1,448 matches
-
putem obține un număr de răspunsuri posibile la întrebări precum de ce există în societăți ierarhii, ranguri sociale, superiori și subordonați. Totodată, aceste perspective pot fi instrumente utile pentru a analiza, înțelege și a discuta din mai multe puncte de vedere stratificarea actuală a societății românești. Bizuindu-ne pe modelul weberian tridimensional al sistemelor stratificate, putem să analizăm structura de clasă a oricărei societăți în termenii bogăției, prestigiului și puterii. Dar pentru aceasta, mai întâi, avem nevoie să arătăm cum sociologii măsoară
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
actuală a societății românești. Bizuindu-ne pe modelul weberian tridimensional al sistemelor stratificate, putem să analizăm structura de clasă a oricărei societăți în termenii bogăției, prestigiului și puterii. Dar pentru aceasta, mai întâi, avem nevoie să arătăm cum sociologii măsoară stratificarea, deoarece oamenii adesea înțeleg lucruri diferite când folosesc termeni ca "status socioeconomic" sau "clasă". 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic Cu puține decade în urmă, o metodă comună pentru măsurarea statusului socioeconomic era prin abordarea reputației, modalitate prin care structura de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt folosite individual sau în combinații variate în studiul claselor sociale: ocupația, venitul, educația dobândită, rasa sau etnicitatea, stilul de viață. Cel mai frecvent criteriu obiectiv folosit este ocupația deoarece acesta combină într-o anumită manieră cele trei dimensiuni ale stratificării stabilite de Weber. Ocupația reflectă prestigiul social, ea este legată de venitul ori bogăția individului și este asociată cu cantitatea de putere sau autoritate pe care o posedă. Ocupația a fost folosită în două moduri majore. În unul dintre acestea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subliniem că aceasta diferă semnificativ de abordarea reputației deoarece ocupațiile sunt prioritar judecate și mai puțin indivizii care le îndeplinesc. O slăbiciune majoră a abordării obiective este aceea că ea simplifică o realitate socială complexă prin reducerea multiplelor dimensiuni ale stratificării la doar câteva dintre ele. Spre exemplu, ocupațiile care sunt diferite în termenii cerințelor venitului și educației dobândite, pot fi plasate în aceeași clasă socială bazat în mare măsură pe prestigiu. Cu toate acestea, abordarea obiectivă este subiectul a mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Muncitor la banda de montaj Muncitor constructor Vânzător de benzină Chelner Portar Muncitor agricol Gunoier Lustragiu 48 47 44 40 39 39 38 38 37 36 35 34 33 30 28 25 23 21 20 13 12 8.8. Consecințele stratificării sociale Sistemele de stratificare au multiple consecințe pentru oameni. Max Weber argumentează că diferențele economice dintre oameni se transmit în diferențe de șanse de viață ori în ce anume oamenii pot realiza în timpul vieții lor. În plus, diferențele de status
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
montaj Muncitor constructor Vânzător de benzină Chelner Portar Muncitor agricol Gunoier Lustragiu 48 47 44 40 39 39 38 38 37 36 35 34 33 30 28 25 23 21 20 13 12 8.8. Consecințele stratificării sociale Sistemele de stratificare au multiple consecințe pentru oameni. Max Weber argumentează că diferențele economice dintre oameni se transmit în diferențe de șanse de viață ori în ce anume oamenii pot realiza în timpul vieții lor. În plus, diferențele de status conduc la adoptarea de către
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
alegerile și comportamentele acesteia. De unde, nivelul educațional, gradul de sănătate, realizările materiale și spirituale precum și măsura prețuirii de care se bucură un individ depind, în ultimă instanță, de statusul său socioeconomic, status care, la rândul său, derivă din sistemul de stratificare care există în societatea respectivă. Devine clar că sistemele de stratificare care permit ca indivizii să dobândească mai ușor sau mai greu un anumit status socioeconomic au multiple consecințe asupra vieții oamenilor. Spre exemplu, referindu-se la influența statusului socioeconomic
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
materiale și spirituale precum și măsura prețuirii de care se bucură un individ depind, în ultimă instanță, de statusul său socioeconomic, status care, la rândul său, derivă din sistemul de stratificare care există în societatea respectivă. Devine clar că sistemele de stratificare care permit ca indivizii să dobândească mai ușor sau mai greu un anumit status socioeconomic au multiple consecințe asupra vieții oamenilor. Spre exemplu, referindu-se la influența statusului socioeconomic al părinților în procesul de socializare a copiilor lor, Mohamed Cherkaoui
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sex, șansele de a avansa în lumea educației sunt puternic afectate de statusul socio-economic. Cercetările au demonstrat că cu cât este mai înalt standardul educațional dobândit, cu atât mai mari sunt diferențele între oameni aflați la paliere diferite în sistemul stratificării sociale. Mai mult decât atât, inegalitățile în educație afectează oamenii de-a lungul întregii lor vieți, deoarece tendința este că cei cu o educație mai bună au o parte mai mare din posturile ocupaționale atractive și, evident, câștigurile acestora sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În sfârșit, oamenii din clasele de jos sunt mai puțin disponibili să se angajeze în activități medicale de prevenire a îmbolnăvirilor. Aceștia frecventează mai rar medicii și stomatologii, mai ales dacă aparent nu există simptome rele evidente. Inconsistența (noncongruența) statusului. Stratificarea poate avea drept rezultat o situație pe care sociologii o numesc inconsistența (noncongruența) statusului, aceasta în mod deosebit când oamenii trăiesc experiența mobilității sociale legată de o dimensiune a stratificării așa cum este bogăția, dar nu și de alte aspecte, așa cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dacă aparent nu există simptome rele evidente. Inconsistența (noncongruența) statusului. Stratificarea poate avea drept rezultat o situație pe care sociologii o numesc inconsistența (noncongruența) statusului, aceasta în mod deosebit când oamenii trăiesc experiența mobilității sociale legată de o dimensiune a stratificării așa cum este bogăția, dar nu și de alte aspecte, așa cum sunt educația și prestigiul. Inconsistența statusului se produce atunci când o persoană se găsește pe una din dimensiunile înalte ale stratificării, dar pe celelalte se află pe nivelurile joase. Milionarii care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oamenii trăiesc experiența mobilității sociale legată de o dimensiune a stratificării așa cum este bogăția, dar nu și de alte aspecte, așa cum sunt educația și prestigiul. Inconsistența statusului se produce atunci când o persoană se găsește pe una din dimensiunile înalte ale stratificării, dar pe celelalte se află pe nivelurile joase. Milionarii care și-au câștigat averea pe căi ilicite, spre exemplu, au o bogăție substanțială și un standard de viață îmbelșugat, dar nu pot dobândi prestigiul social care vine de la nivelurile de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
evidențiat în capitolele 4 și 5 că oamenii sunt formați de pozițiile sociale pe care aceștia le ocupă în structura socială. Într-o anumită măsură noi devenim ceea ce societatea noastră ne spune că putem fi; poziția noastră în sistemul de stratificare pesemne reflectă ceva despre noi ca indivizi. Credințele societății spun că omul de succes, inteligent, harnic, de valoare este plasat în partea de sus a ierarhiei pe care oamenii o realizează. Ce se spune despre aceia care sunt în partea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
succes, inteligent, harnic, de valoare este plasat în partea de sus a ierarhiei pe care oamenii o realizează. Ce se spune despre aceia care sunt în partea de jos a acestei ierarhii? Plasarea în zona celor mai puțin avuți în stratificarea socială pare să implice, cel puțin în societățile dezvoltate, judecata colectivă că persoana este mai puțin valoroasă. Mai mult, oamenii care trăiesc în zone rezidențiale deosebite și ocupă locuri de muncă pe care ceilalți le consideră importante sunt, în general
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
colectivă că persoana este mai puțin valoroasă. Mai mult, oamenii care trăiesc în zone rezidențiale deosebite și ocupă locuri de muncă pe care ceilalți le consideră importante sunt, în general, tratați cu respect. Cu alte cuvinte, plasarea în sistemul de stratificare are implicații asupra conștiinței de sine a oamenilor. Prețuirea de sine (self-esteem) se referă la judecata pe care oamenii o fac referitor la valoarea proprie care este fixată în circumstanțele și relațiile sociale ale indivizilor. Copiii născuți în familii cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prețuirea de sine scăzută poate avea o influență dăunătoare în multe domenii ale vieții oamenilor. Aceasta poate descuraja copiii să urmeze anumite școli și să împiedice adulții să caute locuri de muncă mai bine plătite și mai prestigioase. Legătura dintre stratificare și prețuirea de sine, deși măsurabilă, nu este așa de puternică. Un motiv este că multe alte condiții și relații sociale influențează sinele nostru. Un al doilea motiv care slăbește această legătură are în vedere grupurile de referință despre care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rândul absolvenților și elevilor de la sate și din mediile defavorizate în condițiile creșterii șomajului. Lupta contra sărăciei va face pereche cu deschiderea societății către școală și a școlii către comunitate. Până atunci școala este lăsată ea să opereze selecția și "stratificarea". (Ion I. Ionescu, 1997, p. 174) Fondurile inegale pentru școli. Deși există inegalități în alocarea fondurilor pentru școli, impactul acestui lucru asupra rezultatelor celui care învață este neclar. Reamintim că celebrul Raport Coleman a descoperit că caracteristicile școlii, inclusiv nivelul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt cerute cunoștințe tehnologice reduse, grupele de vârstă a adolescenților și a vârstnicilor au un sens redus. Datorită unui surplus de forță de muncă și existenței tehnologiei avansate, aceste două categorii de vârstă adolescenți și bătrâni devin funcționale pentru societate. Stratificarea pe vârste și grupul social al vârstei a treia. Așa cum există în toate societățile diferențierea categoriilor sociale după sex și rasă, tot așa există și stratificarea pe vârste sau inegalitatea socială între diferite grupe de vârste. În cele mai multe societăți, spre
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tehnologiei avansate, aceste două categorii de vârstă adolescenți și bătrâni devin funcționale pentru societate. Stratificarea pe vârste și grupul social al vârstei a treia. Așa cum există în toate societățile diferențierea categoriilor sociale după sex și rasă, tot așa există și stratificarea pe vârste sau inegalitatea socială între diferite grupe de vârste. În cele mai multe societăți, spre exemplu, copiii sunt relativ lipsiți de putere. În cea mai mare parte a istoriei omenirii copiii au fost tratați cu duritate. Aproape în toate societățile pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cea mai dramatică, dar și cea mai rară formă de schimbare socială. Revoluțiile. Ca fenomen social excepțional, revoluțiile sunt încercări de schimbare a naturii unui regim și de restructurare a întregii societăți: sistemul economic, ideologia și distribuția bogăției (sistemul de stratificare). În contrast, rebeliunile sunt încercări de schimbare a deținătorilor puterii ori a anumitor politici. Deși uneori ele sunt expresia unei largi insatisfacții, rebeliunile nu caută să schimbe structura regimului. Revoluțiile din Rusia (1917), China (1949), Cuba (1959) și Iran (1979
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
In: A. Bryman & R. G. Burgess (editors) Analyzing Qualitative Data. London: Routledge. Chelcea, S. (1994) Personalitate și societate în tranziție, București, Societatea Știință & Tehnică S A Chelcea, S. (1995) Cunoașterea vieții sociale, București, Institutul Național de Informații Cherkaoui, M. (1997) Stratificarea, în: Tratat de sociologie (coord. Raymond Boudon), București, Humanitas Chombart de Lauwe, P. H. (1987) Cultura și puterea, București, Editura politică Coffey, A, & Atkinson, P. (1996), Making Sense of Qualitative Data. Thousand Oaks, CA: Sage. Collins, R. (1974) Conflict Sociology
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM SE FACE SOCIOLOGIA SOCIOLOGIE GENERALĂ PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ SOCIALIZAREA GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 266 265 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ 267 334 335 POPULAȚIA SCHIMBAREA SOCIALĂ ȘI PROBLEMELE SOCIALE REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca alternativă o stratificare identitară făcută posibilă prin subordonarea și supraordonarea identității naționale (prin introducerea identității local-regionale, respectiv a identității europene și a solidarității umanitariene pe de altă parte). Strâns legat de aceasta, reperabilă este și glisarea de la promovarea unui patriotism etno-național, chiar sacrificial
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press. Lewis, B. (2008). The Periodization of History. Prelegere ținută la Universitatea Tel Aviv în 7 ianuarie 2008. Liebich, A. (2006). Searching for the Perfect Nation: The
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]