30,037 matches
-
aminte însă de ele, de îndată ce am fost arestat. Absurdul situației m-a paralizat. Să fi putut arde acele cîteva foi zeci de zile și să n-o fi făcut, pentru că sunt distrat și impardonabil pierdut în preocupările mele cărturărești. Consecința: suferința soției, copiii, debili, primejduiți prin lipsa aportului meu la bugetul casei, lucrările personale care mergeau bine, părăsite". De la această mărturisire, anchetatorii au început să-l întrebe despre activitatea sa dușmănoasă împotriva RPR. Și, de fapt, cele cîteva pagini redactate și
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
de care au avut, din nenorocire, parte ceilalți din acel teribil proces. D-na Sanda Golopenția, distinsa fiică a împricinatului, lingvistă eminentă stabilită în SUA, unde e profesoară, consideră ca o înaltă a ei datorie morală să facă lumină în suferințele tatălui său. După ce i-a publicat corespondența și o parte din operă, a venit rîndul documentelor din acea teribilă anchetă. Le-a studiat, atentă și cu probitate, timp de trei ani, la SRI și, xeroxate, le-a adunat într-o
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Dialogul interior alternează cu dialogismul propriu textului dramatic. Totuși, naratorul-martor preferă, cel mai adesea, stilul indirect liber. La montagne de l'âme se numește, în chineză, Lingshan. E muntele "(de) unde poți vedea minuni, care te ajută să uiți de suferință și să-ți cîștigi libertatea". Cartea este de o varietate infinită. Lumi de aici și lumi "de dincolo" sînt aduse, de călătorie, în memorie sau în auz. Sînt povestite, proiectate, sugerate, amintite. Aflăm de crime și de lupte între indivizi
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
miză literară. Vasile Andru vrea să scrie povești exemplare, adică structuri, scheme, osaturi esențializate în care nu decorul contează, nu ornamentele, fie ele de atmosferă sau de scriitură, ci adevărul simplu și miraculos al unei întîmplări speciale: "Obiectul prozatorului este , suferința ruperii de împărăția nevăzută, căutînd veriga pierdută din lanțul de aur, rupt odată." Dar atunci ce caută în aceste povești care se vor simple "ca Euripide, ca-n poveștile oamenilor supuși destinului" astfel de parazitări teoretice? E vorba probabil despre
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
scriitorul brașovean "Peștișorul de aur" al Marianei Marin: "Poemul pune în opoziție frumusețea țării și chinul parcă fără sfîrșit al locuitorilor ei. Drama Marianei Marin era, la peste un secol distanță, aceeași cu a pașoptiștilor români. Să ne amintim de suferințele personajului lui Bolintineanu, Conrad, exilat pentru că a dorit libertatea patriei sale. în fond, revolta Marianei Marin are rădăcini romantice. Ea îmbracă în "Peștișorul de aur" un aparent caracter dilematic." Ironie, inventivitate, precizie. Sînt instrumente care pot depăși impasul în care
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
le strîng am aflat că popasul teatrului într-un spital este primul de acest fel. Trupele ambulante din Evul Mediu și nu numai jucau în piețe publice sau la Castel. În lumea agitată în care trăim, cu boli, mizerie și suferință mi se pare extraordinar ca teatrul să bată la porțile unui spital, iar acestea să se deschidă. Dincolo de spectacolul propriu-zis, altul avea loc în sală. Atît de aproape de mine, încît îl simțeam epidermic. Boala umilește și uniformizează, prezența morții este
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
cu Sonia, "rățușca cea urîtă", pe care încearcă să o facă minunată, măcar și pentru o clipă. O revelație pentru mine este Andreea Bibiri în Sonia. Prezența ei încarcă emoțional spectacolul, îi dă puritate, lumină în puterea de a îndura suferința, neșansa, din toate punctele de vedere. Este un personaj total această Sonia, cu paloarea ei, cu figura ștearsă și anonimă, cu o personalitate care nu se ivește decît cînd e vorba despre bunătate, toleranță, iertare. Are ceva din Varia din
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
et les Rêves. Intuiția unui atare tablou apocaliptic o are, încă în 1934, Ovidiu Papadima: "Întreaga atmosferă (...) în care se manifestă chipul lent al poeziei bacoviene, urmărirea lucidă a unui inevitabil scoborîș sfîrșit, îi sugerează o idee de a curma suferința prin anticiparea vastă a unui final care nu va întîrzia: moartea, dispariția în anonimatul inert al materiei, fantoma unui gînd ce rătăcește obsedant în poezia lui Bacovia". V. Fanache vorbește despre "forța și evenimentele nestăpînite", care sînt "dezlănțuite stihinic în
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
spunea; și, într-adevăr, geniul său de la miază-noapte se agățase definitiv în zbor de meridianul de la Ploiești... Totdeauna, îl puneam întîiul printre poeții trăitori. Pînă după moartea lui Marin Sorescu, și cînd, citindu-i ultimele versuri scrise pe patul de suferință de la spital, am început să ezit... E în Sorescu, și el genial, ceva între cocaseria existenței imediate și gluma țărănească de dincolo de Olt, orișice ar fi. O artă avînd tăietura esențială a meșterului de la Hobița, precum și precizia geometrică a oltencelor
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
o curte prăfoasă și murdară. Fie că e vorba de oameni sau de câini, România are o singură șansă de supraviețuire: să se lepede de mentalitatea de victime resemnate. Fondurile sosite din străinătate pentru protecția câinilor trebuie folosite pentru ușurarea suferinței acestora, exact așa cum banii câștigați de românii ce lucrează în Ungaria se vor traduce în marfă mai multă vândută în magazinele românești, în mașini mai numeroase și nepoluante și în case mai frumoase construite în România. Adică exact lucrurile pe
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
rămînă o "veșnică începătoare". "Jeux et désespoir, justesse et inanité, clarté et flottement" - afirmă Barthes (citat și el de autoare) în Délibération "M.&M. story" le conciliază într-o poveste - deseori incomoda, cînd gravă, cînd jucăușa - a unchiului și a suferințelor sale din România deceniilor trei și patru și a ingenioasei sale nepoate, "made în France", sfîrșit de secol XX. Simona Brînzaru Michčle Hetcher, M&M, Ed Gallimard
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
și noi, la chefuri (Pei do dna, Feodor Vasilievici!), are bibliografia "omului de prisos". Cu atît mai mare mi-a fost deci curiozitatea să văd cum învie Gelu Colceag Cadavrul... pentru publicul 2001. Mă temeam că, pentru cei de azi, suferința și cauza decăderii lui Fedea Protasov ar fi de competența unui psihiatru, a Alcoolicilor anonimi, sau că "drama mică" ar putea fi redusă la faptul divers, modernizat "cu inovații" pe gustul comun de telespectator Pro Tv. Nici vorbă de așa ceva
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
în lipsa detaliilor, opinia publică anglofonă nu-și poate face o imagine corectă despre adevărata față a Turciei... Sînt convins că nu a existat episod mai sinistru decît acesta în întreaga istorie a umanității. Marile masacre din trecut pălesc pe lîngă suferințele îndurate de armeni în 1915". Ajutoarele financiare venite din America, la cererea ambasadorului, pentru a-i ajuta pe armeni au rămas inutilizabile practic. Iar Talaat, unul dintre șefii junilor turci, la protestul ambasadorului american, a primit răspunsul cinic că "politica
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
mai ales cărora le-am făcut bine! Sau a celor necunoscuți cu care nu am avut de împărțit nimic niciodată. Unii au mers pînă acolo încît au ajuns să se bucure în scris, în presă, că am avut o anume suferință organică. La noi se pare că insuccesul cel mai mare îl are tocmai succesul! Ierarhiile fixate de Ceaușescu au înghețat în multe minți Nu intenționez să vă flatez, dar activitatea Fundației Culturale Române -cel puțin așa se vede din afara ei
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
mai fi un capitol foarte delicat care îi va supăra pe foarte mulți subtili: subiectele cărților, adică despre ce scriem. Avem în urmă o experiență teribilă: dictatura absurdă, umilirea și desfigurarea oamenilor, absența libertății care acoperă zeci de ani de suferință. Libertatea, demnitatea au fost și vor fi puse mereu sub semnul întrebării. Lumea este încercată de mari neliniști și cumplite întrebări despre destinul omului în general, această ființă, cum s-a mai spus, cu un picior pe lună și celălalt
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
dirigenții ei. A înghițit în sec, stăpînindu-și pofta de a replica. N-a vrut să fie ținta, Doamne, apără-l!, vreunui blestem care se împlinește, din cele despre care Ion Ghica susține că s-ar chema "gură de Tîrgoviște", de la suferințele pe care ultimul domnitor fanariot din Țara Românească, fiica lui și boierii care i-au apărat ticăloasa cauză le-ar fi cunoscut ca urmare a blestemului tîrgoviștenilor. Dl Mihai Gabriel Popescu tocmai ne reamintește istoria în numărul pe februarie. Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
luni de zile. Femeia este o erudită, un eminent profesor universitar de literatură engleză din secolele VI și VII, cu activitate eseistică novatoare remarcabilă, specialistă în poezia poetului și preotului englez John Donne (1572-1631). Fiind vorba despre moarte, despre o suferință cumplită și incurabilă, despre singurătatea unui intelectual fin la sfîrșit de secol 20, despre o răvășeală atît de profundă într-o situație limită, cred că actorul are nevoie de curaj și nebunie ca să te poți apropia de un personaj aflat
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
limită, cred că actorul are nevoie de curaj și nebunie ca să te poți apropia de un personaj aflat într-o asemenea stare. Și nu poți sta doar în proximitatea lui. Trebuie să ți-l asumi cu totul, să traversezi încercările suferinței, ale conviețuirii cu atingerea morții. În alt secol, lumea a fost impresionată de boala incurabilă - nu exista încă tratament pentru tuberculoză - a Violetei din Traviata lui Verdi, o boală la "modă" atunci. Sigur că un actor joacă în principiu orice
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
zi din viața dumneavoastră? Cînd citiți? Cînd scrieți? Vă uitați la televizor? Prin ce locuri din Tg. Jiu vă plimbați? Ce prieteni aveți? Viața mea la Tg. Jiu? E neantul pe care l-am mobilat cu o bibliotecă personală în suferință (n-am bani spre a-mi comanda un raft necesar pentru grămezile de cărți adunate în ultimul timp) și cu o masă de scris care necesită reparații. Micul ecran, "luxul săracului", constituie singura fereastră spre lume a celulei mele pe
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
democratică doar o viziune transcendentă? Cîinele și copilul, gata să se hrănească din aceeași bucată de pîine, "Încolăciți și împăcați,/ Cu universul redus/ La bucata de pîine/ În care se mai văd/ Dinții îngerului" (Piața Buzești), precum o imagine a suferinței eterne, dau impresia a înclina balanța în favoarea visului irealizabil, indicînd totodată caracterul absolut al inadaptării pe care poezia Anei Blandiana ne-o înfățișează ca pe un stigmat. P.S.: Se pare că Nicolae Breban a preferat să reacționeze indirect la articolul
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
Cronicar Exercițiu de suferință Un scurt interviu cu Mira Nedelciu, soția regretatului Mircea Nedelciu, publică, în VATRA 12/2000, Sorin Preda. Cu o lună înainte, în noiembrie trecut, prozatorul ar fi împlinit 50 de ani. Nu i-a apucat. Mira Nedelciu își aduce aminte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
recăpătat brusc liniștea zicînd: Acum, urc. Am ieșit la suprafață." Întreg interviul dă la iveală, dincolo de astfel de stranii și tragice coincidențe, faptul că cea din urmă carte a lui Mircea Nedelciu a constat într-o suită de "exerciții de suferință". Subtitlul pus de Sorin Preda interviului este cît se poate de potrivit. Art & Roll Cu acest nume apare o foarte frumoasă (și grafic: încercăm să reproducem coperta!) Revistă de Artă și Cultură Muzicală, editată de Daniel Ionescu, sub direcția lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
revenind la cartea confratelui Iordan Datcu să nu edulcorez totul, uitînd, de pildă, de cenzură. Aceasta, din păcate, a funcționat și era teribilă în rezultate. De pildă, e necesar să amintesc volumul din ediția Gib Mihăescu conținînd Rusoaica, rămas în suferință totală, fiind interzis chiar după ce a fost tipărit, fiind, imediat, topit. Edițiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Infamia are și ea un mister al ei, un mister lumesc de vreme ce se-ascunde cu voință. Misterul său e de ordinul poliției, al detectivilor și justiției. Dar morala o poate raporta și la abisurile care-i par refuzate. * "Consider că suferința politică unește mai mult decît unitatea de limbă și tradiții" (I.D. Sîrbu). * Nu poți trăi decît prin micile impulsuri ce te poartă înapoi spre trecut sau înainte spre viitor. Dorința poate fi paradoxal retrospectivă, prin scandalul delicat al nostalgiei. Lipsit
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
nascendi. * Rămîne în dificultate ca într-un mediu protector. În afara ei s-ar simți descumpănit, lipsit de capacitatea de-a fi el însuși, așa cum a fost proiectat prin inadaptarea ce-l caracterizează. * Partea bună a îndoielii, aceea că ea reduce suferința, îi zădărnicește absolutul. * Plenitudinea unui destin, dată de toate lucrurile de care n-am avut parte, de toate deziluziile, de toate năzuințele ratate. * "...a comanda nu înseamnă a înșfăca puterea, ci a o exercita în liniște. Pe scurt, a comanda
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]