1,634 matches
-
eu în materie de economie, se întreabă : de ce toate supermarketurile din România trebuie să fie ale unor companii internaționale ? Cu atât mai mult cu cât, se știe, 60% din venitul cetățeanului se duce pe cumpă‑ rarea de alimente. Iar majoritatea supermarketurilor sunt aprovizionate cu mărfuri din străinătate, inclusiv cele agroalimentare ; banii aceștia pleacă din țară, A.M.P. : După ce plătesc taxa pe profit - și o plătesc, nu ca multe firme românești. Atunci când nu erau aceste supermarketuri și erau numai prăvĂlii românești, în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cumpă‑ rarea de alimente. Iar majoritatea supermarketurilor sunt aprovizionate cu mărfuri din străinătate, inclusiv cele agroalimentare ; banii aceștia pleacă din țară, A.M.P. : După ce plătesc taxa pe profit - și o plătesc, nu ca multe firme românești. Atunci când nu erau aceste supermarketuri și erau numai prăvĂlii românești, în ’92-’93, prețurile erau mai mari. V.A. : Nu vreau să fiu considerat o persoană care are ceva cu firmele străine, dar cred că ar trebui păstrat întot‑ deauna un echilibru între ce e
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dacia. Cred că nu intri în conflict cu Uniunea Europeană dacă faci politica asta. A.M.P. : Întrebarea de bază este alta : unde tragi linia de limită a statului ? Deci ce este național și ce e în sprijinul cetățeanului tău să privatizezi ? Supermarketurile e cu totul rațional să fie private și să nu-ți pese cine le are câtă vreme standardele alimentare europene sunt respec‑ tate, taxele pe profit sunt plătite ; și e în avantajul con‑ sumatorului, pentru că prețul este împins în jos
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
erau alte subiecte ca: eliminarea pastelor făinoase din meniul de prânz de la școală, nutriționistul care se ocupa de catering pentru bar mitzvah, eleva de clasa a șasea care trebuia să poarte sutien, băiatul care trage de fusta mamei într-un supermarket de lux, întrebând: „Asta conține carbohidrați?“ S-a stârnit o conversație despre legătura dintre alergii și produsele din comerț. După aceea: o dezbatere falsă despre echinacea. Contuziile, mușcăturile de șarpe, ghipsuri pentru gât, necesitatea unor geamuri blindate la școală - nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pic de furie în tipul ăsta care bântuia prin districtul Midland? Dacă își planifica asasinatele cu cea mai mare seninătate și le executa metodic, nivelul lui emoțional fiind similar cu cel trăit atunci când împingi un coș cu rotile într-un supermarket în timp ce tai lucruri de pe listă? Nu exista nici o rațiune pentru comiterea acestor crime, în afara faptului că celui care le comitea îi plăcea s-o facă. Am format iarăși numărul lui Aimee Light. Nici de data asta n-a răspuns. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pași de hotel. Deși orașul a fost distrus în război, se pare că noile clădiri refac perimetrul și amplasamentul celor vechi. Astfel, există o „promenadă” largă numai pentru pietoni. Un Corso turistic. Ce ne izbește este mulțimea de magazine mari, supermarketuri: Karstadt, C&A, Salamander, Marc&Spencer ș.a. De aici, mă gândesc, ne vom putea face cumpărăturile, prețurile sunt mai mici în Germania decât în Franța. Hoinărind așa, fără vreun țel anume, din purul dezinteres al exploratorului, dăm peste o piață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un exercițiu dificil în Liban, cel puțin atâta timp cât nu intri în ghetourile palestiniene. În afara unor hoteluri cu șase stele construite pentru emiri la Beirut, și a aspectului "Djedda-les-Bains" a unui oraș atât de aglomerat, la fel de plin de bănci și de supermarket-uri ca și Tel-Avivul, Orientul din basme transpare nu atât prin platourile de aramă ale narghilelelor și prin palatele nu prea luxoase ale marilor familii de odinioară, ghemuite printre zgârie-nori, cât prin dulciuri și prin abundența meselor. E și ceea ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
săvârșit nu știu ce delict pentru care a fost penalizat cu recluziunea și merg mai departe admirând mușcatele de la ferestrele caselor sau intrând într-un magazin alimentar sau într-un bar pentru o cafea fără cofeină și cu mult lapte. întrun mic supermarket după ce am plătit la casă și i-am mulțumit cu un zâmbet larg doamnei (senoraî la ieșire, a trebuit să înghit remarca apostrofatoare a dumneaei care mi-a precizat că nu este o senora ci o seniorita. Deși exteriorul nu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
generația" este oarecum dubioasă. Din 1990 sunt un "creator capitalist" care nu câștigă nimic, fapt pentru care îmi este "rușine" să nu completez, măcar o dată la doi ani, " Fișa 200" pentru Administrația Financiară Locală. Cred doar în promoția/ promoțiile de la supermarket-uri. Cât despre generații, habar nu am. Laurențiu Ulici a încercat, s-a străduit să impună o clasificare de gen. Lumea i-a sărit în cap. Așa că fiecare cu prisaca lui (pe la voi), cu grădina lui (pe la noi). Valoarea este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ei, își are explicația chiar în această Privire. Nu iau apărarea Privirii Străine. Trădându-și nervozitatea, ea se pune automat pe treabă, fără a mai ține seama de neimplicarea celorlalți, pentru că nu poate face altfel. În compartimentul de tren, la supermarket, în sala de așteptare ori la florărie, Privirea se dă la om, iscodindu-l cu o imediatețe și înfierbântare cu care cei de-aici nu sunt obișnuiți. Trece cu fierul încins peste chipuri și gesturi străine, taxându-le rapid așa cum
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
general. Damele burgheze care sosesc în jur de ora 11 dimineața, în Jeep. Numai chestii rafinate, suma totală cheltuită fiind în medie de circa 400 franci. Indienii și chinezii caută înnebuniți sacul de ardei roșu. Plus fața nevăzută a unui supermarket alimentar de mărime medie, cu cifra de afaceri zilnică de circa 80 000 franci: zecile de kilograme de iaurt, fructe și legume aruncate fără milă, în containere sigilate; fără a mai vorbi de carnea și peștele de tot soiul, două
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din cele mai șic cartiere ale Genevei, cu un nume grăitor: Florissant, cartier înfloritor și burghez ca și viața locuitorilor care îl populează. Mai degrabă artizanat decât grădinărit: locul, lotul, săpăligi miniaturale, semințe de legume în plicuri colorate cumpărate de la supermarketul Migros. Indicații riguroase de sădire, inclusiv măsurarea temperaturii solului. Proprietara mini-grădinii îmi arată și explică totul, în cele mai mici detalii, eu tac și surâd în inima mea, fără răutate, și spun convins și semi-militărește Oui, Madame, compris! În timp ce eram
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
început acțiunea noastră de grillade sauvage (cum o numea Anna, pe jumătate speriată, pe jumătate admirativă) prin a cumpăra un magnific grătar de inox second hand de la Emmaus. A urmat achiziționarea cârnaților joi, cu un sfert de oră înaintea închiderii supermarketului. În Elveția, carnea este îngrozitor de scumpă, aproape produs de lux, iar joi seara se lichidează stocurile pentru week-end, adică sunt reduceri de 25-50% din prețul inițial. Construcția vetrei de foc a durat foarte puțin. Ne găsim cocoțati pe o morenă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de moarte. Trebuie căutată rapid o sursă de căldură. (Observații realizate live, după o ieșire în acest frig teribil timp de 30 minute. La întoarcere, am avut surpriza să constat că mi-a înghețat sticla de lapte în sacoșa de la supermarket. Iată de ce în Canada autoturismul nu este moft, ci necesitate.) 30 ianuarie 2005 Particip la messa de prânz din capela Marie Guillard a Universității Laval. Preotul între două vârste, L.D., este un greco-catolic de origine română, plecat din țară cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o greutate. Trebuie deci să trag adânc aeru-n piept, să-l țin cât îl țin și să fac figurile fata de jad țese la suveică și leu rage. Aplic învățămintele mai ales în piața Timișoara 700 și când ies din supermarketul Bega. De fapt, doar îmi închipui că fac tot baletul cu suveica și țesutul, că scot limba mai să mi-o smulg și că strig din toți rărunchii hua. Dar și așa, discret, pe muțește, într-o secundă, prind puteri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fac din el o chestie faină. Dar asta ar fi însemnat să fac literatură, și am preferat să nu. (Aa, era să uit ! Cine este Bubu... Foarte pe scurt : Bubu e un caras pe care Svetlana l-a cumpărat de la supermarket, de la Mega Image, unde el se odihnea pe niște cubulețe de gheață. L-a purtat pînă acasă într o pungă inscripționată Mega Image, cu un ele fant desenat pe ea, l-a lăsat o vreme pe frigider - tot în pungă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
facă asta, regulile de circulație sunt peste tot la fel, numai că acolo oamenii au în sânge respectul și amabilitatea față de cei de lângă ei. Zilele trecute, am avut o astfel de surpriză plăcută și în România. Eram la casa unui supermarket, iar casierița, văzândumă cu mânan ghips, mia zis: „Dacă vreți, vă pot pune eu produsele in pungă.“ Surprins, iam răspuns căi mulțumesc, dar că maș putea descurca și singur. La care ea mia răspuns: „Dacă pot să fac o faptă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și altruism. Problema e că o face cu un discurs din off destul de sibilinic. Visez la o campanie care să spună, simplu, lucrurilor pe nume și care să aibă, de exemplu, un slogan ca replica servită mie de casierița de la supermarket: „Dacă pot să fac o faptă bună, de ce să no fac?“ Dacă mulți români ar gândi așa, cu siguranță că lucrurile ar merge mult mai bine în țara asta. (2011) MOMENTE Euroturma Comportamentul televiziunilor noastre se aseamănă foarte mult cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care l-am v)zut vreodat) ale c)rui vestigii din Antichitate nu sunt expuse că piese de muzeu, ci sunt folosite În fiecare zi. Și totuși, orașul este modern, cu servicii publice moderne. Îți faci cump)r)turile la supermarket, le spui prietenilor bun) dimineață la telefon, asculți la radio concertele orchestrelor simfonice. Dar, deodat), muzica se Întrerupe și se anunț) explozia unei bombe teroriste. O nou) explozie În fața unei cafenele de pe strada Jaffa: șase tineri uciși și alți treizeci
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dreptate, că este exclusiv teritoriul celor născuți și educați În această tradiție, o lume aparte, față de care mă simțeam străin. Admiram meșteșugul marilor nume care produceau aceste mașinării perfecte, care pentru mulți defineau noțiunea de teatru În America. Într-un supermarket, o vânzătoare vorbăreață m-a Întrebat Într-o zi ce meserie am și, când i-am spus că sunt regizor de teatru, s-a entuziasmat pe loc că sunt În showbusiness și a vrut să afle ce musical am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a timpului nostru de tranziție. Este un Mitică păsăresc. Acasă, la t.v., se prezintă pe larg trei criminali (paznici), care au omorât, cu poftă, cu sadism, un nefericit vagabond surprins că a furat o sticlă de votcă dintr-un supermarket ieșean. Crimă "de plăcere", de paznic, victima lovită, măcelărită sistematic, într-o încăpere rezervată acestui gen de descărcări sadice. Nici o diferență între această crimă, într-un fel ordonată de un patron, și exercițiile similare din nu știu ce lagăr. Lume urâtă, rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tricou din sertar și l-am acoperit. Mi-am văzut mai departe de film. De data asta am reușit să-mi concentrez atenția asupra actriței. Am ieșit din casă pe la ora unsprezece, m-am dus să-mi cumpăr mâncare de la supermarketul din apropierea gării, apoi am trecut pe la magazinul de băuturi și mi-am luat o sticlă de vin roșu, apă minerală și suc de portocale. Mi-am recuperat de la curățătorie o haină și două cămăși, am cumpărat de la papetărie un pix
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
clipă! Nu te mint! — Cum naiba!... am explodat eu, privind ceasul. A, mai bine pleacă de-acolo! E periculos să mai stai. Ai intrat și tu în vizorul lor... E mult prea periculos. — Și unde să merg? — Du-te la supermarketul din Aoyama. E deschis toată noaptea. Așteaptă-mă acolo. Ajung și eu pe la cinci și jumătate. — Mi-e frică rău. Dacă... Iar s-a întrerupt sunetul. Am țipat în receptor, dar n-am mai primit nici un răspuns. Tăcerea din receptor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în spinare, au cumpărat o sticlă mică de whisky. Dacă stau și mă gândesc bine, eu eram între două vârste. Ei arătau mai tineri, îmbrăcați în hainele lor caraghioase. Îmi părea bine că mi-am dat întâlnire cu ea la supermarket. Dacă aș fi așteptat-o în altă parte, n-aș fi avut cu ce-mi omorî timpul. Îmi plac grozav asemenea magazine! Am așteptat-o acolo până la șase și jumătate, după care m-am urcat în mașină și am luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fabrica de ciocolată. Poate de aceea îmi și plac dulciurile atât de mult. Să nu-ți imaginezi că era o fabrică mare, Morinaga sau Meiji. Nu, nici vorbă. Era o fabrică mică dintr-un oraș amărât. Ciocolata se vindea la supermarketuri sau la raioane de dulciuri și o mâncam cu mare plăcere. De aceea nu mă pot abține nici acum. Prea m-am obișnuit cu ea. Mă înnebunește numai mirosul și-mi amintește de copilărie. Pitic își privi Rolex-ul. Aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]