8,354 matches
-
de preparare a conservelor prin mijloace mecanice, îl oprea să lucreze. Agentul consular austriac protesta, invocând argumentul că metoda pe care o folosea Krodop nu se confunda cu cea utilizată de Goldner și că, prin tariful vamal al Principatelor Române, supușilor austrieci li se îngăduie să facă în mod liber comerț în Moldova și Valahia. De aici rezultă că Krodop înființase o fabrică, nu un atelier sau o manufactură. Această concluzie se întemeiază pe intervenția lui Goldner care urmărea să desființeze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care o oferea regimul feudal moldovenesc afacerilor comerciale, iar pe de altă parte, prin dorința unora de a se îmbogăți la adăpostul protecției străine. La 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău se aflau aproximativ 2.835 de supuși străini (vezi tabelul I). Numai în orașul Iași, numărul familiilor de sudiți a crescut de la 705 în 1820 și de la 993 în 1845 la 1.092 în 1859-1860. Procesul de creștere a numărului de sudiți a durat până către sfârșitul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
evenimentelor care au dus la întărirea autonomiei țării, „tragerea din sudeție” a început să facă progrese în toate orașele Moldovei, cu excepția capitalei, unde își aveau, reședința agenții consulari gata oricând să facă acte de autoritate în această materie și unde supușii străini mai puteau trage foloase de pe urma situației lor juridice. Până în acea epocă, orașul și portul Galați a continuat să aibă, între orașele Moldovei, cel mai mare număr de sudiți (1.430 familii în 1845), ceea ce este și explicabil pentru un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asiatice. Este adevărat că aceste minți mai mult sau mai puțin luminate, investite cu rangul și puterea deciziei politice, sunt opace față de suferințele semenilor „de jos”, că „jefuie barbar”. Dar care nobil sau prinț din Apusul continentului nu-și spoliază supușii ? În frunte plasându-se însuși regele absolut, fie el Soare sau nu. Acesta din urmă își stoarce aserviții pentru confecționarea și întreținerea propriei străluciri, în vreme ce domnitorii fanarioți o fac cu mai mult zel, nu numai pentru că supușii sunt un popor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu-și spoliază supușii ? În frunte plasându-se însuși regele absolut, fie el Soare sau nu. Acesta din urmă își stoarce aserviții pentru confecționarea și întreținerea propriei străluciri, în vreme ce domnitorii fanarioți o fac cu mai mult zel, nu numai pentru că supușii sunt un popor străin lor ca etnie, ci și pentru că le-o cere condiția precară a demnității și poruncile puterii suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea este, în esență, aceeași, deși imanentă unei „geografii a mentalităților
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la sine că ideea autodeterminării naționale a popoarelor le era cu totul străină. Acești împărați, regi și prinți ai secolului XVIII erau, prin concepție, mai mult apropiați de Carol I Stuart, răposat pe eșafodul revoluției engleze, care afirmase convingerea că „supusul și suveranul sunt două lucruri cu desăvârșire deosebite”, decât de principiile anului 1789, cu care, în timp, erau contemporani. Iată de ce se cuvine ca, atunci când studiem raporturile politice interstatale în secolul XVIII, să ne ferim de exagerarea înrâuririi pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venea în contradicție cu esența iluminsmului politic (al „prințului bun și luminat” păstorind popoarele), dar contravenea manierei în care era receptat iluminismul în societatea „luminată” luată ca întreg, adică diminua până la eliminare cel de al doilea termen al ecuației sociale: supușii. Oricum, redescoperirea de umaniști a entităților etnice și atribuirea vechilor nume (Dacia, în cazul românilor) dezvoltase un curs ireversibil al ideilor și cu implicații politice (de pildă, ideea de „reconstituire a Daciei” în secolul XVIII). Sasul Johann Filstich, începând în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exactitate linia ce desparte abilitatea de poltronie. Domnitorul fanariot era, deși nesincer, umil servitor al sultanului, dar în interior făcea figură de despot investit cu toate atributele pendinte, al căror uzaj era îngrădit numai de teama unor grave tulburări ale supușilor, de natură să lezeze interesele suzeranului cu reacții imprevizibile. Oameni ai secolului, cei mai mulți dintre domnitori pretindeau să întruchipeze ideea absolutismului luminat și, în orice caz, pe cea a victoriei puterii centrale asupra oligarhiei boierești turbulente, și dăunătoare „înaltului devlet”. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dorită, nici posibilă pentru cei dintâi, decât cu puține excepții, care s-au produs arareori ca urmare a presiunilor exercitate de impulsurile înnoitoare, în măsura în care ele coincideau cu interesele personale ale acelor mici despoți slugarnici față de cei mari, și cruzi față de supuși. Pentru domnitorul fanariot, conservarea ființei de stat a Principatelor se confunda cu însăși prelungirea statutului lor de prinți domnitori, sursa prodigioasă de natură să-i scoată din pauperitate, ceea ce explică și „curajul” lor în a risca supliciul Porții. [În concluzie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ele exprimau și o voință generală, cum au afirmat-o contemporanii avizați și, de atunci încoace, numeroși istorici. Axinte Uricariul nota că, aflând de hainia lui Dimitrie Cantemir, vizirul s-a adresat moldovenilor cu un firman, cerându-le să rămână supuși Porții, dar fără rezultate, deoarece „erau înfiați mai toți pământenii cu nădejdile cele deșerte”. Neculce, după cum am văzut, este de aceeași opinie, exprimată în alte cuvinte. Un raport din Moscova, din 23 august 1711, al lui Keiserling, consemnează că țarul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rusești din mai-iunie 1711, actul inițiat de Cantemir este astfel definit: domnitorul „a făcut, prin trimisul său, capitulație de supușenie față de autocrația gosudărească”; Șeremetiev s-a întâlnit pe Prut cu sus pomenitul gospodar valah*, care acum deschis s-a declarat supus al Majestății Sale, cu toți nobilii țării valahe și cu toți șefii a depus jurământul de credință”; „gospodarul moldovenesc ne-a prestat jurământul de supușenie”, spune Petru I. Probabil aceste formule și unele clauze ale diplomei de la Luțk l-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
voie supt stăpânirea Măririi Sale [...] ca să păzesc din adevărată inima mea datoria cea credincioasă a supunerii Rusiei. Textul este ambiguu pentru că, pe de o parte, el nu conține explicit ideea de anexare, iar pe de altă parte, folosește termenii de supuși și stăpânire. În concepția feudală, cartea n-ar contraveni însă raporturilor vasal-suzeran. Este, totuși, de observat că, și după „jurământ”, Principatele au fost privite și tratate ca teritorii cucerite. În octombrie 1769, Rumianțev îi scrie lui Prozorovski că „justiția și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măsura a noastră către voi milă, bunăvoință, apărare și ocrotire, cu care aceste ș-acum socotindu-vă, de pre o parte, de adevărații ei [ai bisericii ortodoxe - n. n.] fii și despre altă parte, de a-i noștri credincioși și iubiți supuși”. Rescriptul afirmă expres că Moldova, eliberată de sub jugul Porții, a rămas un principat (cnejie), dar nu „slobod și nesupus, după cum a fost dintru început”, ci o cnejie a țarinei, iar locuitorii supuși ai ei. Așadar, între acest rescript (din decembrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca să ne izbăvească de tot de supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia, oblăduirea împărătesei, care va garanta în „bună pază toate hotarele Moldovei, după vechea stăpînire a domnilor ce au fost de sineși oblăduitori (subl. ns. L. B.)”. În notele sale critice la studiul lui G.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecerea Principatelor ori sub stăpânirea Rusiei, ori, dacă nu va fi posibil, „să rămînă slobode sub protecția Rusiei, a Austriei, a Prusiei și să dea oarece haraciu și la Poarta turcească”; dacă nici aceasta nu va fi acceptată, să rămână „supuși împăratului” Austriei. Mihai Cantacuzino i-a înfățișat lui Rumianțev scrisori ale împăratului Leopold I prin care făgăduia „ajutorul slobozeniei acestor două țări de supt jugul turcesc”. Rumianțev i-a dat recomandări către Panin. Este relevantă dorința de a evita retrocedarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de intercesiune și, apoi, în protectorat. În sprijinul acestei metamorfoze a venit însăși Poarta prin încălcările repetate ale tratatului. Protecția Rusiei asupra religiei ortodoxe - considerau Afacerile Străine ale Franței - ducea „la abandonul dreptului celui mai esențial al suveranității sultanului asupra supușilor săi”. Invocând chiar concepția Parisului, se pune întrebarea dacă un vasal, cazul Principatelor, nu putea avea doi suzerani, căci sultanul nu le era suveran, ci suzeran, în „buni” termeni juridici feudali, răspunsul este pozitiv, deși privită sub prisma consecințelor politice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași erau revendicate teritoriile românești de peste munți - cereri drepte - la care, însă, maghiarii, împinși de o vanitate regretabilă ce domina liberalismul, declarau că nu cunosc nici cehi, nici slovaci, nici croați, nici români: „nu există în Ungaria [...] decât maghiari și supuși maghiari” pretindeau ei. În această situație foarte complexă, românii și polonezii se apropiau în cea mai mare măsură de înțelegerea înaltelor țeluri pe care viitorul apropiat pentru români, mai îndepărtat pentru polonezi, avea să aducă împlinirea. Una dintre chestiunile de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
popoare mici au simțit binefacerea de a fi îndrumate de oameni cu însușiri excepționale, și cu atât mai mare este meritul acestora din urmă. Niciodată însă ecuația n-a fost rezolvată în cazul defecțiunii între legătura dintre consimțământul, voința, nădejdile „supușilor” și înțelegerea lor, hotărârea de a li se dedica spre împlinire de „alesul între aleși”, și cu atât mai mult, cu cât adversitățile externe operau implacabil. Este cazul lui Al. I. Cuza și sfetnicilor săi. Pentru Europa, Al. I. Cuza
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1827, propuseseră prin Metternich o conferință internațională în problema greacă. Toate acestea întrețineau false iluzii la Constantinopol și-l făcuseră pe sultan să afirme, în iunie 1827, că niciodată nu va permite amestecul statelor străine în relațiile sale cu proprii supuși, adică grecii. Fapt este că temându-se de o intervenție singulară a Rusiei, Parisul și Londra semnează o nouă convenție în chestiunea greacă, cu un articol secret, prevăzând „măsuri coercitive” în cazul în care Turcia ar fi respins cererile comune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-se pe receptorii specifici, endorfinele ar reduce senzația de durere, ar inhiba durerile de origine musculoligamentară, pentru a putea menține efortul în ciuda oboselii. Cercetările au evidențiat faptul că practicanții de jogging au atins pragul eliberării de endorfine atunci când au fost supuși evaluărilor științifice (a se revedea, la pagina 14, referirea la o astfel de cercetare) prin analiza reacțiilor biochimice determinate de o ședință de alergare prelungită. Starea de „runner’s high” ar avea la bază reacția complexă a organismului de a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
înălțime, greutate, lungime segmente, chiar și existența sânilor proeminenți, la unele femei) impune o adaptare distinctă a tehnicii de alergare și, uneori, chiar a echipamentului (exemplu: în timpul practicării alergării tip jogging, ca și în timpul practicării altor activități sportive, sânii, sunt supuși unor mișcări complexe, care pot deranja sau chiar provoca dureri, ca urmare a afectării țesutului conjunctiv. Din acest motiv, pe lângă echipamentul standard, se recomandă purtarea unui sutien adaptat sau a unei bustiere pentru a diminua vibrațiile provocate de contactele succesive
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
să-și impună sieși legi obligatorii 124. O altă consecință a acestei concepții este că, suveranul sau statul nu poate fi titular de drepturi sau obligații atâta timp cât este suveran. Un suveran grevat de o obligație juridică nu poate fi decât supusul unui suveran mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legea eternă. Justețea legii pozitive trebuie apreciată în funcție de trei criterii: scopul, originea și conținutul ei. Astfel, pentru a fi justă, legea trebuie să servească obținerii binelui comun, să nu depășească puterea celui care o adoptă, iar sarcinile să fie impuse supușilor după o egalitate proporțională 194. Legile pot fi injuste în două feluri: atunci când sunt contrare binelui uman și atunci când sunt contrare binelui divin. Sunt contrare interesului uman legile care urmăresc interesul sau gloria deținătorilor puterii, cele care depășesc puterile încredințate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pot fi injuste în două feluri: atunci când sunt contrare binelui uman și atunci când sunt contrare binelui divin. Sunt contrare interesului uman legile care urmăresc interesul sau gloria deținătorilor puterii, cele care depășesc puterile încredințate legiuitorului și care repartizează inechitabil sarcinile supușilor. Aceste legi injuste devin obligatorii, doar în cazul în care prin respectarea lor s-ar evita scandalul sau dezordinea 195. Prin urmare, Toma d'Aquino admite respectarea legilor injuste dacă în acest fel este conservată unitatea corpului social și este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să fie drept. Cât despre a cerceta dacă aceste norme, ele însele sunt juste, aceasta e o problemă pe care juriștii înșiși nu trebuie să o discute, ea fiind contrară bunului-simț... Dacă împuternicitul suveranului, regentul, contravine prin actele sale legilor... supușii pot să facă, împotriva acestei nedreptăți plângere, dar nu pot niciodată să opună rezistență..., (chiar dacă abuzul) apare ca insuportabil"222. J. S. Mill a considerat ideea de justiție ca fiind unul dintre cele mai mari obstacole în receptarea doctrinei sale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]