KorAP: Find »[drukola/base=subversiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...83 >

2,052 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

întreprinderile industriale „pentru a se informa asupra stării de spirit a muncitorilor și a împiedica orice mișcări subversive. Controlul trebuia să supravegheze minoritarii, să identifice pe cei cu situații neclare (dezertori, urmăriți, posesori de acte false etc.) sau cu idei subversive, în mod special atentate sau comploturi. Inspecțiile trebuiau conduse de comandantul legiunii de jandarmi, locțiitorul acestuia sau șeful secției de jandarmi pe raza căruia se aflau stabilimentele industriale. În noua organigramă, Statul Major al I.G.J. avea în componență primii germeni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
rural. Stiliștii din Moldova și Basarabia, semnalați în județele Vaslui, Neamț, Baia, Putna și Bălți, au trecut „la anarhie” prin nesocotirea autorității de stat. La rândul lor, acțiunile antistatale din regiunile minoritare s-au dovedit „tot mai accentuate”, instigatorii organizațiilor subversive producând panică în rândurile populației românești. Starea de spirit a populației a fost „agitată și dezorientată” din cauza campaniilor politice, terenul de instigații s-a dovedit „propice”, răuvoitori „se găsesc pretutindeni”, iar aventurierii nu lipseau din România. În vederea depășirii lipsei de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Probleme informative ce interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice: I. Starea de spirit a populației, în general. II. Curente politico-sociale extremiste sau cu tendințe extremiste. III. Spionajul. IV. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. V. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice ce s-ar semnala pe teritoriul respectiv. VI. Secte religioase. VII. Propagande subversive prin teatre, cinematografe și radio. VIII. Diverse. IX. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. X. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
extremiste sau cu tendințe extremiste. III. Spionajul. IV. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. V. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice ce s-ar semnala pe teritoriul respectiv. VI. Secte religioase. VII. Propagande subversive prin teatre, cinematografe și radio. VIII. Diverse. IX. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. X. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. XI. Informații din țările vecine. XII. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea a II-a: Culegerea informațiilor. Partea a III

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
alți membri ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei a cerut supravegherea și identificarea altor asemenea metode de cifrare între legionari. La sfârșitul anului 1936, Serviciul Jandarmeriei a editat broșura Studiu statistic al caselor de rugăciuni, întruniri și propagande pentru sectanți, curente politico-sociale subversive și iredente, pe teritoriul rural al țării, care a fost distribuită până la nivelul posturilor de jandarmi. Un studiu analitic pentru perioada 1931-1936 asupra numărului de membri din sectele religioase (Tab. 1) și din curentele politico-sociale subversive (Tab. 2) a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru sectanți, curente politico-sociale subversive și iredente, pe teritoriul rural al țării, care a fost distribuită până la nivelul posturilor de jandarmi. Un studiu analitic pentru perioada 1931-1936 asupra numărului de membri din sectele religioase (Tab. 1) și din curentele politico-sociale subversive (Tab. 2) a fost distribuit prin Ordinul Circular Confidențial nr. 15 din 9 noiembrie 1937, acesta fiind alcătuit pe baza materialelor informative primite de la unitățile din teritoriu. Analiza a evidențiat că baptiștii se aflau în continuă creștere, ajungând de la 15743

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au ajuns la 6363 (1936). Studenții în Biblie au avut numărul maxim de membri în 1932 (5170 persoane), pentru ca ulterior acesta sa scadă, în timp ce stiliștii au scăzut de la 1036674 în 1934-1935 la 918456 în 1936. În urma semnalelor repetate privind activitatea subversivă a acestor secte, Ministerul Cultelor și Artelor a emis Decizia nr. 4781 din 17 aprilie 1937 prin care au fost scoase în afara legii mai multe secte: Stiliștii, Asociațiile Mileniste (Asociația Internațională a Studenților în Biblie, Martorii lui Dumnezeu-Iehova, Societatea de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru cei care au fost trimiși în străinătate, cât și pentru cei dislocați, cu misiuni informative/ contra-informative, în zone de graniță. Prin datele obținute din străinătate, coroborate cu cele din interior, s-a reușit limitarea la minim a acțiunilor propagandistice subversive (alarmismul, defetismul etc.), care au produs măsuri excepționale, cheltuieli exorbitante cu menținerea sub arme a mai multor contingente de militari și efectuarea de aplicații militare masive în diverse zone din țară. Prin produsele analitice provenite din intelligence-ul militar, conducerea statului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
civilă și care subminau siguranța statului român. Tocmai de aceea, organele contrainformative militare au supravegheat atent activitățile militarilor în termen și țineau legătura cu Centrele de Recrutare sau Direcția Poliției de Siguranță, pentru a identifica, supraveghea și combate eventualele acțiuni subversive. La 10 martie 1932, prin nota nr. 429, Corpul 1 Armată a cerut Diviziei 3 Infanterie centralizarea datelor pe tabele nominale privind suspecții din unitățile militare care i se subordonau și activitățile în care aceștia erau implicați. Acest lucru fusese

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1932, doar Regimentul Muscel nr. 30 a ținut în supraveghere, printre militarii în termen aflați sub arme, patru suspecți, toți comuniști (Rubin Schechter, Eufimie Rebițchi, Mihai Fazekaș și Ion Perivera), în timp ce restul unităților n-au identificat noi cazuri de activități subversive. Corpul 1 Armată a cerut Diviziei 3 Infanterie, la data de 19 iulie 1932, prin nota nr. 1263, că comunice dacă la cazierul oamenilor trimiși de corpurile de trupă pentru a urma Școala de Armurieri și Artificieri „se găsește ceva

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
doar pe Ioan Hodoroagă din Regimentul Muscel nr. 30 că are „idei comuniste”. La sfârșitul anului 1932, Corpul 1 Armată a atenționat Divizia 3 Infanterie că, în urma analizelor efectuate în unitățile care i se subordonează, s-a constatat că propaganda subversivă „s-a intensificat în cursul acestui an și gravitează, în special, în jurul recruților”, ceea ce a necesitat întărirea acțiunilor contrainformative. De asemenea, activități dăunătoare ordinii și siguranței statului au fost desfășurate de unii dintre militarii în termen redus, ale căror acțiuni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
extremiste. Extrema dreaptă propaga justiția socială și pedepsirea violentă a vinovaților de tot soiul, în timp ce comuniștii propuneau egalitatea în drepturi și bunăstarea pentru toți. La acestea, s-au adăugat și manifestările revizioniste, al căror țel a vizat desfășurarea de acțiuni subversive la adresa statului român pentru destabilizare și dezintegrare, în scopul acaparării unor regiuni din statul național unitar făurit la 1 Decembrie 1918. Datorită problemelor sociale acute, urmare a crizei economice mondiale, marcate de violențe publice, Marele Stat Major a elaborat, la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe acest palier. Scopul activității contrainformative a fost definit astfel: - de a pune pe dușmanii țării în imposibilitate să descopere „secretul ce trebuie să domnească” în privința tuturor chestiunilor în legătură cu interesele superioare de stat și apărarea națională; - de a stopa propaganda subversivă ce s-ar desfășura de inamic, în scopul slăbirii forței morale a populației și armatei; - de a împiedica actele de terorism și sabotaj ce s-ar putea săvârși pe teritoriul național. Activitatea informativă depusă de organele militare de informații a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Posta” a fost documentată ca o antenă a serviciului de informații ungar, care a adunat știri din statele vecine și le-a transmis în toată lumea, ca bază a revizionismului și atragerea de noi simpatizanți la obiectivul urmărit. Efectele acestor știri subversive au creat în România „ură, dezgust și dispreț” în rândurile minoritarilor față de autorități, iar în afara țării am fost prezentați drept un popor „incult și sălbatic”, alături de Cehoslovacia și Iugoslavia. Materialele provenite de la corespondenții de presă din spațiu trebuiau să fie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
statele vecine României. Zonele de importanță strategică - atât economică, dar și din punct de vedere strategic - au intrat în atenția Serviciului Secret, care a decis înființarea unor Centre speciale pentru apărarea împotriva unor eventuale acte de spionaj, sabotaj și propagandă subversivă. Secția II-a Contrainformații a fost reorganizată în scopul eficientizării, pentru a contracara ofensiva spionajului străin în România, astfel: - Conducerea secției, care a fost ocupată de Niki Ștefănescu (1932-1937) și Florin Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul, cu următoarele compartimente: presă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sporită s-a acordat dezvoltării aparatului Serviciului Secret la nivel teritorial, prin înființarea de Centre Contrainformative cu raza de acțiune la nivelul fiecărei provincii istorice. Misiunea acestora era aceea de a monitoriza evoluția situației din zonă, în special a problematicilor subversive și a identifica cauzele favorizante, precum și de a fi în stare să întocmească studii privind măsurile contrainformative necesare. Un alt racord important al Centrelor a fost colaborarea cu structurile de Poliție, Siguranță și Jandarmerie locale/zonale, în vederea unor acțiuni comune

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe altarul” planului cincinal, ceea ce a zdruncinat baza tradițională a maselor populare. De asemenea, producția industrială a stagnat, „cu toate sforțările” făcute de guvernul de la Moscova. În decembrie 1937, Serviciul Secret a elaborat un material analitic despre atitudinea și activitățile subversive depuse de Moscova în favoarea reluării Basarabiei. Tot în aceeași perioadă a fost identificată și o școală de agenți de spionaj și propagandă destinată exclusiv României, condusă de Ecaterina Arbore, aflată în R.S.S. Moldovenescă. Granița de sud a României a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
bulgare. Pe de altă parte, Italia „a mai luat asupra-și toată mișcarea pro-macedoneană, pe care o subvenționează”, precum și bandele de comitagii care acționau contra Iugoslaviei, așa încât guvernul de la Sofia, degrevat de alte probleme, a început să subvenționeze masiv acțiunile subversive din Dobrogea. Societatea «Dobrogea» a primit 30 de milioane de leva anual, în afară de sumele destinate pentru construcția sau întreținerea diferitelor localuri din Cadrilater, astfel că propaganda întreținută prin presa scrisă, activități culturale sau sportive a luat amploare. În urma colaborării dintre

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Sârnâbei, Conac, Mârzac, Sever Rădulescu și altele. În anul 1935, s-a instaurat în Bulgaria un regim de mână forte condus de Gheorghi Kioseivanov, care și-a propus, printre altele, să desființeze toate organizațiile, mișcările și societățile naționaliste, iredentiste și subversive. Deși unele au fost, într-adevăr, scoase în afara legii, Societatea «Dobrogea» nu s-a numărat printre acestea. Mai mult, guvernul bulgar a numit în funcția, nou înființată, de comandant al Poliției din regiunea Rusciuk pe Ștefan Stoianof, zis Nicola Cujarov

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
potrivit să acționeze. 2. Prin propaganda agresivă revizionistă desfășurată neîntrerupt s-a dorit ca fiecare maghiar din România să devină „un dușman neîmpăcat” al acestui stat. 3. Ungaria s-a axat pe utilizarea congenerilor din România, care au primit misiuni subversive în funcție de locul de muncă: funcționarii statului să saboteze serviciile publice și să creeze nemulțumiri ale populației; angajații din industrie să saboteze producția care avea ca destinația armata română; militarii au primit sarcina să critice conducerea armatei și a statului, să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
subsecretar de stat la Ministerul de Interne. Acesta a ordonat, la 27 martie 1931, prin telegrama nr. 16180, ca în fiecare județ să se constituie un Consiliu de Colaborare, care să analizeze și să dispună măsuri practice cu privire la combaterea propagandei subversive, a agitațiilor și a încercărilor de tulburare a ordinii publice. În Consiliul de Colaborare trebuiau sa participe prefectul județului (în calitate de președinte), șeful autorității polițienești, comandantul Legiunii de Jandarmi, reprezentantul garnizoanei, iar acolo unde era cazul, comandantul Companiei de Grăniceri și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
colaborare în serviciu între Poliția urbană și Jandarmeria rurală. Prin Ordinul General nr. 386 din 10 martie 1933 accentul a fost direcționat, cum era și firesc, pe „acțiunea informativă reciprocă” între cele două structuri, măsură menită a identifica, anticipativ, problemele subversive și a acționa în consecință. Ordinul a reluat și tema discuțiilor zilnice între șeful Poliției și comandantul Legiunii de Jandarmi, în care să fie analizată situația din județ, recomandându-se „o înțelegere desăvârșită” a misiunilor care le revin pe acest

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a reluat și tema discuțiilor zilnice între șeful Poliției și comandantul Legiunii de Jandarmi, în care să fie analizată situația din județ, recomandându-se „o înțelegere desăvârșită” a misiunilor care le revin pe acest palier. Pentru extinderea colaborării împotriva curentelor subversive, actelor de sabotaj și teroriste, în Consiliul de Colaborare a fost cooptat și Ministerul Justiției. Inițial, la unele ședințe de colaborare județene a fost invitat să asiste și un delegat al Parchetului local, apoi Ministerul Justiției, prin Ordinul Circular nr.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
locul manifestației fără aglomerări inutile și probleme de ordine publică. Anul următor, tot în perspectiva aniversării zilei de 8 iunie, au fost invitați la București prințul regent Paul al Iugoslaviei și dr. Eduard Beneș, președintele Republicii Cehoslovacia. Pentru evitarea acțiunilor subversive la adresa oaspeților, D.G.P. a informat I.G.J. despre traseul oaspeților prin România în perioada respectivă, în scopul de a lua măsurile preventive necesare. Pentru a preîntâmpina eventuale tulburări, provocate de nemulțumiții din Iugoslavia sau Cehoslovacia la adresa conducătorilor lor, structurile informative românești

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Prefectura Poliției Capitalei, Direcția Poliției de Siguranță și Serviciul Secret de Informații, care au monitorizat activitățile organizațiilor politice de dreapta și de stânga pentru „aflarea intențiunilor” și a lua, la nevoie, măsuri preventive. Orice tentativă de răspândire a unor materiale subversive sau de incitare la o manifestație spontană și ilegală trebuia „imediat și energic” reprimată. În afara personalului polițienesc și de siguranță, pentru asigurarea ordinii publice la manifestare au fost mobilizați 500 de gardieni publici și 1050 de jandarmi. Serviciul Secret a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]