținuturile vecine din această țară românească. În acest context am remarcat și patosul din poeziile recitate de domnul Horia Zilieru ori din frazele rostite în memoria poetului nepereche al neamului, dar și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Părinte Adrian Făgețeanu, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
o scurtă prezentare a ansamblurilor. Ansamblul “Pruteanca”, din Leova, este mixt, coordonat de Radu Trandafir, a fost înființat în anul 2005, are 37 de membri, dansatori, soliști vocali și instrumentiști. A executat dansuri populare precum: “Sârba și bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoșească”, “Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei. Fetele au cătrință, fustiță, ie
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta este perceput ca un trimf al nostru constantând, încă o dată dacă mai era cazul
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
bine să știm că și noi avem o datorie de onoare față de Limba Eminească, nu doar libertatea de a o mulge ca pe o vacă dătătoare de colastru oricărui aventurier avid după glorie fără a fi stăpân măcar pe cultura strămoșească. Mă uit uneori cu spaimă la copiii care scriu, cică, poezie, dar habar nu au cine a fost și ce a scris Eminescul nostru cel fără de prihană. Imitatorii lui nu ar fi fost decât penibili mimi din seriale pamfletiste tele-imbecilizante
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
Pământul nostru vrea iubire! Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum trăim în poluare. Mor peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
mamele făcând semnul sfânt al crucii pe fruntea fiecărui nou născut, apoi, prin acordarea celui dintâi Sacrament - Sfântul Botez, care deschide poarta vieții în Duh și-i conferă nou născutului, calitatea de Copil al lui Dumnezeu, ștergându-i și păcatul strămoșesc, scăldându-l în apa vieții și-n uleiul sfințitor. Despre purtarea Crucii și despre Moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, vorbește părintele stavrofor Radu Botiș, în Prolog la această lucrare de însemnătate excepțională, nu numai pentru cei care studiază
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
a făcut Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! Dumnezeu
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba noastră românească, Este limba din străbuni, Limba-n care scriem vesuri, Limba-n care suntem buni. Limba noastră românescă (Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când în limba românescă Îl slăvesc pe Dumnezeu. Limba mea e-așa de dulce Parcă-i miere de albine! Dor îmi este-n
LIMBA NOASTRĂ N-O SĂ PIARĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374776_a_376105]
-
român nu înghite lăcomia și hoția. Suntem urmașii marelui rege Decebal și ai eroului istoriei noastre, Mihai Viteazu, un sfânt al neamului. Oculta vânzătorilor de țară va apune, pentru că se vor sfâșia între ei. România profundă există, iar fluviul credinței strămoșești curge liniștit și este aducător de speranță și îndârjire în lupta pentru apărarea gliei străbune. FMI, BM și OMC sunt doar instituții care îi deservesc pe acționarii lor, angajând personal în cea mai mare parte ticăloșit, care răspunde orbește unei
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
în România este un semn al pierderii orientării creștine. Omul a pierdut nădejdea mântuirii, iar politica rămâne singura armă de apărare. A avut loc o corupere a conștiinței - iar asta este cel mai grav. Dar neamul rămâne credincios idealurilor nobile strămoșești, va renaște din această cenușă a lăcomiei, în care se zbate azi și care i-a sugrumat viața. Polidor SOMMER: Vă amintiți că, înainte de prima venire pe pământ a Mântuitorului Iisus Hristos, „poporul ales“ se săturase de falșii profeți și
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
frumosul, revarsă o rază de speranța, insuflă curajul de a visa și de a lupta pentru împlinirea viselor. Prin versurile sale, D-na Olguța Trifan Luncașu își dezvăluie frământările sufletului, bucuriile copilăriei, dragostea față de satul natal cu tradițiile și obiceiurile strămoșești pentru care are un deosebit respect, dragostea față de părinți, față de oameni, față de țară, speranțele sale pentru un viitor mai luminos. "Te vreau, române, demn în țara ta, din poartă-n poartă să nu mai cerșești..." Fiecare poezie este o poveste
VOLUM DE POEZII AL D-NEI OLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN DE DOINA DEMENY de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374797_a_376126]