1,490 matches
-
oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă groaza. Strigoii îs răi. Lucram la școală. Făceam curățenie. Școala asta a noastră nu-i curată. Într-o noapte făceam curat în școală, când am descuiat ușa, să intru-n școală, a trecut ceva printre picioarele mele.L-am văzut. Nu era
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de carne. Se prefăcea: ba ca mâța, ba ca cânele, ba ca lupul, ca broasca. S-a urcat într-un prăsad din ograda școlii. Da dacă dă peste tine, te face șperlă ori îți strâmbă gura, o mână, un picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
școlii. Da dacă dă peste tine, te face șperlă ori îți strâmbă gura, o mână, un picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu umblau nopțile
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu umblau nopțile. Se zice că din ziua de Andrei începe a se mări ziua! Autori populari din Republica Moldova
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
și 1 ianuarie. Credeți că e o întâmplare faptul că, până azi, oamenii continuă să ungă cu usturoi ferestrele și ușile caselor la Sfântul Andrei? Categoric, nu, deoarece în mentalul colectiv au rămas urmele groazei de altădată. Credința în existența strigoilor pornește de la convingerea omului arhaic că sufletele morților pot reveni printre cei vii. Pe de altă parte, se susținea că omul osedă două suflete, unul putând părăsi corpul în timpul somnului, de aici decurgând credința în existența a două tipuri de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
pornește de la convingerea omului arhaic că sufletele morților pot reveni printre cei vii. Pe de altă parte, se susținea că omul osedă două suflete, unul putând părăsi corpul în timpul somnului, de aici decurgând credința în existența a două tipuri de strigoi, unii vii, numiți vidme, pricolici sau vârcolaci, și alții morți, numiți stafii sau moroi. Vii sau morți, strigoii erau foarte activi în unele nopți ale anului, cea mai importantă dintre acestea fiind Noaptea Sfântului Andrei, numit ă chiar Noaptea Strigoilor
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
susținea că omul osedă două suflete, unul putând părăsi corpul în timpul somnului, de aici decurgând credința în existența a două tipuri de strigoi, unii vii, numiți vidme, pricolici sau vârcolaci, și alții morți, numiți stafii sau moroi. Vii sau morți, strigoii erau foarte activi în unele nopți ale anului, cea mai importantă dintre acestea fiind Noaptea Sfântului Andrei, numit ă chiar Noaptea Strigoilor. Născuți, uneori, în urma împreunării a două rude apropiate, strigoii vii aveau la spate o discretă coadă ca de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
strigoi, unii vii, numiți vidme, pricolici sau vârcolaci, și alții morți, numiți stafii sau moroi. Vii sau morți, strigoii erau foarte activi în unele nopți ale anului, cea mai importantă dintre acestea fiind Noaptea Sfântului Andrei, numit ă chiar Noaptea Strigoilor. Născuți, uneori, în urma împreunării a două rude apropiate, strigoii vii aveau la spate o discretă coadă ca de câine; cei care i-au văzut spun că picioarele și mâinile erau ca fusele, capul lor fiind extrem de mic, cam cât o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
alții morți, numiți stafii sau moroi. Vii sau morți, strigoii erau foarte activi în unele nopți ale anului, cea mai importantă dintre acestea fiind Noaptea Sfântului Andrei, numit ă chiar Noaptea Strigoilor. Născuți, uneori, în urma împreunării a două rude apropiate, strigoii vii aveau la spate o discretă coadă ca de câine; cei care i-au văzut spun că picioarele și mâinile erau ca fusele, capul lor fiind extrem de mic, cam cât o nucă mai mare! Puteau fi recunoscuți în somn, strigoii
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
strigoii vii aveau la spate o discretă coadă ca de câine; cei care i-au văzut spun că picioarele și mâinile erau ca fusele, capul lor fiind extrem de mic, cam cât o nucă mai mare! Puteau fi recunoscuți în somn, strigoii clefăind și făcând spume la gură când dormeau cu fața în sus. În peregrinările lor nocturne, nu pleca decât sufletul; dacă, la întoarcere, sufletul găsea trupul în altă poziție, atunci numaidecât strigoiul murea. Strigoii morți nu erau altceva decât ființe
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
nucă mai mare! Puteau fi recunoscuți în somn, strigoii clefăind și făcând spume la gură când dormeau cu fața în sus. În peregrinările lor nocturne, nu pleca decât sufletul; dacă, la întoarcere, sufletul găsea trupul în altă poziție, atunci numaidecât strigoiul murea. Strigoii morți nu erau altceva decât ființe umane decedate și îngropate; sufletele acestora ieșeau din când în când din morminte și făceau necazuri celor vii. Pe vremuri, pentru fixarea definitivă în mormânt, se bătea un țăruș de lemn în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
mare! Puteau fi recunoscuți în somn, strigoii clefăind și făcând spume la gură când dormeau cu fața în sus. În peregrinările lor nocturne, nu pleca decât sufletul; dacă, la întoarcere, sufletul găsea trupul în altă poziție, atunci numaidecât strigoiul murea. Strigoii morți nu erau altceva decât ființe umane decedate și îngropate; sufletele acestora ieșeau din când în când din morminte și făceau necazuri celor vii. Pe vremuri, pentru fixarea definitivă în mormânt, se bătea un țăruș de lemn în corpul mortului
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
altceva decât ființe umane decedate și îngropate; sufletele acestora ieșeau din când în când din morminte și făceau necazuri celor vii. Pe vremuri, pentru fixarea definitivă în mormânt, se bătea un țăruș de lemn în corpul mortului bănuit a fi strigoi, practică numită destrigoizare. În Noaptea Sfântului Andrei strigoii își dădeau întâlnire pe la hotare sau la răscrucile drumurilor; se spune că de la miezul nopții și până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
acestora ieșeau din când în când din morminte și făceau necazuri celor vii. Pe vremuri, pentru fixarea definitivă în mormânt, se bătea un țăruș de lemn în corpul mortului bănuit a fi strigoi, practică numită destrigoizare. În Noaptea Sfântului Andrei strigoii își dădeau întâlnire pe la hotare sau la răscrucile drumurilor; se spune că de la miezul nopții și până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
se bătea un țăruș de lemn în corpul mortului bănuit a fi strigoi, practică numită destrigoizare. În Noaptea Sfântului Andrei strigoii își dădeau întâlnire pe la hotare sau la răscrucile drumurilor; se spune că de la miezul nopții și până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii vii și cei morți, armele preferate fiind limbile de meli- ță, coasele, to¬poarele, ciome¬gele, greblele și tot ceea ce
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
strigoii își dădeau întâlnire pe la hotare sau la răscrucile drumurilor; se spune că de la miezul nopții și până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii vii și cei morți, armele preferate fiind limbile de meli- ță, coasele, to¬poarele, ciome¬gele, greblele și tot ceea ce gos¬podarii lăsau de izbeliște prin ogrăzi. Cei care nu aveau chef de bătaie, luau la „verificat” casele; când găseau
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
extraordinară, care a încercat să vă apropie de atmosfera, de spiritul unei sărbători deosebite, din păcate prea puțin cunoscută ca și multe alte sărbători ale noastre. Acuma, bineînțeles că n-o să vă mai plictisesc ca în anii anteriori, cu noaptea strigoilor, cu ziua lupului, cu usturoiul...de unde vine, de ce se făcea, fiindcă îmi inchipui că suntem împreună cumva, foarte puțini sunt cei noi, care ați venit pentru prima dată. Deși m-aș bucura să fie mai mulți cei mai noi, asta
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de resemnare, pe jumătate de autoironie, sugerând o lectură secundă a tuturor celor aflătoare atunci și acolo: cupa fină, cele trei degete de coniac din sticlă, casa despuiată. Ba chiar și a prezenței lui printre ele: elegant, palid și uscat strigoi. - Mai am doar unul la fel - răspunse cu o liniștită obiectivitate, în chip de confidență De aceea le păstrez. Corso îi primi mărturisirea cu o mișcare din cap. Privirea lui mai făcu o dată înconjurul pereților goi și se concentră avid
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
vizionarism ambivalent o formează estetizarea demoniei însăși, în atari cristale ale răului, care, tinzînd spre culminație, explodează în fast baroc: "Frate, ce vine nu-i război:/ E cristal adînc de cruzime". Sau: Diamantul final de-ntunecime". Sau: "soare negru de strigoi". Sau: "Tot omenescul muribund/ Sîngeră-n linii și volute". Sau: " Corolele grădinilor ascund/ Parfum de dinamita". Cu unele puncte de sprijin în pandemoniumul arghezian sau în priveliștile de hăuri cosmice philippidiene, asemenea texte sumbru rafinate preludează saizecismul expresionist. Cînd se va
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
aleși — normal! — pe lista controlată de la centru. În ce mă privește, sunt absolut de acord cu trecerea la sistemul votului nume-cu-nume. Dar nu înțeleg de ce e nevoie să votăm niște mârțoage la care noua Constituție se gândește ca la niște strigoi ieșiți în plus la socoteală? Doar așa, ca să avem și noi faliții noștri?! Dar îi avem din belșug și fără a-i numi „senatori”. Îi avem pe toate drumurile. Ideea reducerii numărului lor e bună — n-ar strica să avansăm
Senatul cu un singur exponat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14323_a_15648]
-
mp"; - la poziția nr. 44, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "drum de acces la exploatație agricolă, cu îmbrăcăminte din pământ stabilizat, situat în satul Varvata, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la Fătu Viorel, pe la Ețcu Vasile, Deal Strigoii, până la intersecția cu drumul comunal Deleni-Vârfu Dealului, lungime = 2.000 ml, lățime = 7,5 m, suprafața = 15.000 mp"; - la poziția nr. 66, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "drum de acces la exploatație agricolă, cu îmbrăcăminte din balast
HOTĂRÂRE nr. 793 din 3 august 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234773_a_236102]
-
va avea următorul cuprins: "drum de acces la exploatație agricolă, cu îmbrăcăminte din pământ stabilizat, situat în satul Varvata, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la locuința defunctului Strugaru Ioan a Toader pe la Țabrea Maria până la intersecția cu drumul Dealul Strigoii, lungime = 100 ml, lățime = 3 m, suprafața = 300 mp"; 39. Anexa nr. 70 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Pojorâta" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se abrogă pozițiile nr. 34-36
HOTĂRÂRE nr. 793 din 3 august 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234773_a_236102]
-
3 m, suprafața = 3.900 mp"; - la poziția nr. 41, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Deleni, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la Budulean Gheorghe, pe la Mleșniță Octavian, Libenciuc Rahila, Straton Ilie-Țapucu, Ciornei Vasile-Coroi, până la Pârâul Strigoii, lungime = 1.000 ml, lățime = 3 m, suprafața = 3.000 mp"; - la poziția nr. 44, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Varvata, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la Fătu Viorel, pe la Ețcu Vasile, Deal Strigoii, până la
HOTĂRÂRE nr. 422 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.564/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
Pârâul Strigoii, lungime = 1.000 ml, lățime = 3 m, suprafața = 3.000 mp"; - la poziția nr. 44, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Varvata, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la Fătu Viorel, pe la Ețcu Vasile, Deal Strigoii, până la intersecția cu drumul comunal Deleni-Vârfu Dealului, lungime = 2.000 ml, lățime = 4 m, suprafața = 8.000 mp"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 61 se introduc 89 de noi poziții, pozițiile nr. 62-150, conform anexei nr.
HOTĂRÂRE nr. 422 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.564/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
dezordine: Teodor Mazilu, Mircea Horia Simionescu, Marcel Gafton, Mihai Ursachi, Dan Laurențiu, Marcel Mihalaș, Virgil Mazilescu, Marius Robescu, N. Prelipceanu, Petru Popescu, Ștefan Bănulescu, N. Breban, Ioan Petru Culianu, Alexandru George, Dorin Tudoran - și câți alții încă... Unii din acești "strigoi" (dar nu mai puțin strigoi le păream eu lor, fără îndoială!) ai trecutului meu de scriitor pe cale de a se îndepărta încercau, în mod mișcător, să-mi dea impresia că eu continuam a face parte din peisajul literar românesc. Dar
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]