1,419 matches
-
jos pe două perechi de tălpi încrucișate, care pe măsură ce se înalță se strâmtează, terminându-se cu un foișor pătrat în mărime de 1,8 x 1,8 m și cu un acoperiș cu opt pante, totul formând trei suprapuneri de streșini din șiță, asemănătoare cu cele ale bisericilor din Rădulești și Lăpugiu de Jos, ambele în zona Hunedoarei. Sprijiniți pe tălpi masive din lemn de stejar, de 20 x 25 cm, pereții confecționați din bârne de brad, cioplite pe patru fețe
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
cioplite pe patru fețe, de 14-15 x 25 cm, și în număr de 8-10 prezintă o retragere, pentru ca în partea superioară din interior să se obțină nișa unde se săvârșește proscomidia. În locurile de întâlnire ale grinzilor situate sub nivelul streșinii, acestea formează perechi de console, în lungimi treptate, care la capăt au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal”, asemănătoare celor de la biserica din Reghin. Șarpanta corpului bisericii este realizată din ferme de căpriori de stejari și brad cioplit
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
noapte. Anii 1899, 1908, 1913 și 1943, scriși cu vopsea pe peretele exterior de nord-est al altarului, ar putea surprinde diferite reparații ale construcției. Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucrainieni. Biserica are un aspect auster, deși nu-i lipsesc unele elemente decorative la intrări și la consolele de sub streșini. De remarcat portalul de intrare în biserică, trilobat
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
tipul bisericilor de lemn moldovenești. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucrainieni. Biserica are un aspect auster, deși nu-i lipsesc unele elemente decorative la intrări și la consolele de sub streșini. De remarcat portalul de intrare în biserică, trilobat în partea superioară, tăiat mai înalt în ax și decorat cu rozete și alte motive filigranate în jurul golului intrării. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
uși). Intrarea în biserică este pe latura sudică pe care se găsește plasat și pridvorul, “simplu, fără parapet, pardosit cu pământ bătătorit... el provine de la casele țărănești și la origine consta dintr-un simplu brâu de pământ bătătorit ocrotit de streașina largă” , data construcției lui corespunde cu cea a bisericii. “Turnul are baza pătrată, cu latura de 1, 47 m. pe aceasta se înalță 4 stâlpi legați câte 2 prin sistemul X al grinzilor de furtună. Deasupra galeriei simple fără arcade
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
s-a construit un gard nou, metalic. În prezent, biserica se află într-o stare de degradare. Acoperișul are fisuri, cauzate de trăsnete, prin care se infiltrează apa în interiorul său, în zona turlei naosului și deasupra altarului. Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor apei de ploaie, tencuiala din interiorul bisericii
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
interiorul bisericii se macină. S-a înaintat un memoriu la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava prin care s-a solicitat ajutor înainte de a se deteriora mai grav biserica. Se impune consolidarea zidurilor, înlocuirea învelitorii și refacerea streșinii. În ianuarie 2009, într-un articol din ziarul "Obiectiv de Suceava" se aducea la cunoștință faptul că preotul Gabriel Botezatu, paroh la biserica monument istoric de la Poiana-Dolhasca, este cercetat penal de Compartimentul de protejare a patrimoniului cultural național din cadrul Serviciului
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
arhitectura de zid și transpus în lemn), naosul are o boltă semicilindrică, supraînălțată pe console, iar pronaosul susține pe grinzile masive ale tavanului turnul clopotniță. Cele trei încăperi ale bisericii au un acoperiș unic din șindrilă, cu pante repezi, având streașină dublă de jur împrejur, acestea având un rol deosebit de important în protejarea pereților împotriva umidității. Deasupra pronaosului se înalță zvelt turnul clopotniță, având în partea superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu câte trei arcade pe fiecare latură. Fleșa elansată
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
mai larg. Francisc Nistor a salvat portița incintei cimitirului și a pubicat-o în albumul său de porți maramureșene. Alexandru Baboș a făcut o descriere a construcției, susținută cu relevee detaliate, într-un studiu dedicat bisericilor de lemn cu o singură streașină din Maramureș. Biserica a fost datată dendrocronologic în 1997. Într-un studiu ulterior Alexandru Baboș a publicat releveele ușii, ferestrei decorate, prestolului și a analizat trăsăturile constructive fundamentale ale lăcașului. Din primele studii s-a înrădăcinat datarea din 1532 făcută
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
1760 de pictorul itinerant Alexandru Ponehalschi. Pictorul surprinde date importante despre acest moment în două pisanii de pe tâmpla iconostasului. Se poate că aceasta s-a împlinit cu ocazia unor reparații. Lucrările de reparație sunt sugerate de lemnul mesei moșilor de sub streașina de nord, care a fost datat din 1764. De asemenea, mai multe danii de carte și icoane au fost făcute în aceași perioadă subliniind efortul ctitoricesc al obștei de a înoi spațiul de cult. Altarul a fost pictat în 1800
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
lumină. Butea, adică partea încheotorată a bisericii, este încinsă pe exterior de o funie puternic profilată, cioplită direct din lemnul masiv al peretelui. De-asupra funiei, la întâlnirile dintre bârnele pereților, cheotorile netede trec spre console ieșite în trepte sub streșini. Dincolo de funcția lor practică de a descărca greutatea acoperișului aceste console se îmbină spectaculos ca niște aripi sculptate. Consolele și funia, împreună cu portalul bogat sculptat și fereastra decorată, dau un caracter aparte acestei bisericuțe de lemn. În interiorul navei, în dreptul soleei
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
1921, a fost păstrat și vechiul acoperiș. Acesta din urmă prezintă câteva particularități remarcabile. În primul rând cornii (căpriorii) se descarcă pe o cunună (cosoroabă) intermediară. De sub cunună pleacă mai departe corni mai scurți până peste cununa de jos a streașinei. Această împărțire a descărcării acoperișului principal este o soluție constructivă arhaică, întâlnită asemănător și la bisericile de lemn de la Breb și Valea Stejarului. Avantajul ei este că greutatea nu rămâne concentrată pe cununile streașinei, o parte mare fiind preluată la
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
până peste cununa de jos a streașinei. Această împărțire a descărcării acoperișului principal este o soluție constructivă arhaică, întâlnită asemănător și la bisericile de lemn de la Breb și Valea Stejarului. Avantajul ei este că greutatea nu rămâne concentrată pe cununile streașinei, o parte mare fiind preluată la aproape jumătate din distanță de o altă cunună. Acoperișul vechi și-a pierdut în anul 2000 învelitoarea de șindrilă horjită, păstrată în 1921 și 1970 pentru valoarea ei muzeală, precum și poala prelungită peste masa
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
19. Drumul spre biserică urcă în arc panta abruptă, prin partea veche a cimitirului, și se termină în fața intrării, pe latura de sud a bisericii. Înainte de restaurarea bisericii din anul 2000 au existat în jurul bisericii, protejate de poalele largi ale streașinei, mese vechi și noi pentru moși. La nord de biserică se află o clopotniță în care a fost prins clopotul cel mare, dăruit de Dialog Raiu din Ocna Șugătag în 1978. Gardul din jurul cimitirului, ""dyelnița"", a fost prin tradiție împărțit
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
pictate în mare măsură în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ele au fost aplicate pe bucăți de material textil, care au fost atașate pe pereți. Corpul principal al edificiului are forma dreptunghiulara, iar altarul e poligonal. Acoperișul are streșini duble, cu excepția altarului, unde acoperișul este simplu. În dreptul fațadei vestice se află un mic portal cu arcuri rotunde. De asemenea, ușa de la intrare are o formă rotundă și este gravata cu raze de soare, o cupă și vită de vie
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
nici un talent. Astfel, mai bine de șaptesprezece ani și alți ani grei de presupusă libertate, poetul Traian Dorz a fost în mod continuu hărțuit, fără a putea fi oprit. În mod metaforic el a devenit, „o harfă spânzurată de-o streașină de închisoare” . În pauzele de „libertate”, cu domiciliul obligatoriu la Livada Beiușului, trudind din zori și până-n noapte la muncile câmpului, seara, întors acasă istovit, cu mâini bătătorite de sapă și de ger, după o cină frugală, se așeza în
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
Biserica Albă din comuna Baia, raionul Fălticeni”, semnat de arh. Duiliu Marcu. Avizul punea condiția ca să nu se întrebuințeze olanele vechi recuperabile, pentru ca suprafața acoperită să aibă același fel de material ceramic. Cu acest prilej, s-a refăcut șarpanta și streașina și s-au înlocuit cele cinci ferestre. Lucrările au fost coordonate de șeful de lucrări Haralambie Toderică, ele fiind efectutate sub supravegherea preotului Radu Dăscălescu. În anul 1965 Mitropolia Moldovei și Sucevei a solicitat Direcției Monumentelor Istorice să-și dea
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
cruce roșie lângă care se găsesc un grup de cai văzuți din spate. Unul dintre ei este potcovit de un soldat. Din partea dreaptă sosește un convoi de furgoane care este precedat de către un ofițer care călărește un cal alb. Sub streașina ridicată a unui cort conic în fața unei mese cu hărți este figurat un grup de ofițeri. Compoziția, în ansamblul ei, este compusă perfect cu toate elementele sale picturale, ca un episod dramatic surprins pe neașteptate. Peisajul împresurat de ciupercile stranii
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
cioplite în patru canturi și încheiate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”. Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în zilele împăratului Franțisc, al protopopului Petru al Miluanului, și cu ""cheltuiala a tot satul"". O inscripție cursivă pe cununa streașinii dinspre miazăzi surprinde o reparație semnificativă: ""Acésta biserica sa reparatu prin maestri de lemnu Georgiu Jánkis, Vasalika Munindras si Indreiu Petrule la a. 1881"". Puține biserici de lemn din Sălaj prezintă, cu toată modestia caracteristică a dimensiunilor lor, o artă
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
Puține biserici de lemn din Sălaj prezintă, cu toată modestia caracteristică a dimensiunilor lor, o artă a dulgheriei atât de rafinată ca în cazul acestei biserici. Meșterul a decorat cu răbdare bârnele pereților exteriori cu brâu median și ocnițe sub streașină și chiar și în interior. El a sculptat artistic și cele două portale, grinzile tindei și structura cerimii în biserica bărbaților. Motivele principale sunt funia, unda apei, rozeta și crucea. Aceste motive sunt foarte cunoscute în arta românească și întâlnite
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
singura păstrată în forma inițială. Ușile păstrate la intrare și spre biserica bărbaților sunt făcute de meșterul dulgher, cu țâțâni și încuietoare de lemn. Acoperișul este unic peste întreaga biserică, incluzând altarul. Sistemul de căpriori prinși în cuiburi în cununile streașinilor este unul comun bisericilor de lemn din Transilvania. Acoperișul de tablă l-a înlocuit în secolul 20 pe cel de draniță. Rămâne deschisă cercetărilor posibilitatea ca acoperișul inițial să fi fost de paie. Prezența meștergrindei, lățimea streașinei și dimensiunile mari
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
cuiburi în cununile streașinilor este unul comun bisericilor de lemn din Transilvania. Acoperișul de tablă l-a înlocuit în secolul 20 pe cel de draniță. Rămâne deschisă cercetărilor posibilitatea ca acoperișul inițial să fi fost de paie. Prezența meștergrindei, lățimea streașinei și dimensiunile mari ale consolelor și cununilor, supradimensionate pentru un acoperiș ușor de draniță, dimensiunile mici și tradiția veche din zonă indică această ipoteză. Turnul se înalță pe tălpi peste tinda femeilor, numai până la nivelul coamei acoperișului, o trăsătură specifică
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
nord este prezentată scena răstignirii. Trecerea din naos în absida altarului se face pe două uși, una destinată preotului iar cea de-a doua pentru diacon. Edificiul este protejat de un acoperiș de șindrilă unitar, cu pante repezi și cu streașină prelungită. În partea vestică a acoperișului este amplasat, deasupra pronaosului turnul bisericii, nu prea înalt, terminat cu foișor și fleșă. Ușa bisericii, este făcută dintr-o scândură groasă prinsă cu balamale de fier. Naosul bisericii este luminat de o fereastră
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
timpului, interiorul a fost odată pictat în întregime, probabil încă din secolul 18. Dar nu numai atât, așa după cum se ținea obiceiul în satele sălăjene, chiar si exteriorul a fost odată pictat, între brâul puternic profilat ce încinge biserică și streașina largă, protectoare. Aripile larg întinse ale consolelor de streașina din jurul altarului poligonal stăteau în acele vremuri ca niște file deschise de carte, viu colorate, din care puteau să citească oamenii simpli și neștiutori de carte. Biserică a fost restaurată în
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]