1,367 matches
-
Ion Neculce. Bogdan plânge semnificativ, pentru că pe masă vin semne de sânge și pentru că nu-și cunoaște puterea: "Să ne apere întemeierea". În poemul "Oaia năzdrăvană" îmbină mitul creștinesc al vinderii lui Isus cu Miorița, stilul amintind pe alocuri de suprarealism: "Știu, domnilor soldați./ dar aș vrea, când mă mâncați,/ să mă sui pe deal și să mă arunc,/ în stomacul vostru adânc". Explicând originea poporului român, poemul dezvoltă elemente de basm, descriind drumul lung pe care-l aveau de parcurs
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-se de "mieii primi").5 "Simt că-n jurul meu ceva se scufundă/ și sunt oarecum trist" ("Întoarcere"). Precursorii lui Marin Sorescu au fost citați mai toți de critica literară: Topârceanu, Minulescu, Queneau, Prévert, Maiakovski, Urmuz; a fost citată avangarda(suprarealismul), cineva l-a asemuit cu Charlot. O caracteristică a poeziei lui este "propria convenție, împotriva convenției" (Ion Pop), "Sorescu este un critic al convenției literare 6. Nu știm însă dacă în viitor lirica lui Sorescu are șanse de reușită în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
El îmbină elementele biblice și profane, livrești în chip laic ("Adam", "Pace", "Licar", "Vine"). Dumnezeu a observat "această creație deșănțată a lui Adam/ L-a chemat la el și l-a sictirit Dumnezeiește,/ Și l-a izgonit din rai/ Pentru suprarealism." ("Adam"). Atâta vreme cât Marin Sorescu se vrea singurul public al gândurilor lui, poezia este un act de sinceritate. Dar să-l credem? Poetul își ia o anumită libertate în interpretarea miturilor, creând o noua simbolistică, cu deschideri spre existența noastră, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
contemporană, 19501975", Eminescu, 1975. POANTĂ, Petru: "Modalități lirice contemporane", Cluj, Dacia, 1973. POP, Ion: "Poezia unei generații", Cluj, Dacia, 1973. POPA, Marian: "Dicționar de literatură română contemporană", Albatros, 1971. RAICU, Lucian: "Structuri literare", Eminescu, 1973. RAYMOND, Marcel: "De la Baudelaire la suprarealism", Univers, 1970. ROTARU, Ion "O istorie a literaturii române", Minerva, 1971. SIMION, Eugen "Scriitori români de azi", Cartea românească, 1974. TIEGHEM, Phillipe, Van: "Marile doctrine literare în Franța", Univers, 1972. TOMUȘ, Mircea "Carnet critic",Editura Pentru Literatură, 1969. ULICI, Laurențiu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fiindcă era și el pohet și el al dracului m-a ascultat în tăcere..." 4 Suprarealist integral în "Blănurile oceanurilor" (1945) și alte trei volume, începând cu "Scriu negru pe alb" (1955), V. Teodorescu scrie o poezie limpede, "diametral opusă" suprarealismului. De-altfel, într-un poem el încearcă să-și explice noua artă: "Obscurele imagini care au fost odată/ și luminează astăzi ca un reflector/ Cu miros de pădure, de ambră și de nor/ în floare grea de săruri saturată." Și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
devine aspru, cald, transparent, iar poetul se întreabă neliniștit dacă "unghiul va fi adiacent cu ceea ce se cheamă poezie. Poetul va scrie o poezie civică, va contempla istoria, va încerca o mitologizare a cotidianului, revenind din când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din generația sa, V. Teodorescu va cânta țara, cu predilecție Dobrogea aridă, Medgidia, Istria: "Deliormanul șade pe labe ca un lup/ flămând, cu blana ruptă de câinii de la stână,/ iar dealurile goale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe labe ca un lup/ flămând, cu blana ruptă de câinii de la stână,/ iar dealurile goale, cu flacăra bătrână / scăzută, rumegată de timp și de nisip/ Și arată de sub văluri misteriosul chip". În noua ediție din "Blănurile oceanelor" revine la suprarealism (1969). 5 În "Cartea cu oglinzi" (1962), "Să ne iubim visele"(1967), C. Nisipeanu dedică poeme unor confrați suprarealiști ca Ștefan Roll, Geo Bogza, V. Teodorescu etc. Motivul obsesiv este visul. Astfel surâsul iubitei poartă lumini de vis, înserarea coboară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tehnici stăpânite cândva: "Ești cârpa care spală pe jos / Celălalt ochi nu ți l-au scos/ Astăzi luna n-o să vie/ Ce frumos, la ciori, din pod/ atârnat de bagdadie/ râdea primul idiot!/ Lasă/ grimasă." 7 V. Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție. Încă din 1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce același univers, în care intuim ca motive: ștergarul, ia, ulciorul, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că ar putea deveni un celebru dramaturg într-o zi. Niciodată nu s-a dezbărat de experiența electrizantă a hoinărelilor prin cartierul teatrelor din capitala Franței. Această perioadă rămâne în istorie pentru înnoirile din artele vizuale expresionismul, cubismul și începuturile suprarealismului dar Marguerite nu simțea nici o atracție pentru șevalet, în ciuda marii ei admirații pentru pictură. Mai târziu, va scrie ca și când ar picta cu penelul. Dar deocamdată și-a cumpărat zeci de piese clasice franțuzești, le-a citit și a urmărit spectacolele
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
intens participative din poezia romantică, cea simbolistă și cea modernă, din care împrumută în special imagini, atitudini și simboluri imediat recognoscibile, pe care le trece însă când prin filtrul unei ironii atașante, când prin sita cu ochiuri fine a unui suprarealism formal de care nu se va dezice nici în volumul mai bine structurat și mai unitar ca sens Pavilioane cu ruj (Princeps Edit, Iași, 2010). Și aici regăsim, de altfel, cele mai variate forme de intertextualitate, de la simpla aluzie la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Edit, Iași, 2008 și Mirungere, Editura Alfa, Iași 2009 sesizează imediat nu doar faptul că în albia poematică specifică se varsă numeroși afluenți lirici, veniți din cele mai diferite zone de influență culturală (de la barochismul sau concetismul secolelor XVI-XVII la suprarealismul începutului de secol XX ori onirismul evident în deceniul al șaptelea al secolului trecut, de la filosofia marilor alchimiști ori mistici germani precum Theophrastus Bombast von Hohenheim, zis Paracelsus, sau Jacob Böhme la ontologia analitică actuală), ci și că toți acești
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
considera implicit mediul ca pe o realitate percepută și nu ca pe o realitate determinantă. M. Raimond, pp. 305-306 Dacă luăm în considerare "criza romanului" ce a urmat perioadei naturaliste, dar și perioadele de criză ulterioare (în special cea a suprarealismului și cea de după război), se pare1 că, sub presiunea conjugată a evenimentelor istorice și a evoluției informațiilor 2, funcțiile matezice și mime-zice au fost, în principal, cele contestate. Aceasta, în numele preocupărilor estetice și în funcție de afirmarea (cu succes sau deplorabilă) subiectivității
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
drept o "mizerabilă reconstrucție de linii și suprafețe", iar în Timpul regăsit va scrie: "Este o percepție grosolană și falsă care își concentrează toată atenția pe obiect, pe cînd, de fapt, totul este spirit". De asemenea, André Breton înfierează, în Manifestul suprarealismului, descrierile realiste: ("Cît despre descrieri! Nimic nu poate fi mai aproape de neant; nu sînt decît calchieri după imagini din cataloagele de artă, autorul se servește din ce în ce mai mult de ele, după voie, nu scapă ocazia să-mi strecoare cărți poștale, caută
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de Ghelderode... trente ans après (1995). Novalis, prima monografie românească dedicată poetului german, e concepută de V. ca o „cercetare sistematică de literatură comparată”, în care opera acestuia e studiată în raport nu doar cu romantismul, ci și cu simbolismul, suprarealismul, urmărindu-se și receptarea critică în context românesc. Biografia, socotită importantă doar în măsura în care are un rol în formarea conștiinței poetice, va fi aproape neglijată. Capitolele Mitul poetului, Periplu, Inițiere orfică, Imperiul poeziei, Magicul imperiu subteran consemnează minuțios traseul spiritual parcurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Breton îi răspunde: " Sunt martor că artiștii au fost unanimi, sau aproape, în a se dezinteresa de teoria cuantelor și de mecanica lui Heisenberg ... . E drept că punțile nu sunt cu totul rupte, datorită unor gînditori precum Gaston Bachelard, căruia suprarealismul îi datorează îndeosebi faptul că se poate oglindi într-un "supraraționalism", și Stéphane Lupasco, care a repus afectivitatea la locul ei în plan filosofic și mai mult, la sfîrșitul Schiței unei noi teorii a cunoașterii, împlinind îndeosebi dorința poeților, a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Stéphane Lupasco s-au cunoscut, frecventat și respectat. André Breton a fost printre primii care au sesizat importanța filosofiei lui Lupasco pentru înțelegerea artei. Într-o convorbire publicată la Madrid în 1950, Breton spune: "Se știe foarte bine astăzi că suprarealismul nu și-a propus nimic mai mult decît să facă mintea să treacă peste bariera pe care o ridică antinomiile precum acțiunea și visul, rațiunea și nebunia, senzația și reprezentarea etc., care constituie obstacolul major al gîndirii occidentale. În efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a unifica acțiunea conștientă și acțiunea inconștientă într-"un anumit punct al spiritului" unde dualitățile "încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu" sunt în cel mai bun caz frivole. Sursa profundă a neînțelegerii, scrie Sartre, rezidă în aceea că suprarealismului nu-i pasă de dictatura proletariatului și vede în revoluție, ca pură violență, sfîrșitul absolut, în vreme ce comunismul își propune ca țel preluarea puterii și justifică prin acest țel sîngele pe care îl va vărsa""5. Dacă Sartre gîndea asta despre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
într-un număr special "Omagiu lui Salvador Dali" din revista XXe siècle25. Lupasco observă că, dintotdeauna, ființa umană a considerat că forțele divine vin de sus, dintr-o lume de deasupra noastră, dintr-o "supralume". Lupasco atribuie chiar numele de "suprarealism" acestei credințe. Dar, pentru Lupasco, cazul lui Dali arată întreaga importanță a "sublumii" cuantice. Dali ar fi un vizionar ce captează mișcarea cuantică, creația continuă și anihilarea formelor punînd față în față entități insolite, fără nici un corespondent în propria noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Appel ilustrează existența reală a universului biologic, în vreme ce acelea ale lui Dali sau Mathieu ilustrează existența reală a universului psihic. Ele fac vizibile universurile ascunse ale logicii contradicției. Semn al vremurilor, interacțiunea dintre teoria relativității, mecanica cuantică și artă (îndeosebi suprarealismul) încep să atragă atenția istoricilor de artă. Într-o carte recentă, Suprarealism, artă și știința modernă, Gavin Parkinson analizează splendid această interac-țiune45. Din păcate, trimiterile la Lupasco în această carte sunt marginale, autorul ignorînd, în mod evident, cele povestite în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sau Mathieu ilustrează existența reală a universului psihic. Ele fac vizibile universurile ascunse ale logicii contradicției. Semn al vremurilor, interacțiunea dintre teoria relativității, mecanica cuantică și artă (îndeosebi suprarealismul) încep să atragă atenția istoricilor de artă. Într-o carte recentă, Suprarealism, artă și știința modernă, Gavin Parkinson analizează splendid această interac-țiune45. Din păcate, trimiterile la Lupasco în această carte sunt marginale, autorul ignorînd, în mod evident, cele povestite în acest capitol. Lupasco, care nu a fost tradus în limba engleză, este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Răscoala); realismul psihologic (dostoievskian, proustian, Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război); realismul de proiecție lirică, mitică (Baltagul - Mihail Sadoveanu) etc. În secolul XX, se lansează concepte cul tu rale și doctrine raportate explicit la realism. Astfel, suprarealismul tinde să depășească realismul, prin includerea supranaturalului și oniricului, iar realismul socialist urmă rește reflectarea unor noi contexte sociale, generate politic în țările guvernate de partide comuniste. - Reprezentanți: Champfleury, Honoré de Balzac, Stendhal, Gustave Flaubert, George Eliot, Charles Dickens, Thomas
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un deziderat esențial, asumat până la ultimele consecințe: „când formula va deveni ceea ce facem, ne vom lepăda și de noi“ (Ilarie Voronca). La început de veac XX, avangardismul generează o pleiadă de grupări, între care cele mai importante sunt: dadaismul, constructivismul, suprarealismul, expresionismul, inte gra lismul, futurismul. Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii punților, concretizată în delimitarea vehementă față de orice formă consacrată, în negarea principiilor estetice asumate de epocile anterioare: „Avangarda e mai radicală decât modernitatea, mai puțin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
, revistă care a apărut la București, lunar, din septembrie 1930 până în iulie 1931 (șapte numere), având ca director pe Aurel Baranga. Promovând suprarealismul cu tonalități provocatoare, violent contestatare, valorificând, prin dicteul automat, delirul verbal sau „grafismele subconștientului”, publicația, subintitulată „Revistă de artă modernă”, nu are un articol-program explicit. Totuși, poate fi citită următoarea Prefață: „Subliniați subiectul cu o linie și predicatul cu două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
anunță ca unic director pe Camil Baltazar. Publicația promovează o literatură girată în general de nume importante ale epocii. Fără a fi revistă de direcție, reușește să construiască un melanj echilibrat de curente și tendințe, de la postsimbolism până la ermetism și suprarealism în poezie, de la realism și naturalism până la modernism în proză. Se favorizează în bună măsură producția epică, selecția fiind riguroasă. Deși nu își propune facilitarea lansării pe piața culturală a unor autori noi, T.l. reprezință o platformă de afirmare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
Suprarealiștii degajează din vis mai mult logică de succesiune a visului, bazată pe confuziunea contrariilor, fără: a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumină visului. Trebuie să răscolești în domenii cu totul străine de literatură și de suprarealism ca să rezolvi problema de lumină imanenta ce l-a preocupat pe Rembrandt, cel dintâi suprarealist 24. "Lumină imanenta" rembrandtiană, este conștiința activității creatoareaa poetului, ale cărei irizări posibile / virtuale, dramatic distribuite în text, însoțesc, ca o umbră, acțiunile reale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]