8,375 matches
-
încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei mai înaintați în lucrarea virtuților. Cei învârtoșați trec prin „probe înfricoșătoare”, până se întorc la pocăință. Cei înaintați sunt și mai greu încercați, pentru a se arăta tăria lor în virtute. Întristările pe care Dumnezeu le îngăduie asupra noastră au mai multe nuanțe sau etape. Părinții duhovnicești vorbesc despre întristare, mânie, retragere și părăsire din partea lui Dumnezeu. Întristarea pe care sufletul o simte în încercări este de două
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Atunci când, însă, sufletul ajunge să le dobândească pe acestea, durerea trupului, oricât de mare ar fi, nu mai are puterea asupra bucuriei și fericirii sufletului, procurate de roadele virtuților. Cu alte cuvinte, omul își probează valoarea și noblețea sa spirituală, tăria în ispite și încercări și nădejdea în Dumnezeu în momentele grele din viața sa, în situațiile-limită, în clipele de încercare și durere. Boala este un dialog al lacrimilor cu Părintele Ceresc, a Cărui prezență mântuitoare omul a refuzat-o în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
creștin și nu îl condamnă pentru păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință de îndreptare, iar încercările sau suferințele constituie o astfel de nevoință asumată. Îl mângâie și îl încurajează în purtarea lor cu demnitate și tărie morală, vorbindu-i despre rolul ascetic, expiatoriu sau curățitor al încercărilor și suferințelor prezente. Sau, cum spun Sfinții Varsanufie și Ioan, boala se socotește celui care o suportă cu răbdare "în loc de nevoință sau chiar și mai mult", de aici și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de despătimire, Părinții ne învață că cei desăvârșiți ajung să privească necazurile ce vin asupra lor cu un râs interior, cu un râs duhovnicesc, rod al „plânsului de bucurie făcător”, un râs superior, dar nu în sensul mândriei, ci al tăriei, al rezistenței în fața valurilor agitate și tulburi ale vieții. Este surâsul celui întărit în cercuri și care a întrezărit în acestea adevăratul lor sens, de cale spre Dumnezeu. Necazul care este suportat cu răbdare - ne spune Petru Damaschinul - este bun
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Ioan Scărarul, prin siguranța bucuriilor ce vor veni la rând. Deci, fie oricât de shimbătoare împrejurările externe în care se desfășoară viața omului duhovnicesc, lăuntric ea a ajuns la un fel de nivelare, care îi dă o statornică liniște. E tăria spiritului în fața valurilor lumii”85. Oscilând între aceste două limite, viața trece inevitabil prin proba încercărilor duhovnicești, în vederea înaintării ei pe o treaptă superioară de desăvârșire. Necazurile neacceptate ne dublează greutatea suferinței, cele înțelese duhovnicește, ne-o înjumătățesc. Dacă vrem
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Ioan Scărarul, prin siguranța bucuriilor ce vor veni la rând. Deci, fie oricât de shimbătoare împrejurările externe în care se desfășoară viața omului duhovnicesc, lăuntric ea a ajuns la un fel de nivelare, care îi dă o statornică liniște. E tăria spiritului în fața valurilor lumii”85. Oscilând între aceste două limite, viața trece inevitabil prin proba încercărilor duhovnicești, în vederea înaintării ei pe o treaptă superioară de desăvârșire. Necazurile neacceptate ne dublează greutatea suferinței, cele înțelese duhovnicește, ne-o înjumătățesc. Dacă vrem
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
a pus bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din Ocna de Fier, județul Caraș-Severin, România. Acum în anul 2008 la acest muzeu sunt peste 2000 exponate reprezentând întreaga arie de răspândire din Romania, dar și alte minerale din diverse tări ale lumii, cu care colecționarul Gruescu a făcut diverse schimburi. Muzeul amenajat în casa proprie, este vizitat de foarte multă lume, diversă ca preocupări și profesii. Bineînteles ca cei mai interesați sunt specialiștii în domeniul geologic și mineralogic, care găsesc
GRĂDINARUL ,,FLORILOR DE MINĂ\ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361471_a_362800]
-
rost de femei cînd are nevoie și nu acceptă nici un compromis. De altfel, zicea CrisLi, starea de normalitate a proștilor este imoralitatea în toate gîndurile și faptele lor! În concluzie ... vreți să citiți ceva teribil de amuzant cu gustul și tăria pelinului și să ajungeți la aceleași concluzii despre viață? Citiți cărțile și poeziile lui Ioan Lilă ... „Parfumul păpușilor de porțelan” iar pentru mine este clar ... m-am procopsit cu un prieten! Stănescu Aurel Avram Referință Bibliografică: Ioan Lilă. Un parfum
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
corvezi la slujitul meselor, astfel ca ei să aibă mai mult timp la propovăduirea cuvântului. Și aceștia erau: Ștefan, bărbat crdincios și plin de Duhul Sfânt, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena și Nicolae. Iar Ștefan a fost numit arhidiacon pentru tăria credinței sale, a semnelor și a minunilor pe care le făcea în popor. Mărturisea cu toată puterea pe Iisus Hristos ca Mesia ceea ce nu convenea fariseilor și saducheilor care voiau să se stingă propovăduirea în numele lui Hristos și Biblia precizează
SF. ŞTEFAN, ARHIDIACONUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363866_a_365195]
-
pe care istoria creștinismului îi va acoperi de glorie în posteritate. Sf. Ștefan a fost primul martir care și-a dat viața pentru propovăduirea credinței. A fost scos afară din sfânta cetate și în timp ce era bătut cu pietre, a avut tăria celei mai înalte forme de rugăciune: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!, asemeni ca Hristos Dumnezeu în momentul crucificării. Moaștele sale au fost descoperite în anul 415 și din anul 560 se află la biserica San Lorenzo fuori le
SF. ŞTEFAN, ARHIDIACONUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363866_a_365195]
-
nu numai tu, spuse Ana, plângând în pumni, așa cum era căzută peste pat. - Mâine să nu te mai văd cu ele aici! Decretă el furios și părăsi încăperea, trântind ușa cu putere. Ajuns la poarta larg deschisă, îi trase cu tărie un picior, de se bălăngăni din balamale și o porni pe scurtătură, direct spre birtul de unde abia plecase. Simțea nevoia să-și omoare necazul în alte pahare cu rachiu, de parcă nu golise destule. Ajuns la bodegă, Tase cârciumarul se uită
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
pe cap și, urând seară bună crâșmarului, porni spre ușa birtului. Se văzu afară, înconjurat de răcoarea amurgului ce se cobora de pe vârful munților, așezându-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
cu ochii peste cele două nou-născute și peste Fana. Îi era și foame. Nu apucase să îmbuce nimic când a ajuns acasă. Fana a vrut să-i pună masa, dar era prea furios să mai și mănânce. Parcă nu avea tăria să dea ochii cu cele din casă. Oare unde or fi fost ăle mari că nu le-a văzut prin casă. Să fi fost la joacă pe cine știe ce coclauri de pe dealuri? Umblă cam fără căpătâi copchilele astea. Ana nu le
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
analiză spectrală uimitoare) "... Fiul Domnului e rază de lumină lăsată pe pământ" supusă unei imense multitudini de aspecte și stări patologice (de la vis, trăire, iubire, deznădejde, ură, boală, înțelepciune, fericire... până la moarte), vă las ca domniile voastră să-i simțiți tăria aromei seducătoare în a afla "Puterea Gândului" și sper ca să am bucuria a recenza o viitoare apariție de poeme, semnate de un domn, domneșteanul GEORGE BACIU. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: CU GÂNDU-N BUZUNAR / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
concluzie trageți preaînvățate? -Eh! Ce pot spune Serah!? Deși pentru noi pare de necrezut, se pare că moartea de fapt nici măcar nu există! Că e doar o trecere. Adesea, în confruntările mele cu saducheii, despre înviere, deși am susținut cu tărie această teză în fața lor, în sufletul meu era mereu o undă de îndoială. Deși spuneam ,,da” cu cea mai mare convingere, îndoiala mă cuprindea chiar în timp ce prezentam dovezile scripturistice. -Îndoiala este în firea noastră luminate învățător, ați spus-o chiar
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
o populație care a fost odată din Hiperboreea. Așa ne spune Platon, așa știau grecii, că Hiperboreea se întindea în ținutul de la nord de Istru. Așadar, peste spațiul Daciei și al României de azi. Autorul acestei Cronici literare crede cu tărie în Teoria care ne spune că specia umană s-a format în urma unor astfel de încrucișări ale „zeilor” cu pământencele... Informație conținută de Biblie și de miturile mai tuturor popoarelor. Ei bine, credem noi, basmul Tinerețe fără de bătrânețe ne vorbește
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
Băciuț) LAZĂR LĂDARIU, ca și mine, Berbec, coleg și prieten de o viață, autor a peste 30 de cărți, distins cu mai multe medalii și distincții onorifice. ”autorul (...) face parte din acea categorie de oameni din ce în ce mai rară, care cred cu tărie în literatură, în cartea adevărată ce reprezintă pentru ei un obiect aproape sacru” (Mihai Sin). Este apreciat de o mulțime de oameni de cultură ca: Zaharia Sângeorzan, Alex. Ștefănescu, Constantin Sorescu, George Perian, Nicolae Băciuț, Adrian Popescu, Laurențiu Ulici, Cristian
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
în gând, că nu stau prea mult la rand . Veselă, zâmbind mereu, că-i ușor, că-i este greu, te servește-ntr-o clipită cu ulei, pește și pită ... Mezeluri, brânză, banane ... Totul e să ai parale ! Unii mai servesc “tării” privindu-i ochii căprui . Alții, nu prea tinerei, privesc țintă sânii ei . Știe și ea că-i făcută, lumii să-i fie plăcută ... Iar când trece printre mese ... tot cu gesturi mai alese ... Pe mulți i-nfășoară-un gând; Golesc
DOMNIŢA ÎN ROŞU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364025_a_365354]
-
aduce două sticle înfășurate-n ziare: -Ghici, ce-a adus fata pentru băiețelul ei? Gigi ridică sprâncenele: -Chiar, mă, ce ai acolo? Silvica se fandosește: -Surpriză, surpriză! Chihotind, aduce un pahar și dezvelește o sticlă. Gigi exclamă admirativ: -Ooo! Avem tărie! -Țuică de caise, dragă!De la tata. A făcut vreo doișpe litri. Opt pentru noi, că...de! Știi? Cei doi caiși din fața casei. A făcut și mama cinșpe borcane de gem. Zece pentru noi... -Că...de! -Da, măăă! Nici nu știi
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
ridică la șaptezeci de ani, iar pentru cei mai tari, la optzeci de ani, și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere, căci trece iute și noi zburăm. Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale și la urgia Ta, așa cum se cuvine să se teamă de Tine? Învață-ne Doamne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!”. De-a lungul timpului, peste 600 de lucrători creștini s-au format ca
„VETERAN” NONAGENAR PE FRONTUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362845_a_364174]
-
realiza. Dacă voi fi solicitat desigur voi face totul pentru a le sprijini acțiunile. Reacțiile pozitive au început să apară de la unii autori incluși în antologia ACORDURI MOLDAVE. Doamna Lena MICH a scris; Atâta timp cât ai un vis și crezi cu tărie în șansele tale, totul este posibil ! Minunea s-a înfăptuit ! Pentru mine, chiar este o minune, să-mi văd numele și creațiile mele, alături de atâtea nume valoroase. Mă simt onorată și asta o datorez în primul rând domnului Mihai LEONTE
ANTOLOGIA ACORDURI MOLDAVE FINALIZATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362910_a_364239]
-
frumoasă...” Despre acele zile de coșmar, vorbește sora lui Lae (așa îi spuneau prietenii și cei din familie) - Margareta Labiș: „Anunțat telegrafic, tata a venit imediat direct la spital și timp de 11 zile și-a îngrijit copilul cu o tărie rar întâlnită, înfruntând nesomnul, oboseala și suferința. Fusese chemat la Comitetul Central al partidului, unde a suportat reproșuri nemeritate. S-ar fi cuvenit ca el să le facă, deoarece îi fusese luat copilul fără să i se asigure o locuință
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Erai atât de cochetă, C-ai aprins visele toate. Apoi lângă o vitrină Stai privind ca-ntr-un abis, Îngerii păreau să-ți țină În păr numai flori de cais. În salba de lumini te-arăți Un înger ce străbați tăria, Cum ai făcut și alte dăți, Ne-ai încălzit doar cu privirea. Pe sânii tăi avizi de-amor Cade lumina peste umeri Și se întunecă ușor Pe chipul după care suferi. Eu pentru tine-am rătăcit Ca după ceva prețios
AM RĂTĂCIT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363026_a_364355]
-
așa din armată! -- Ce armată ai făcut tu, de obosești în halu’ ăsta? -- Nu-i de râs! Chiar am făcut armată serioasă, la parașutiști. Aveam nisip și-n chiloți după ce mă aruncau ăia pe coclauri. -- Ia, trage o gură de tărie și dă din picioare, că nu mai e mult de mers! Vântul se porni molcom, ca un ardelean get-beget, abia încrețind apa pe alocuri și mimând câteva valuri prin ierburile pe jumătate uscate. La un moment dat, în fața lor, trestia
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
lor! De când veniseră în Sicilia, Theodoros și Artemios întemeiaseră câteva mici bisericuțe, chiar nu departe de orașul Siracusa. Ce era specific acelei zone, erau răbufnirile, când și când, a temutului vulcan Etna. Acesta, când era lumea mai dragă, răbufnea cu tărie, umplând cerul cu bucăți de rocă și de foc, amestecate cu funingine, ce se răspândeau peste satele din jur, uneori chiar peste orașul Siracusa. Credincioșii din bisericile creștine povesteau că, în trecut, sate întregi au fost acoperite de roci, lavă
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]