1,440 matches
-
aparent suicidar (1952). El a identificat diferențele fundamentale (cauzale, motivaționale) existente între cele două grupuri și a propus termenii "suicid" și "tentativa de suicid" pentru a distinge cele două forme de comportament. El a propus ca un grad de intenție suicidară a fost esențial în ambele grupuri (cei care au supraviețuit nu reusișeră să moară). În sfera conceptelor de suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a propus ca un grad de intenție suicidară a fost esențial în ambele grupuri (cei care au supraviețuit nu reusișeră să moară). În sfera conceptelor de suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cei care au supraviețuit nu reusișeră să moară). În sfera conceptelor de suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicid și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă, conștient sau inconștient, tendința suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă, conștient sau inconștient, tendința suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă, conștient sau inconștient, tendința suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva foamei, refuzului tratamentului chiar în cazul unor afecțiuni severe, sub forma asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva foamei, refuzului tratamentului chiar în cazul unor afecțiuni severe, sub forma asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară care constă în pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva foamei, refuzului tratamentului chiar în cazul unor afecțiuni severe, sub forma asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară care constă în pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea actului suicidar. Kreitman (1977) a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară care constă în pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea actului suicidar. Kreitman (1977) a introdus termenul de "parasuicid" pentru a se referi la "un act nefatal în care individul, în mod deliberat, își provoacă o leziune sau ingera
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea actului suicidar. Kreitman (1977) a introdus termenul de "parasuicid" pentru a se referi la "un act nefatal în care individul, în mod deliberat, își provoacă o leziune sau ingera o substanță în exces față de orice prescripție sau doza terapeutică recunoscută". Observam ca
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
VI-lea si al VII-lea ale secolului nostru) pot fi apropiate prin scopurile lor de sinuciderea corectivă: corectarea unei situații politice sau sociale de a cărei rezolvare, victima nu mai poate beneficia. Cu toate că în cel mai frecvent mod, actul suicidar este comis individual, de obicei în condiții discrete, se descriu și cazuri de suicid realizat de două sau chiar mai multe persoane în același timp și în același loc. La baza acestor acte stă o înțelegere mutuală între persoane aflate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul tulburării acute de conștiință: suicid impulsiv; suicid premeditat;, suicid disimulat; 9. criteriul finalității motivaționale: suicid preventiv; suicid curativ; suicid eutanasic. Toate aceste clasificări ale actelor suicidare reprezintă plaja largă a metodelor de autoliză, pe baza diferitelor motive, mai mult sau mai puțin raționale și/sau afectice. Suicidul este una din problemele morale, psihologice și sociologice care necesita prin amploarea sa o atenție și o abordare multidisciplinară
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de suicid poate să contribuie la înțelegerea stării de spirit a unei părți importante a populației și să evidențieze factorii eroziunii acesteia. Oricum l-am defini, excluzându-l sau incluzându-l în limitele normalului, putem afirma cu certitudine că actul suicidar este un punct final care a fost precedat în timp de o serie de comportamente pe care aproape toți autorii le denumesc comportamente presuicidare. Acestea sunt adesea avertismente sau forme mascate de amenințare pe care cei din jur nu le
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
că cel ce emite asemenea avertismente se află realmente în "stare de pericol" și ca ajutorul uman sau medical este de urgență necesar. O analiză comparativă între factorii complexului cauzal dovedește că cel mai bun factor de explicație pentru comportamentul suicidar este labilitatea psihică, în timp ce satisfacția față de viață este cea mai bine explicată de situația materială a subiectului. Nu se poate deduce o relație nemijlocită între nivelul scăzut al satisfacției și propensiunea spre sinucidere. Există relații dificile în familie și condiții
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și nedreaptă (Lelord, André, 2003). Pe fondul acestui context mental, se manifestă simptomele specifice depresiei: apatia (lipsa interesului pentru viață), probleme cu somnul, probleme cu centrarea pe și cu îndeplinirea sarcinilor, pierderea apetitului, letargie și sentimente de disperare, anxietate, intenții suicidare (Wilks, 2003). Pe scurt, simțământul fundamental ce caracterizează depresia îl reprezintă pierderea puterii (înțeleasă nu atât ca forță fizică, ci mai ales ca energie și capabilitate). Așadar, este important să nu lăsăm tristețea să se prelungească, să ne domine. Să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Aceste „sentimente vitale” sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sfera patologiei își face intrarea un concept medical nou: „sindromul general de adaptare” care se va impune în clinică prin „bolile de stres”. Asistăm la o proliferare necunoscută încă în istorie a bolilor psihice (nevroze, depresii, psihoze, diverse manifestări suicidare etc.). O nouă clasă clinică își câștigă locul în seria „speciilor medicale”: bolile psihosomatice. La acestea se adaugă bolile cardiovasculare, cancerul, SIDA, dar și boli specifice civilizației tehnologice: bolile de muncă, accidentele, bolile traumatice, bolile de radiație radioactivă etc. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motivație psihopatologică, ele fiind reacții, conduite sau acțiuni dictate de stările delirante, halucinații, impulsiuni morbide etc. În majoritatea cazurilor, ele pot avea un caracter de periculozitate pe care examinatorul trebuie să-l surprindă, orientat fie împotriva persoanei bolnavului (autoagresivitate, acte suicidare), fie împotriva celorlalți (violență, omucideri, distrugeri de bunuri, clastromanie, piromanie etc.). III) Examenele clinice complementare ale bolnavului psihic se impun cu obligativitate. Nu trebuie să ne limităm exclusiv la observarea clinică a tulburării proceselor psihice. Este absolut necesar să se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de conservare. 4) Acțiunile obsedante sunt acțiuni motorii pe care individul le execută împotriva voinței sale și de a căror absurditate este conștient, dar cărora nu le poate opune rezistență. Cauzele sindromului obsesiv sunt multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se pot manifesta prin următoarele: dezgust și antipatie (în cazul alcoolicilor și a toxicomanilor), teamă (pentru bolnavii epileptici), rejecție, dorință de izolare (stările de agitație coleroasă, bolnavii deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește „clasificarea” lor, două aspecte: normalul și patologicul sau sănătatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele tipuri: - Crize da agitație clasică asociate cu autosau hetero-agresivitatea. Acestea pot avea un caracter exploziv, zgomotos. - Depresia, frecvent întâlnită, este legată de vidul de existență pe care-l dă absența valorilor precum și de dificultățile ipohondriace ale individului respectiv. - Gesturi suicidare, reacții de panică, jocul cu moartea, fugile patologice. - Consumul de alcool și toxicomaniile ca forme sublimate de conduite de refugiu, imitație etc. - Bufee delirante legate de o puternică încărcare emoțional-afectivă a individului. Comportamentul delictual este o trăsătură dominantă a stării
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
supraviețui”. Toți acești indivizi devin un veritabil grup social, o castă extrem de polimorfă. C. Olivenstein care s-a ocupat de personalitatea tinerilor toxicomani, notează că aceștia trebuie considerați ca fiind mai apropiați de „adolescentul psihotic” sau „pre-psihotic” decât de „adolescentul suicidar”, întrucât relația lor se situează undeva între „nebunie” și „moarte”. Acești indivizi caută, prin utilizarea drogului, să confere existenței lor o „putere absolută” și, prin desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său, personalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz „gestul suicidal” are semnificația simbolică a unei încercări de trecere într-un alt registru al existenței, depășind astfel o „situație-limită” impusă. Studiile efectuate de noi au pus în evidență faptul că numai 15-20% din totalul cazurilor care comit acte suicidare, au o cauză absolut patologică, pe când la restul de 80-85% din cazuri nu se poate pune în evidență nici un fel de cauză patologică, ci conflicte psihologice, morale, sociale, probleme de conștiință, decizii raportate la propria sa viață etc. Așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu moartea (sporturile extreme, cascadoria etc.). 6) Instinctul morții: explică actele de suicid ca pe o anumită înclinație sau dispoziție psihologică morbidă contrarie instinctului de conservare, care se opune vieții. Așa cum se poate vedea din cele de mai sus, „pulsiunile suicidare” se înscriu din punct de vedere psihanalitic în seria de manifestări ale „pulsiunii de moarte” (Thanatos) care se opun „pulsiunii de viață” (Eros) și care sunt dominante în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viață” (Eros) și care sunt dominante în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta „în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin tendințele autoagresive ale individului (automutilări, operații chirurgicale repetate efectuate la cererea bolnavului, asceză, posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]