1,313 matches
-
contemporană a Muzeului ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgă e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprinsă decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei? Într-un an, cînd eu însumi mă retrăsesem în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grei din raiul comunist autohton? vreun regizor de film din stirpea lui Jean Negulescu? vreun armator stăpînind cine știe ce golf sud-american? Ei, bine, nici unul din aceștia. La un moment dat al discuției, multvioaia moderatoare îi și pronunță numele: Iosif Constantin Drăgan. Stupoare! Să fi derapat atît de integra teleastă spre nisipurile mișcătoare ale compromisului? Să fi acceptat ea în schimbul a ce întrevederea cu unul din monștrii (sacri?) ai acelei disponibile părți a emigrației românești dispuse a face jocul ceaușismului ascendent și a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
distrat? Și asta de pe platforma unui deșănțat protocronism, unui caraghios traco-dacism de cancelarie C.C., unui dubios mecenat al culturii multilateral dezvoltate. Să fi acceptat (pentru ce?) teleasta paranteza aceasta riscantă în serialul conceput cu atîta atentă probitate morală și profesională? Stupoare, deci. Pînă în momentul în care alegra blondă ne invită s-o însoțim în insolitul ei demers: acela de a asculta civilizați, politicoși destăinuirile unui personaj (oricum inconfundabil) despre viața-i (oricum ieșită din comun), chiar dacă această viață a fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deși irelevantă, ia întrucîtva pulsul (cu un tensiometru oricum expirat) populației votante, în cel al emisiunilor de artă (rarisime) sondajul e de-a dreptul penibil. Într-o astfel de emisiune, cei de pe trotuar erau întrebați dacă au vreun tablou acasă. Stupoare! Nu numai că întrebarea părea a veni dintr-o altă limbă sau, și mai rău, sunînd probabil ca o înjurătură (încă neîntîlnită), dar cei întîmpinați astfel reușind să îngîne totuși o frază divulgau o situație generală mai mult decît precară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîteva etape care mi-au marcat traiectoria, de la debutul expozițional din, oho, 1961, pînă ieri. (Pentru că și ieri, deși tirul încărcat cu lucrări aștepta în curtea atelierului din Armeană, gata să pornească spre Palat, deci și ieri mai descopeream, cu stupoare, că Păsării Paradisului de fapt o pempantă damă-pasăre îi lipsea din ureche cercelul otrăvitor. I l-am pus.) Vernisajul de diseară se va consuma în Sala Voievozilor, spațiu oarecum inhibant prin prezența, sus, a medalioanelor auguste, dar detașat cu ajutorul spoturilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu reziduurile unui comunism ce se dovedise a fi mai ortodox decît al vecinilor întru dogmă. Și nu există moment mai trist-revelator pentru drama prelungită a acestei încercate categorii cum e cel al alegerilor. Cînd spiritualitatea realizează, cu (aproape) resemnată stupoare, în ce postură subalternă e nevoită să stea. Oricîtă întîietate ar avea invocarea democrației în soluționarea cvasitotală a problemelor, gustul amar al constatării că, în numele acesteia, supunerea (democratică) în fața majorității e unica soluție persistă dureros. Comunismul a urît țărănimea și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cum noul show nu putea fi unul oarecare, lansat, la o adică, de pe prăpăditul pod al inundațiilor, de la Mărăcineni, a așteptat să simtă pămîntul Broadwayului sub tălpi, ca de-acolo să trimită încoace torpila constituțională. Și nu una oarecare. Ci, stupoare! parlament unicameral. Să sară peremiștii în aer de indignare, nu alta. (Ei, tobă de carte în materie de istorie strămoșească, marcată, ea, istoria strămoșească, firește, de tradiționalul bicameralism.) Nu și, culmea!, pesediștii. Care (de ce oare? de ce oare?) ar fi fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la libertinaj a celor trei personaje inevitabile în vernisajele de după '90. Fuseseră cadre de nădejde ale (înaltei) școli județene de partid de pe (defuncta) Karl Marx, în care făcuseră proverbiale furori dogmatice. Dacă pe fețele lor nu se poate citi eventuala stupoare în fața pînzelor mele oricum neobrăzate stilistic ei bine, nici în prezența violentului performance de ultimă oră, trioletul (aducînd perfect cu Frații Marx care erau patru) nu-și modifică faciesul: libertinajul lor e chiar necesitatea înțeleasă. Aflarea trio-ului în aiuritul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
A CITI Era o zi frumoasă de vară. Mă plimbam prin grădina bunicilor și deodată am zărit un caiet. Am deschis prima pagină și am citit : A fost odată un prinț.... Eram uluită de povestea pe care o citeam... Dar..stupoare !...lipsea tocmai sfârșitul ! M-am dus la bunica și ea mi-a spus că acel caiet era al mamei mele. M-a liniștit, povestindu-mi sfârșitul de care aveam nevoie pentru a termina cu bine povestea...Eram fermecată... Am povestit
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cînd nu te aștepți, cînd ici, cînd colo, furișînd insinuări despre "puritatea" conjugală ultragiată și invocînd la tot pasul cu argumente de substanță totalitară "ordinea și legea", care tolerează iubirea, dar, amendament monstruos: o "iubire cu limite". El 1: (în stupoare, ca într-o anticameră a spaimei, privește după Ea 2, apoi, cu un soi de grabă, adună manuscrise și le bagă în sertar pe care îl închide cu cheia; alte hîrtii le ascunde prin toate buzunarele). Sigur că da... intimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu el... cortul e-al lui... Doctorul: Aha, da! Octav: Bătrîne, îmi pare rău că trebuie să de dezamăgesc... dar azi e, totuși, marți... Groparul: Sînt de acord... cu condiția să fie vineri... (Marieta și doctorul schimbă priviri) Octav: (înțelegînd stupoarea celor doi) Se respinge! Rămîne că-i marți! Dacă nu mă crezi, întreab-o pe mama... sau pe domnul... Marieta: (presată de nevoia unui răspuns) Da... e marți... Doctorul: ...Absolut... e marți sigur... Groparul: Ei, atunci eu am plecat... mă așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acid este obținut din oțet și din suc de lămâie (ca în Grecia) ori din alte fructe, niciodată din cereale ori legume supuse fermentației lactice, așa cum se întâmplă în răsăritul continentului. Reticența Vestului față de zemurile acre este relevată atât de stupoarea (identică aceleia de pe chipul abatelui de Marennes, descrisă de Mihail Sadoveanu în Zodia Cancerului) manifestată de majoritatea occidentalilor la prima înghițitură luată dintr-un borș de-al nostru, cât și de ignoranța totală pe care o dovedesc, asupra acestui subiect
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o zonă de țesuturi traumatizate ce pot conține corpi străini, țesuturi neviabile și care se vor elimina spontan sau chirurgical, zona țesuturilor comoționate care pot reveni la normal, dar au o rezistență redusă la infecție. Este zona numită de Pirogov „stupoare traumatică”. Plăgile au aspect anatomo-patologic variat în funcție de agentul traumatic care le-a determinat: 1. Plăgile tăiate se apropie de plăgile chirurgicale și sunt produse de obiecte tăioase (cuțit, brici, fragmente de sticlă etc.). Plaga are margini drepte, ușor îndepărtate datorită
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
prin colaterale). Spasmul poate apare și în traumatismele care nu interesează direct axul arterial. În aceste situații, prin violența și durata lui, poate determina tabloul clinic al unei ischemii acute. Fenomenul este reversibil și cunoscut în literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și corespunde clinic contuziei. Regenerarea este spontană. neurapraxia este mai curând o tulburare fiziologică decât o leziune anatomică. Constă în blocarea totală dar tranzitorie, a conductibilității nervului cu durată de câteva ore și reabilitare funcțională totală. Neurapraxia, corespunde sindromului de stupoare nervoasă (Tinel) sau bloc trecător. Apare după contuzii, compresiuni sau ischemii de scurtă durată. 3. Criteriul clinicoterapeutic (Scarff) - leziunile se împart în: comoția nervului echivalentă cu neurapraxia; contuzia echivalentă clinic în oarecare măsură, cu axonotmezis; secțiuni parțiale, laterale ale fibrelor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
să mențină principalele instituții ale statului pe un făgaș normal, împiedicând sporirea atribuțiilor monarhiei 567. Discursul mareșalului Averescu este însă neutru, abținându-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs a produs stupoare în rândul georgiștilor, care așteptau "un șah la rege"568. Acționând pentru "a smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila, definită de liderul georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în alte fotografii. Purta o pufoaică gri-murdar, o șapcă rusească de bărbat cu clapele lăsate în jos. Stătea strângând la piept un copilaș înfofolit într-o pătură de lână. „Cum a putut oare să se furișeze, m-am întrebat cu stupoare, printre bărbații aceia în frac și femeile în toaletă de seară?” În plus, în jurul ei, în alte fotografii, bulevarde majestuoase, colonade, priveliști mediteraneene. Prezența ei era anacronică, deplasată, inexplicabilă. În trecutul nostru familial avea aerul unei intruse, cu echipamentul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vorbeam fără să ne spunem nimic. Am văzut instalându-se între noi paravanul cuvintelor alunecoase, al reflexelor sonore ale vieții de zi cu zi, al fluidului verbal cu care te simți obligat, nu se știe de ce, să umpli liniștea. Cu stupoare, descopeream că a vorbi era, de fapt, cel mai bun mod de a tăinui esențialul. Pe când, pentru a-l spune, ar fi trebuit ca vorbele să fie articulate cu totul altfel, să fie șoptite, să fie țesute în zgomotele înserării
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
el simplu și univoc: apărarea patriei. M-am grăbit să mă cufund în scopul acela monumental, să mă dizolv în masa minunat de iresponsabilă a camarazilor mei. Aruncam grenade de manevră, trăgeam, instalam un cort. Fricit. Senin. Sănătos. Și, cu stupoare, îmi aminteam uneori de adolescentul care, într-o casă veche de la marginea stepei, petrecea zile întregi meditând la viața și la moartea celor trei femei zărite într-o grămadă de ziare vechi. Dacă cineva mi l-ar fi prezentat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din viața ei. Din când în când, îmi întâlnea privirea, îmi zâmbea și chipul ei se voala din nou. Cina m-a surprins prin simplitatea ei. Nu am primit nici „lapte de pasăre”, nici alte bunătăți din copilăria noastră. Cu stupoare, îmi dădeam seama că feliile acelea de pâine neagră, ceaiul acela chior erau hrana obișnuită a Charlottei. După ce am mâncat, o așteptam pe balcon. Aceleași ghirlande de flori, aceeași nemărginire a stepei încețoșate de căldură. Între două tufe de trandafiri
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
șuierătoare îi semăna cu suspinele omenești, cu cuvintele șoptite. Charlotte, în amorțeala frigului și a durerii, se trezea adesea, simțind murmurul acela care, îndărătnic, se chinuia să spună ceva. Într-una dintre acele treziri în plină noapte, a zărit cu stupoare o scânteie foarte apropiată, care strălucea în nisip. O stea căzută din cer... Charlotte s-a aplecat spre punctul luminos. Era ochiul larg deschis al saigak-ului - și o constelație superbă și fragilă care se oglindea în globul acela plin de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un acces de tuse, care i-a făcut pe trecători să întoarcă capul. O criptă veche de mai bine de un secol, în partea cea mai puțin vizitată a cimitirului, căci nu existau morminte celebre de cinstit - un acasă. Cu stupoare, mi-am spus că nu mai folosisem cuvântul acesta din copilărie... După-masă, în soarele de toamnă care lumina interiorul criptei mele, am citit inscripțiile de pe plăcuțele de marmură fixate pe pereți. De fapt, era o capelă mică, aparținând familiilor Belval
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prin devierile bruște de la logic la ilogic, de la real la ireal etc., provocat prin transgresarea limitelor pe care până și denaturările caricaturale, grotești și parodice le presupun, la Caragiale absurdul este, în primul rând, cel pe care, descoperindu-l cu stupoare în realitate, îl transpune transfigurat artistic și îl evidențiază prin contrastul clar dintre ordinea internă a operei și dezordinea surprinsă în extratext. Spirit clasic, avid de armonie și claritate, Caragiale nu generează deliberat absurdul, ci îl supune atenției ca pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
luă pălăria din cap și-mi smulse În grabă frumoasa orhidee pe care o zvârli la un coș de gunoi, alături de sămânța de palmier și cele două mere, parcă temându-se să nu ia o boală contagioasă. Am aflat cu stupoare că și celorlalți colegi le găsise sămânța buclucașă, și câteva portocale. În timpul interogării ni s-a cerut să comunicăm ce intenții aveam cu semințele de palmier? Unul dintre „Împricinați” care-și revenise din jocul „umilinței” Îi răspunse cu o anumită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ucise, mulți turiști străini; 1 octombrie 2005 În două cafenele din Kuta și Jimbaran, unde 20 de persoane au fost ucise), nu au putut speria pe turiștii consecvenți În descoperirea comorilor paradisiace ale Terrei. 459 ajuns, În sfârșit, constat cu stupoare că nu-mi găsesc colegii. Abia, după vreo zece minute au ajuns și ei, deosebiți de intrigați și vociferând pe toate tonalitățile. Ce se Întâmplase de fapt?! După un kilometru de mers a microbuzului, o colegă a anunțat ghidul că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]