3,148 matches
-
masă se află o bucată de fetru (pâslă), o foaie de hârtie subțire, transparentă, peste care se suprapune o foaie de carton de dimensiunea unei pagini A5 care prezintă 100 de orificii realizate cu perforatorul. La semnalul evaluatorului începe să străpungă prin orificii, una câte una, cât mai repede posibil, hârtia aflată sub foaia de carton; durata - 35 de secunde pentru execuția cu mâna dreaptă și 45 de secunde pentru execuția cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cât mai repede posibil, hârtia aflată sub foaia de carton; durata - 35 de secunde pentru execuția cu mâna dreaptă și 45 de secunde pentru execuția cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Proba nu este reușită dacă străpunge mai puțin de 90 de orificii. Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se permite o a doua încercare pentru fiecare mână. 5. Este o situație de evaluare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anterioară. Subiectul are în fiecare mână un punctator cu vârf metalic ascuțit. Mâna dreaptă este îndreptată spre orificiul din dreapta‑sus al foii de carton, iar mâna stângă spre orificiul din stânga‑jos al foii de carton. La semnalul evaluatorului, subiectul va străpunge orificiile din foaia de carton, una câte una, simultan cu ambele mâini; durata - 15 secunde. Proba nu este reușită dacă diferența între numărul orificiilor străpunse cu fiecare mână este mai mare de 2, dacă numărul cercurilor străpunse cu o mână
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mâna stângă spre orificiul din stânga‑jos al foii de carton. La semnalul evaluatorului, subiectul va străpunge orificiile din foaia de carton, una câte una, simultan cu ambele mâini; durata - 15 secunde. Proba nu este reușită dacă diferența între numărul orificiilor străpunse cu fiecare mână este mai mare de 2, dacă numărul cercurilor străpunse cu o mână este sub 20, dacă orificiile obținute prin perforare se găsesc pe părțile simetrice din dreapta și stânga foii de carton. Se permite o a doua încercare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
evaluatorului, subiectul va străpunge orificiile din foaia de carton, una câte una, simultan cu ambele mâini; durata - 15 secunde. Proba nu este reușită dacă diferența între numărul orificiilor străpunse cu fiecare mână este mai mare de 2, dacă numărul cercurilor străpunse cu o mână este sub 20, dacă orificiile obținute prin perforare se găsesc pe părțile simetrice din dreapta și stânga foii de carton. Se permite o a doua încercare. 6. Subiectul întinde brațele orizontal înainte, cu coatele îndoite, palma orientată cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
poetice este întrucâtva compensată prin spațiul cultural în care se deplasează poetul, lirismul său desfășurându-se într-un perimetru delimitat de tradiția poeziei „obiective” (greco-latine, orientale și poundiene), cu discrete reverberații romantice: „E o lumină rece/ și inima-i încă/ străpunsă de vise./ În acest timp/ e din ce în ce mai frig/ o vrabie se așază pe o creangă/ înalți fruntea udă/ și o privești./ Din cer acum/ ninge./ Poți numi această liniște fericire./ Poți numi această lumină?” (Anii ’80). Aceste procedee, ce caracterizează
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
sempitern, al Ardealului cel mereu născător de poeți caracteristici” (Gheorghe Grigurcu), cât și despre „suprarealismul de fond al autoarei”, stând sub semnul lui Gellu Naum (Adrian Popescu), ori despre legături cu „lumea necuvintelor” lui Nichita Stănescu, câtă vreme, în volumul Străpuns de negăsire (2000), unele afinități „sunt ușor decelabile” (Ion Cristofor). Varietatea asociațiilor livrești confirmă, într-un fel, un răbdător exercițiu literar, desfășurat în subterană, ale cărui dimensiuni pot fi doar bănuite. Un fapt rămâne însă incontestabil, și anume că, după
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
cu gândurile tale albastre/ vuind precum furtunoasele oceane”. SCRIERI: Nesomnul metaforei, postfață Gheorghe A. M. Ciobanu, Piatra Neamț, 1999; Preludiu pentru tăceri - Prelude for Silence, ed. bilingvă, tr. Roxana Marcu, postfață Cristian Livescu, Piatra Neamț, 2000; Cuibul flăcărilor, pref. Mircea Petean, Cluj-Napoca, 2000; Străpuns de negăsire, postfață Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2000; Tristeți nimbate, postfață Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2001; Între două bătăi de secundă, Cluj-Napoca, 2001; Măsura cenușii, pref. Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 2002; 50 de poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Memoria exilului românesc. Scrisori din arhiva
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor, Sintaxa ambiguității, TR, 2001, 5-6; Ion Cristofor, Poezia ca „joc al căutării”, „Cetatea culturală”, 2001, 10; Florin Rogojan, „Străpuns de negăsire”, ST, 2001, 7-8; Marian Barbu, Ferestre deschise, CNT, 2001, 36; Marian Barbu, Devenirea întru poezie, „Cetatea culturală”, 2002, 6; Elena-Esther Tacciu, „Măsura cenușii”, „Minimum”, 2002, 187; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine, CL, 2003, 3; Mariana Ionescu, „Între două
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
studiile la Institutul Medico-Militar din București. Devorator de literatură, cititor pasionat de reviste, P. trece printr-o experiență-limită chiar în preajma absolvirii: hotărăște, în urma unei crize sentimentale, să se sinucidă și își trage cinci gloanțe în cap, dintre care unul îi străpunge tâmpla, detractorii poetului spunând că leziunea cerebrală ar fi cauza nașterii revistei „unu”. Medic militar, peregrinează prin garnizoane de provincie, avansând până la gradul de general. Debutează în „ziarul de dimineață”, „Luptătorul” (1921) și colaborează ulterior la „Rampa”, unde în 1922
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
că principiul ipostatic este „darul lui Dumnezeu către făptura rațională prin care aceasta își înstăpânește firea”2, ajungând astfel la „libera determinare de sine (eleutheros autoprosdiorismos)”. Primirea acestui dar poate fi verificată: atunci când atinge pragul de jos al smereniei, mintea străpunsă de pocăință ajunge la rugăciunea netulburată de gânduri și domnește, ca un căpitan peste un vas, chiar și asupra celor mai fine mișcări ale sufletului și trupului. Realizarea principiului ipostatic nu ține deci de o simplă decizie intelectuală de a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de lungile insule Sumatra, lava, Bali și Timor, care, împreună cu multe altele, alcătuiesc un dig imens sau mai degrabă un meterez care leagă Asia de Australia și desparte imensul Ocean Indian de ciorchinii deși ai arhipelagurilor Orientului. Acest meterez e străpuns de mai multe trecători, pentru uzul, corăbiilor și al balenelor; printre ele se disting strîmtorile Sund și Malacca. îndeosebi prin strîmtorile Sund, corăbiile ce vin din apus spre China, ies în Marea Chinei. Această strîmtoare îngustă desparte Sumatra de lava
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
faptului că, în geometrie, toate corpurile care alunecă în lungul unui cilindru, așa cum aluneca atunci piatra mea, cad exact în același interval de timp, din indiferent care punct. Dacă dai la o parte grătarul din fața cazanelor, descoperi pereții lor goi, străpunși de cele două guri de fier ale cuptoarelor, situate chiar sub căldări. Aceste guri sînt prevăzute cu niște porți grele tot de fier. Dogoarea intensă a focului este împiedicată să încingă puntea, printr-un rezervor nu prea adînc, ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că ar fi fost gata să se revolte, iar gîndurile secundului înspăimîntat păreau ale lor. Dar, lăsînd din mînă lanțurile zăngănitoare ale paratrăznetului și apucînd harponul aprins, Ahab îl flutură ca pe-o torță în fața echipajului, jurînd că-l va străpunge pe cel dîntîi marinar care va cuteza să se atingă de-o parîmă. îngroziți de înfățișarea lui și ferindu-se de lancea de foc pe care-o agita, oamenii se traseră înapoi neputincioși, iar Ahab le vorbi astfel: ĂAți jurat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o peșteră și acolo aș rămîne! Și totuși, ce ființă nobilă și eroică e vîntul! Cine a fost în stare să-l înfrîngă vreodată? în fiece bătălie, el are ultimul cuvînt, cuvîntul cel mai aprig. Dacă te repezi să-l străpungi cu lancea, nu faci decît să treci prin el. Ha! un vînt laș, care nu pregetă să lovească un om gol, dar în schimb refuză să primească măcar o singură lovitură! Pînă și Ahab e mai curajos și mai nobil
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care-l are evocarea eroismului comuniștilor În sufletele tinerei generații ce crește În libertate și fericire: Nu vom uita, nu, Petre niciodată!» Spun pumnii strânși și adâncii ochi senini - ai pionierilor cu cravate roșii, care privesc la Doftana, șapca veche străpunsă de glonț, mânjită de sânge și pământ a comunistului Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au și numeroși dușmani naturali: buburuzele, crysopa și larvele unor muște (Syrphus pyrastri) sunt printre cei mai cunoscuți, dar mai există și alții. Cum păduchii trăiesc în colonii, epidemiile se răspândesc rapid și îi decimează mai repede. Anumite ciuperci le străpung pielea, le invadează organismul și, în cele din urmă, îi ucid. Aceleași ciuperci produc spori care sunt împrăștiați de jur-împrejur și care contaminează alți păduchi. Acest lucru se petrece mai ales când vremea este caldă și umedă. Printre dușmani se
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
era greșită. L-am pus la loc. Caii n-aveau nici un sens în jocul ăsta”. Somnul de veci s-a bucurat, din prima clipă, de susținători plini de entuziasm. Editorul Alfred Knopf a simțit că „debutantul” Chandler era capabil să străpungă zidul de opacitate ce-i ținea pe autorii pulp departe de recunoașterea publică/estetică pe care, măcar unii dintre ei, ar fi meritat-o. Pagina întreagă de reclamă cumpărată în Publisher’s Weekly anunța evenimentul în cel mai curat stil
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Americanii, care credeau că ne-au tras clapa cu Stinger-ele lor, n-au decât să-și ia gândul. Instalăm acum aparate de bruiaj cu infraroșii, sisteme de derută, acolo, la extremitatea aripioarelor. Și asta nu-i tot! Chiar dacă o schijă străpunge rezervorul, nu se produce panică la bord: rezervoarele sunt de acum înainte auto-obturante! Chiar dacă aparatul cade, nimic nu-i pierdut, căci scaunele suportă o cădere de paisprezece metri pe secundă, vă dați seama: paisprezece metri pe secundă! În plus, buloanele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
despre copilul pierdut în bezna Caucazului. Totuși, pentru prima oară în viață, trecutul ăsta îmi părea ceva ce putea fi mărturisit. Nu știm niciodată unde anume ies din nou la iveală, într-o bună zi, obiectele și gesturile de odinioară, străpungând stratul anilor trăiți. Titirezul din galeria de artă berlineză mi-a venit iarăși în minte trei ani mai târziu, în mijlocul acelei mari capitale africane aflate în război. Soldații veniți atunci să percheziționeze casa în care locuiam au părăsit locurile luând
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
clipă că înțelege totul, până la capăt: viața nu era decât femeia aceea sărmană cu duhul, pe care o întâlnise într-o zi în satul vecin. Femeia aceea care stătea cu picioarele desfăcute, la o răspântie, ochii aceia decolorați care te străpungeau fără să te vadă, buzele alea fericite, care spuneau că „o să înfigă trei săbii sub fiecare fereastră de la fiecare izbă“, mâinile acelea care amestecau întruna, într-o cută a rochiei, grămăjoara de cioburi de sticlă, de pietricele, de monede uzate
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aflând că locuința fratelui său care trăia în Moldova fusese jefuită, că jaful degenerase în omor și că cei care se dedaseră la asta înfigeau cuie în craniul nou-născuților. I se păru că aude pârâitul cu care vârful de fier străpungea capetele acelea abia acoperite de păr, i se păru că vede ochii larg deschiși ai copiilor. Zgomotul acela, privirea aceea îl urmăreau necontenit, împiedicându-l să audă mersul ceasurilor, să răspundă la zâmbetul celor apropiați. Chinul mai consta și în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
e de temut. Pavel dădu peste unul dintre acești soldați chiar în cartierele mărginașe ale Berlinului, unde compania lor bâjbâia în mijlocul micilor grupuri de rezistență. Drapelul roșu flutura deasupra Reichstagului, victoria era anunțată, dar acolo, îndărătul acelei biserici cu acoperișul străpuns de obuze, se mai ascundeau trăgători care refuzau să se predea. Mai ales acela, cu chipul negru de fum, care ciuruia strada pitindu-se în spatele unei coloane mâncate de gloanțe. Părea invulnerabil. După fiecare rafală, când praful se risipea, se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
unei case ai cărei pereți erau aproape neatinși, își aminti că era clădirea sovietului. Deasupra ușii, niște piroane încă mai păstrau câteva capete de frânghie decolorată de soare. Iar pe jos, scheletele acoperite de veșminte zdrențuite erau așezate sau culcate, străpunse de tulpini aspre și de frunze, înconjurate de inflorescențe largi și lăptoase, cu aromă de vin cald... Își petrecu noaptea în pătratul acela de trunchiuri de brad înnegrite, care încă mai delimitau, în mijlocul bălăriilor, locul unde se aflase casa lor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
-i o cratiță cu cartofi. Scoase cartușele din pistolul automat, hotărât să le pună în sobă, închipuindu-și cu o bucurie răutăcioasă focul de artificii care s-ar fi aprins seara. Dar se răzgândi, se duse în cameră, scoase cuțitul. Străpunse fără nici un chef plapuma, pentru a fi cu conștiința împăcată, și se opri. Câțiva fulgi zburară în jurul patului. Camera i se părea deja de nerecunoscut, de parcă n-ar fi trăit niciodată acolo. Mângâie crestăturile de pe mânerul cuțitului, adună apoi câteva
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]