2,381 matches
-
preindustrială este invocarea unor judecători supranaturali care ar avea dreptul de a lua decizii și de a pedepsi martorii mincinoși. Judecățile prin pedepse sau cu ajutorul mărturiilor sub jurămînt nu se bazează pe dovezile aduse în fața instanței, ci pe o intervenție supranaturală care să indice verdictul. În cele zece porunci biblice se interzice depunerea unei mărturii false, iar în legile engleze a existat întotdeauna o asociere între minciună și justiția divină. Încă de la început, depunerea jurămîntului prin care o persoană este obligată
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
31; Wigmore 1976: s.1826). Alți martori ar putea ține cont de posibilele pedepse ale justiției pămîntene și divine; însă interesul acuzatului de a minți ar fi prea puternic pentru a fi intimidat de vreo amenințare, fie ea reală sau supranaturală. Însă dacă în comunitățile industrializate a scăzut credința în intervenția justiției divine, ea a rămas totuși la fel de bine implementată în mentalitatea oamenilor din zona rurală. De exemplu, Herzfeld (1990:310-315) semnalează gravitatea acordată pedepsei divine în cazul mărturiilor false de către
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Cu peste două mii de ani în urmă, Tucidide a stabilit criteriile sale în privința textelor istorice și a încercat să se detașeze de scriitorii dinaintea sa, printre care Herodot, care inclusese în cronici ceea ce el considera a fi elemente mitice și supranaturale (Vernant 1980:191). El nu a criticat istoricii pentru că au indus în eroare, ci mai degrabă pentru faptul că au încercat să dea mai mult farmec relatărilor prin includerea unui material fictiv, îndepărtîndu-se astfel de la adevărata îndatorire a unui cronicar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un efort considerabil pentru a-i învăța pe copii să fie sinceri sau cel puțin pentru a-i învăța să-și dea seama cînd trebuie să fie sinceri. În unele comunități, stresul moral și fizic este accentuat de amenințarea pedepselor supranaturale în caz de minciună, cum ar fi moartea subită prin trăsnetul unui fulger sau posibilitatea ca mincinosului să-i crească un copac pe limbă (Vincenzi 1977:40) sau lungirea nasului, ca la Pinocchio. Se pune mai puțin accent cultural pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Cu excepția iluminaților, efectele imaginii tind să cadă în domeniul comun: bune moravuri și proaste influențe. Pornografie și televiziune. Ele trec, dacă vrem, din competența teologilor în cea a polițiștilor și din cea a etnologilor în cea a magistraților, adică de la supranatural la sistemul spațiilor comune. Dar oare puterea de acțiune a imaginii și-a pierdut misterul? După toate aparențele, nu. Fără îndoială, ochiul nostru a devenit destul de agnostic sau de saturat încât să privim plafoanele Capelei Sixtine fără să roșim în fața
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
face un diptic portativ, iar aurarul o bijuterie, un pandantiv pe care credincioasa și-l va atârna la gât, direct pe piele. Stadiul oglinzii Fustel de Coulanges: "Poate că vederea morții i-a sugerat omului, pentru prima oară, ideea de supranatural și dorința de a spera dincolo de ceea ce vedea. Moartea a fost primul mister; ea l-a îndreptat pe om pe făgașul altor mistere. Ea i-a înălțat gândirea de la vizibil la invizibil, de la trecător la etern, de la omenesc la divin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au înconjurat, au amenințat câmpul optic iar cele ascunse dădeau valoarea celor văzute. Apropiatul și vizibilul nu era, în ochii strămoșilor noștri, decât un arhipelag al invizibilului, înzestrat cu deslușiri și prevestiri pentru a servi drept intermediar. Căci invizibilul sau supranaturalul era locul puterii (locul din care vin lucrurile și în care se întorc). Oamenii aveau așadar tot interesul să se împace cu invizibilul vizualizându-l; să negocieze cu el; să-l reprezinte. Imaginea constituind nu miza, ci pârghia unui troc
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
farmec, de vindecare, de inițiere. Ea integrează cetatea în ordinea naturală sau pe individ în ierarhia cosmică, "sufletul lumii" sau "armonia universului". Mai succint: un adevărat mijloc de supraviețuire. Virtutea ei metafizică, care o face conducătoare a puterilor divine sau supranaturale, o face utilitară. Operatorie. Contrariul unui lux. Nu putem opune deci obiectele purtătoare de sens, care ar fi "operele de artă", ustensilelor cotidiene, lucrurilor oarecare. Unealtă a oamenilor lipsiți de unelte, lucrul reprezentat în imagine a fost mult timp un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
printre altele, nu neapărat cea mai înaltă, a "artei sacre", iar despre această din urmă sintagmă rămâne de determinat dacă este un pleonasm. Ce imagine intensă n-a fost și sacră? Sacrul depășește limitele religiosului, precum transcendența pe cele ale supranaturalului. În pictura acestui secol, Giacometti și Matisse ar putea pretinde la el în aceeași măsură ca Chagall și Roualt. Dumnezeu nu are monopolul Celuilalt. În fața oricărei imagini fotografie, tablou, stampă, plan te întrebi: spre ce a ridicat autorul capul? A
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
împotriva celui regulat, acesta din urmă având puteri depline asupra imaginii autorizate. Instituția ecleziastică nu a renunțat ușor la dreptul ei de a face poliția imaginii, de a codifica și controla iconografia. Cu bune motive: nu trebuia să canalizeze forțele supranaturale, să garanteze asemănarea cu modelele? A nu pune această rezervă de putere în slujba dreptei credințe nu însemna a o lăsa în mâna Demonului? Preluarea controlului asupra atelierelor însemna pentru Imperiu, ca mai târziu pentru primele puteri civile din Occident
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
acestea, ea nu aparține niciuneia și ia câte ceva din fiecare. Tehnică politică mistică: am numit "mediologie" detectarea legăturilor. Dincolo de mecanismele privirii, o asemenea interdisciplină va putea aborda în sfârșit tehnologiile sacrului (înlăturând din acest din urmă termen, repetăm, orice conotație supranaturală sau confesională). Căci sentimentul sacrului nu scapă neatins de evoluția tehnicilor. Chiar dacă expresia sună urechilor noastre astupate de un dualism bimilenar cam ca "orașul de la țară", am ales calea unui materialism religios (știm deja că religiile sunt mult mai materialiste
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rezultat lent dintr-o Rațiune iconică. Așa cum fabula a precedat cunoașterea, iar epopeile ecuațiile, glifa are un avans de zeci de mii de ani față de graf. Notarea fonetică prin semnul scris este legată mai mult de stat, mai puțin de supranatural, și mult mai târzie (-3000). Și ne îndoim că mileniile care despart taurii de la Lescaux de primele transcrieri mesopotamiene descifrabile au dispărut fără să lase urme; fără să deschidă căi pentru următoarele. Fiindcă am fost copii înainte să fim bărbați
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că religia greacă era inimaginabilă fără imagini, dar imaginile sunt și mai inimaginabile în lipsa ei. Putem oare să lăudăm caracterul antropomorf, umanitatea revoluționară a acestei plastici fără a aminti că ea avea ca scop să-i apropie pe oamenilor de supranatural? Grecii erau mândri pe bună dreptate de vasele, statuile, decorațiunile lor murale, prin care se distingeau de barbari, ale căror culturi erau lipsite de figuri umane. Perșii nu știau, sărmanii, că zeii și oamenii sunt din același aluat. Ei, da
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
CU FIINȚA) PREZENȚĂ (transcendentă) Imaginea este vizionară REPREZENTARE (iluzorie) Imaginea este văzută SIMULARE (numerică) Imaginea este vizionată MODALITATE DE EXISTENȚĂ VIE Imaginea este o ființă FIZICĂ Imaginea este un lucru VIRTUALĂ Imaginea este o percepție REFERENT CRUCIAL (SURSĂ DE AUTORITATE) SUPRANATURALUL (Dumnezeu) REALUL (natura) PERFORMANTUL (mașina) SURSĂ DE LUMINĂ SPIRITUALĂ (din interior) SOLARĂ (din exterior) ELECTRICĂ (din interior) SCOP ȘI AȘTEPTARE PROTECȚIE (și mântuire) Imaginea capturează DELECTARE (și prestigiu) Imaginea captivează INFORMARE (și joc) Imaginea este captată CONTEXT ISTORIC De la MAGIE
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Warhol). Astfel, imaginea artificială pare să fi trecut, în creierul occidental, prin trei moduri de existență diferite: prezența ("sfântul prezent în efigie"); reprezentarea; simularea (în sensul științific al termenului). Figura percepută își exercită funcția de intermediar cu trei înglobări succesive: supranaturalul, natura, virtualul. Sugerând trei posturi afective: Idolul cheamă teama; Arta, iubirea, Vizualul, interesul. Prima este subordonată arhetipului; cea de-a doua, ordonată după prototip; cea de-a treia își ordonează propriile stereotipuri. Nu declinăm aici atribute metafizice sau psihologice ale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
virtuțile "colosului" arhaic. O imagine fără autor și autoreferentă se plasează automat în poziție de idol, iar pe noi într-una de idolatri, ispitiți să o adorăm direct, în loc să venerăm prin ea realitatea pe care o indică. Icoana creștină trimite supranatural la Ființa de la care emană, imaginea de artă o re-prezintă artificial, imaginea în direct se oferă natural drept Ființă. După noțiunea de progres retrograd și cea de mondializare balcanizantă, trebuie să admitem realitatea unui alt paradox: societatea electronică drept societate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
demonstreze afirmația pitagoricienilor că muzica, frumusețea, arhitectura, natura și însăși construcția cosmosului erau strâns legate între ele, practic inseparabile. În concepția pitagoreică, rapoartele controlau universul, iar ceea ce era adevărat pentru pitagoricieni a devenit în curând adevărat pentru întreg Apusul. Legătura supranaturală între estetică, rapoarte și univers a devenit unul dintre principiile fundamentale cele mai trainice ale civilizațiilor din Europa. Chiar și în perioada lui Shakespeare oamenii de știință mai vorbeau despre rotația globurilor de dimensiuni diferite și dezbăteau tema muzicii divine
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
reflectă o raționalizare a istoriei, care nouă ne pare naturală, dar care nu caracteriza culturile vechi. Utilizarea unor asemenea termeni presupune asumarea unei perioade de ignoranță urmate de o perioadă a revelației. Pentru omul vechi, situația era diferită. Pentru el, Supranaturalul nu a încetat niciodată să interacționeze cu omul [lit., comunitatea umană] și cosmosul.“ Mai precis, aplicarea etichetei de „monoteism“ unei tradiții religioase este de la bun început riscantă. în spațiul euro pean, această atribuire a dat naștere unei „ierarhizări“ a religiilor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
domeniul studiilor religioase către perspective comparative și integratoare, depășind nivelul specializărilor filologice ori istorice, precum și pe celalacumulărilor de date rămase fără o interpretare menită a descoperi noi valori, umane și culturale: „Hierofaniile - adică manifestările sacrului exprimate în simboluri, mituri, ființe supranaturale etc. - sunt percepute ca structuri și constituie un limbaj prereflexiv cerând o hermeneutică specială. Acest tip de demers nu are nimic de-a face cu activitatea cercetătorului de antichități, deși el poate utiliza documente provenind de la culturi de mult dispărute
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ridice la esența divină și la tainele lui Dumnezeu prin singure forțele naturale este o rătăcire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 158) „Nebunie este să judece omenește despre lucrurile divine, și să înlocuiască în lume supranaturalul și divinul cu rațiunea în locul credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 160) De nu veți crede, nici nu veți înțelege „Credința e începutul care duce la înțelegere și deschide mintea spre primirea luminii dumnezeiești<footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Philip Tetlock, în "Cognitive style and political ideology", din Journal of Personality and Social Psychology, No. 45, 1983, pp. 118-126. 64 Spre exemplu, Loewenstein susține că "principalul fond al ideologiei este iraționalul, susținut de credințele religioase; de superstiții; de impactul supranaturalului, al mitologiilor; de legende, folclor; și, în general, de simbolizările și manifestările tradițiilor naționale și ale condițiilor de mediu" (op. cit., p. 335). 65 După cum susține Edward Shills, în "Ideology: the concept and function of ideology", din lucrarea editată de Paul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova, 1999, p. 223. footnote>. În legătură cu vederea sau cunoașterea directă a lui Dumnezeu, Sfântul Grigorie arată că aceasta este rodul exclusiv al lucrării harului, după încetarea oricărui efort omenesc. Ea presupune deci intrarea în modul supranatural de viață, care caracterizează faza ultimă a urcușului duhovnicesc<footnote Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 33. footnote>. În acest urcuș, Moise se bucură de arătări (teofanii) ale lui Dumnezeu diferite una de alta, potrivit nivelului de ascensiune pe care se
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
invenții ale minții omenești, „dacă nu, să creadă el în adevărul că vorbele din care se compun toate limbile și se exprimă prin cele 24 până la 44 elemente au fost prin revărsare dăruite de D-zeu în mod mistic și supranatural” (p. 187); „A vorbi limba maternă este un dar perfect al naturii și orice dar perfect se coboară de la Tatăl luminilor”; „Așadar în încurcarea limbilor se încurcă numai scolasticii ateiști care s-au deprins să pună știința profană mai presus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
condiție socială, starea de prostrație ce a caracterizat omenirea în această perioadă, a lăsat curs liber tuturor credințelor și superstițiilor slăbind încrederea în medici. în această perioadă se constată o înflorire a magiei, a misticismului în căutare de ajutor în supranatural. în mod direct sau indirect, creștinismul exercită o acțiune extrem de importantă asupra dezvoltării medicinei în această epocă. Credința care se răspândește din ce în ce mai mult la aceste popoare la care sensibilitatea mistică era pregătită de evenimentele politice și sociale, ia locul speculației
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și discipolii veniți de pretutindeni ca-ntr-o cetate a Soarelui, a luminii și luminării, erau prezente atâtea curente ideatice centrate pe mituri străvechi dar și filosofice ca: pitagoreene, platoniene, zoroastrice. Toți considerau că vindecarea se realizează și invocând forțele supranaturale. Preluate cu mai puțin discernământ, medicii nu au beneficiat prea mult în raport cu medicina hippocratică prin care tonifierea spiritului contribuie la eficiența tratamentului bine gândit. Diaspora le-a oferit evreilor confruntarea de idei, lărgirea orizontului și creșterea premiselor pentru avântul medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]