5,777 matches
-
însă specificarea mărimilor caracteristice amintite, prin care relațiile capătă forme concrete particulare în funcție de specificul sistemului analizat. Atunci când variabila principală și esențială în ecuațiile de mai sus este factorul timp, t, atunci sistemul este dinamic. 3.1.2. Descompunerea sistemelor în subsisteme În teoria și analiza sistemelor, în funcție de numărul de legături relaționale care se stabilesc între mărimile caracteristice amintite mai sus, se utilizează și noțiunea de subsistem, ca parte a unui sistem. Este cunoscut și unanim acceptat faptul că fiecare sistem este
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
sus este factorul timp, t, atunci sistemul este dinamic. 3.1.2. Descompunerea sistemelor în subsisteme În teoria și analiza sistemelor, în funcție de numărul de legături relaționale care se stabilesc între mărimile caracteristice amintite mai sus, se utilizează și noțiunea de subsistem, ca parte a unui sistem. Este cunoscut și unanim acceptat faptul că fiecare sistem este subsistemul unui sistem de rang mai mare, fiecare subsistem fiind la rândul său un sistem de rang inferior. Pentru a se cunoaște și a se
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
În teoria și analiza sistemelor, în funcție de numărul de legături relaționale care se stabilesc între mărimile caracteristice amintite mai sus, se utilizează și noțiunea de subsistem, ca parte a unui sistem. Este cunoscut și unanim acceptat faptul că fiecare sistem este subsistemul unui sistem de rang mai mare, fiecare subsistem fiind la rândul său un sistem de rang inferior. Pentru a se cunoaște și a se putea analiza structura unui sistem, este necesară descompunerea acestuia în subsisteme și respectiv identificarea elementelor sale
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
legături relaționale care se stabilesc între mărimile caracteristice amintite mai sus, se utilizează și noțiunea de subsistem, ca parte a unui sistem. Este cunoscut și unanim acceptat faptul că fiecare sistem este subsistemul unui sistem de rang mai mare, fiecare subsistem fiind la rândul său un sistem de rang inferior. Pentru a se cunoaște și a se putea analiza structura unui sistem, este necesară descompunerea acestuia în subsisteme și respectiv identificarea elementelor sale componente Descompunerea unui sistem în subsisteme se poate
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
faptul că fiecare sistem este subsistemul unui sistem de rang mai mare, fiecare subsistem fiind la rândul său un sistem de rang inferior. Pentru a se cunoaște și a se putea analiza structura unui sistem, este necesară descompunerea acestuia în subsisteme și respectiv identificarea elementelor sale componente Descompunerea unui sistem în subsisteme se poate face în două feluri principial diferite, după cum urmează: Descompunerea sincronică a sistemelor, numită astfel deoarece rezultatele, respectiv subsistemele, sunt destinate să funcționeze în paralel, așa cum se arată
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
mare, fiecare subsistem fiind la rândul său un sistem de rang inferior. Pentru a se cunoaște și a se putea analiza structura unui sistem, este necesară descompunerea acestuia în subsisteme și respectiv identificarea elementelor sale componente Descompunerea unui sistem în subsisteme se poate face în două feluri principial diferite, după cum urmează: Descompunerea sincronică a sistemelor, numită astfel deoarece rezultatele, respectiv subsistemele, sunt destinate să funcționeze în paralel, așa cum se arată sugestiv în schema. În cazul descompunerii sincronice, fiecare subsistem are o
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
analiza structura unui sistem, este necesară descompunerea acestuia în subsisteme și respectiv identificarea elementelor sale componente Descompunerea unui sistem în subsisteme se poate face în două feluri principial diferite, după cum urmează: Descompunerea sincronică a sistemelor, numită astfel deoarece rezultatele, respectiv subsistemele, sunt destinate să funcționeze în paralel, așa cum se arată sugestiv în schema. În cazul descompunerii sincronice, fiecare subsistem are o structură analogă și este de același rang cu sistemul mare și de aceea poartă denumirea de co-sistem. Descompunerea diacronică a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
sistem în subsisteme se poate face în două feluri principial diferite, după cum urmează: Descompunerea sincronică a sistemelor, numită astfel deoarece rezultatele, respectiv subsistemele, sunt destinate să funcționeze în paralel, așa cum se arată sugestiv în schema. În cazul descompunerii sincronice, fiecare subsistem are o structură analogă și este de același rang cu sistemul mare și de aceea poartă denumirea de co-sistem. Descompunerea diacronică a sistemelor, numită astfel deoarece rezultatele, respectiv subsistemele, sunt destinate a fi traversate succesiv în timpul proceselor. În cazul descompunerii
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
așa cum se arată sugestiv în schema. În cazul descompunerii sincronice, fiecare subsistem are o structură analogă și este de același rang cu sistemul mare și de aceea poartă denumirea de co-sistem. Descompunerea diacronică a sistemelor, numită astfel deoarece rezultatele, respectiv subsistemele, sunt destinate a fi traversate succesiv în timpul proceselor. În cazul descompunerii diacronice, subsistemele au funcții calitativ diferite între ele și în raport cu sistemul mare. 3.2. Elemente de teoria sistemelor automate 3.2.1. Definirea, clasificarea și funcțiile sistemelor automate Standardul
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
o structură analogă și este de același rang cu sistemul mare și de aceea poartă denumirea de co-sistem. Descompunerea diacronică a sistemelor, numită astfel deoarece rezultatele, respectiv subsistemele, sunt destinate a fi traversate succesiv în timpul proceselor. În cazul descompunerii diacronice, subsistemele au funcții calitativ diferite între ele și în raport cu sistemul mare. 3.2. Elemente de teoria sistemelor automate 3.2.1. Definirea, clasificarea și funcțiile sistemelor automate Standardul românesc definește sistemul automat ca fiind ansamblul format din procesul și dispozitivul de
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
după influența unei mărimi perturbatoare, se numește stabilitate. Condiția matematică ce trebuie îndeplinită de un sistem liniar stabil este următoarea/ 3.2.3. Structura sistemelor automate Având în vedere rolul pe care îl îndeplinesc, pot fi identificate următoarele elemente sau subsisteme în structura sistemelor automate: • Elemente de măsurare sau traductoare; • Elemente de comparație; • Elemente de reglare; • Elemente de execuție. Localizarea acestor elemente într-un sistem automat complex, cu circuit închis, este ilustrată. 3.3. Tehnologia abordată ca sistem Așa cum s-a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
care cuprinde ansamblul de dispozitive tehnice pentru realizarea tuturor operațiilor din tehnologia pentru o piesă sau o familie de piese. • sistem de fabricație de ordinul 3 sau complex de fabricație, care cuprinde un sistem de fabricație de ordinul 2 și subsisteme de depozitare inter-operaționale, de asamblare, de prelucrare și transmitere a informațiilor, necesare pentru realizarea sarcinii de fabricație. • sistem de fabricație de ordinul 4 sau întreprinderea de fabricație, care cuprinde totalitatea dispozitivelor tehnice, funcțiunilor de fabricație și a persoanelor necesare pentru
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
capabil deci să execute anumite acțiuni conform dispozițiilor înscrise într-un program. Se ajunge astfel la conceptele de sistem de producție automatizat, sistem de fabricație automatizat, sistem tehnologic automatizat. 3.4.1. Locul sistemelor de automatizare în procesele de producție Subsistem logistic. 3.4.2. Locul sistemelor de automatizare și robotizare în procesele de fabricație. 3.4.3. Concluzii privind locul automatizării și robotizării în producție și fabricație Sistemele automatizate și respectiv robotizate pot efectua operații distincte și specifice proceselor concrete
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
lb. engleză: Product and Portfolio Management); • Proiectarea Asistată de Calculator CAD (lb. engleză: Computer Aided Design); • Managementul și Planificarea Fabricației MPM (lb. engleză: Manufacturing Planning & Management); • Managementul Datelor despre Produs PDM (lb. engleză: Product Data Management); Conform unei viziuni extinse, subsistemele PLM dezvoltate în prezent asigură: Proiectarea Asistată de Calculator (CAD Computer Aided Design) Fabricația Asistată de Calculator (CAM Computer Aided Manufacturing) ♦ Automatizarea Proiectării Componentelor Electronice (EDA Electronic Design Automation) ♦ Managementul Documentației Tehnice (TDM - Technical Document Management) ♦ Machetarea Digitală (DMU Digital
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
transport și locațiile de depozitare, cu destinația de a deservi punctele cunoscute ale furnizorilor și beneficiarilor. Prin încărcarea rețelei cu o prognoză a fluxurilor de materiale, bazată pe planul de comenzi și folosind diverși algoritmi, se dezvoltă un plan optimal. Subsistemele SCM dezvoltate în prezent sunt: ♦ Managementul Comenzilor (Demand Management); Planificarea Resurselor de Distribuție (DRP Distribution Resources Planning); ♦ Sisteme de Management al Transportului (TMS Transport Management Systems); ♦ Sisteme de Management al Depozitării (WMS Warehouse Management Systems); ♦ Managementul Relațiilor cu Furnizorii (SRM
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
procese și practici comune. În plus, acolo unde această infrastructură informațională este împărtășită cu comunitatea de furnizori, acești furnizori sunt de asemenea structurați ca parte a respectivelor procese și practici și împărtășesc din baza de date despre produs. De asemenea, subsistemul Managementul Furnizorilor de Componente (CSM Component Supplier Management) din cadrul SCM, prin orientarea sa predilectă către informația legată de produs, relaționează direct cu PLM. În PLM, în cazul dezvoltării de produs orientate pe client, clienții sunt cei care specifică, în măsură
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
capăt al activităților desfășurate de către dezvoltatorul de produs, clientul transmite pur și simplu cerințele sale către dezvoltatorul de produs, care devine responsabil de transformarea acestora în geometrie, specificații și caracteristici. Uneori, situații ca cea menționată mai sus determină dezvoltarea de subsisteme în care dezvoltatorul de produs devine client al furnizorilor săi. În acest mediu informațional intervine funcționalitatea sistemelor CRM. De asemenea legat de gestionarea relațiilor cu clienții, menționăm aici că un principiu din PLM, respectiv Dezvoltarea Colaborativă de Produs (cPD - Collaborative
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
Producției mai Curate (lb. engleză: Cleaner Production) trebuie de asemenea luate în considerare în Ingineria Integrată, în maniera ilustrată. Capitolul 5 AUTOMATIZAREA MANIPULĂRII OBIECTELOR DE LUCRU 5.1. Principii de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru Subsistemul de manipulare a obiectelor de lucru, ca parte din structura sistemului de fabricație, are funcția de a genera anumite mișcări ale obiectului manipulat, organizate spațial și temporal corespunzător cu cerințele de manipulare care urmează a fi îndeplinite. Manipularea presupune deci
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
un număr redus de piese mobile sau poate să fie constituit de suprafețe cu o anumită geometrie, aparținând unor piese fixe. 5.2. Funcțiile sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru Dispozitivele de manipulare automată, ca parte componentă din subsistemul de manipulare a obiectelor de lucru îndeplinesc o serie de funcții specifice denumite generic funcții de manipulare. Unii specialiști le mai numesc funcții aducătoare sau de aducereevacuare. Funcțiile de manipulare sunt după cum urmează: 1.DEPOZITAREA este funcția prin care se
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
la un sens al mișcării vibratorii. Pe lângă transport, conveierele mai pot efectua și alte funcții de manipulare, ca cele de orientare, ordonare, selectare a obiectelor de lucru și primire sau transfer de informații, etc. Toate aceste funcții sunt integrate prin intermediul subsistemului informatic propriu al sistemului conveier. De asemenea, sistemul conveier poate fi integrat cu stațiile de lucru, în maniera exemplificată, în care: SLS capete de citire/scriere date, care pot fi programate de utilizator; MDT suportul mobil de memorie al paletei
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
propriu al sistemului conveier. De asemenea, sistemul conveier poate fi integrat cu stațiile de lucru, în maniera exemplificată, în care: SLS capete de citire/scriere date, care pot fi programate de utilizator; MDT suportul mobil de memorie al paletei port-piesă. Subsistemul informatic al conveierului poate conlucra cu subsistemul informatic de control al procesului de fabricație. Diverse categorii de informații ca cele legate de destinația și starea de prelucrare a pieselor sunt înregistrate în memoria de date de identificare a paletei portpiesă
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
conveier poate fi integrat cu stațiile de lucru, în maniera exemplificată, în care: SLS capete de citire/scriere date, care pot fi programate de utilizator; MDT suportul mobil de memorie al paletei port-piesă. Subsistemul informatic al conveierului poate conlucra cu subsistemul informatic de control al procesului de fabricație. Diverse categorii de informații ca cele legate de destinația și starea de prelucrare a pieselor sunt înregistrate în memoria de date de identificare a paletei portpiesă. 5.5.9. Sisteme robo-transportoare Sistemele robo-transportoare
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
sistemului-robot, respectiv versatilitatea, este strâns legată de structura robotului și de capabilitățile sale mecanice, implicând configurații mecanice cu geometrie variabilă a căror flexibilitate să acopere cerințele de operare impuse în condiții diverse. Structurarea unui robot industrial se dezvoltă pe trei subsisteme, după cum urmează: ♦ sistemul mecanic articulat, care asigură interacțiunea directă a robotului cu mediul și respectiv cu obiectul manipulat; ♦ sistemul de acționare, care realizează mișcările elementelor sistemului mecanic și furnizează energia necesară acestora; ♦ sistemul de calcul și comandă, care îndeplinește funcția
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
existența sa, biblioteca, cea care satisface una dintre nevoile fundamentale ale omului modern - informația, este definită ca o instituție prin excelență cu funcții educaționale. Instituții fundamentale în cadrul învățământului - din perspectiva realizării funcțiilor și finalităților acestuia, bibliotecile au multiple determinări: ca subsistem ele trebuie să răspundă unor cerințe curente și universale ale educației, au menirea de a facilita accesul beneficiarilor (al populației) la informații și comportamente culturale și de civilizație. În istoria învățământului, bibliotecile au jucat un rol esențial în educarea colectivă
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
obiectului pe care îl predă). Atitudinile au o durată mai mare sau mai mică, fiind mai bine sau mai prost organizate. * Centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează atitudinea. Atitudinile ocupă poziții variate de centralitate în sistemul sau subsistemul în care au fost integrate. Cele mai centrale posedă un grad mai mare de corelație, ceea ce face ca ele să fie mai rezistente față de schimbări. În ceea ce privește comportamentul, în dicționare și studii de specialitate se vorbește despre comportamentul economic, politic, al
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]