3,451 matches
-
câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea sub el. Capitolul VI Mărinimia bătrânilor Gheorghiu − Măi Mihăiță, taică-tu s-a întors de la chirie? îl întrebă bunicul pe nepotul care le adusese de-ale gurii fiind trimis de maica-sa. − Da, bunicule, acum deshamă caii și-i dă în grajd. − Apăi să-i spui că am zis eu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să mai ai. Lasă ciorile să croncăne, să nuți pese deloc de ele, așa cum nu ne pasă nici nouă, că mult sânge rău ne -au făcut.” Costache o ajută pe Maria să strângă așternuturile, gândindu-se că cele spuse de taică-său sunt doar niște gânduri și se pregătea de plecare. Dar bătrânul nu terminase; − Costache, nu pleca încă. Mâine dimineață să vii, să facem actele prin notar, ca să fie un lucru dus până la capăt, spuse el. − Da’, tată, mâine de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre grădină, rupe câteva frunze de ciumăfaie și se întoarce la Costache care, ajutat de Emilia și Gheorghiță, coborâse din căruță și s-a întins, pe partea dreaptă, pe prispa casei. Emilia, speriată când a văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi spre bucătărie și aduse un vas cu apă caldă ca să spele rana ce sângera. împreună cu mamă-sa curăță cu grijă rana, apoi freacă între degete câteva frunze de ciumăfaie și le așează cu grijă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
capul rănit cu fâșia de pânză pregătită de Maria. Băiatul Gheorghiță între timp a deshămat caii, i-a legat la iesle punându-le sub boturi un braț de ovăz cosit, apoi veni și el alături de femeile ce se ocupau de taică-su. Odată terminată oblojirea rănii, Maria revine la întrebările privitoare la ce s-a întâmplat. − Nu, Marie, n-am căzut și nici nu mi-a căzut ceva în cap. M-au chisat cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș și Ghiță având treabă la Pungești, m-am gândit să vin și eu cu ei ca să văd ce mai faceți și să iau ceva leacuri de la farmacie. Ei împreună cu taică-tu, s-au dus în târg pe la negustori și auzeam că vor să potcovească caii . Da’ tu Mihăiță ce mai faci, ai de-acum optsprezece ani, văd că muncești cu spor, ce ai de gând să faci pe viitor? − Nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile noastre, ca taică-tu? glumi bunica Elena; − Am fost eu la mai multe jocuri și la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată de mine, că văd că ai aflat matale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se legănau în vânt și-și căutau parcă locul unde să se așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache și Gheorghiță, după ce au oprit la fântâna cu cumpănă și ciutură, fântână săpată de Costache împreună cu taică-su, Ion Gheorghiu, au deșertat apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să fluture din cap, semn că s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
desmorțească picioarele. Emilia se dă și ea jos din căruță și făcu câțiva pași. Porniră apoi încetișor, să coboare valea, Gheorghiță ținând caii de căpăstru până ce ajunseră în vale, apoi după ce opriră din nou ca să despiedice roata, se sui lângă taică-su și plecară mai departe. încă de la intrarea în sat mai multe femei care îi cunoșteau, s-au adunat lângă căruță și, după ce le dădură binețe, prinseră a vorbi despre mama Elena, rostind vorbe de mângâiere și de regret pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare și-l făcu scăpat, gândindu-se la ceo așteaptă pe ea de la taică-său, mai ales dacă mieii scăpați de supraveghere, au intrat prin grădinile oamenilor și au făcut stricăciuni. Săndel îndurerat și de pedeapsa primită și de amenințarea soră-si că îl așteaptă judecata mai aspră a părinților, fugi ca din pușcă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
milă a prins drag de copil, l -a înfiat și ocrotit cât de mult s-a putut. Apoi Marița plecă spre casă, mulțumită tare de peștele frumos ce-l căpătase. * Când ajunse acasă, fiu-său Gheorghe o întrebă direct de ce taică-su are atâtea julituri pe mâini și pe picioare; − Spune-mi și mie ce-a pățit, că-l văd că se oblojește cu ciumăfaie și tot felul de cârpe. I-ai făcut matale ceva? o iscodește Gheorghe, care știa el
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară, după ce lumea se aciuase pe la case, a ales ce-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am gustat și boabele sunt destul de acri și matale spuneai că atunci când au zahăr puțin nu iese vinul bun, că zahărul se preface în alcool. Nu așa ai spus matale? rosti, cu șiretenie fata, mai mult să-i dovedească lui taică-su că nu a uitat învățătura lui; − Da Maricică, așa este, v-am spus eu vouă că vinul bun depinde de soiul de struguri, de procentul de alcool și de aromă, care se numește „buchet” dar secretul este și cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
punem în căruță, și om veni încet pe jos; Maricica, care după ce Emilia plecase la Galați, rămăsese ajutorul de nădejde a maică-si așa cum Gheorghiță devenise pentru Costache, după ce cel mare, Mihai a plecat la armată, mâna dreaptă a lui taică-su; deși tineri, erau pătrunși de răspunderile ce le reveneau în gospodărie Cele două femei se îndreptară către casă, iar Costache se trezi chemat lângă hat de vecinul Vasile Arghir, care, deși venise mai târziu la cules, având mai puțini
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apă curentă, canalizări și în special lipsite de asistență sanitară. După ce au terminat masa a venit surpriza serii: Gheorghiță își scoase vioara și arcușul (nu cea pe care credea el că o va meșteri singur ci una adevărată, cumpărată de taică-su la Vaslui) și începu să cânte bucățile pe care le învățase cu ajutorul domnului Obreja. Le-a plăcut îndeosebi balada lui Ciprian Porumbescu pe care Gheorghiță a interpretat-o cu mult suflet. Soarele și-a urmat drumul fără a fi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută pe la toate târgurile din Plopana, Băcești și Puiești. Gheorghiță știa bine acest amănunt, deoarece îl însoțea pe taică-su care făcea dese transporturi în chirie. Despre isprăvile cetelor de legionari, în special prin localitățile mai mari, cu mulți negustori de obârșie evreească, auzise și Gheorghiță, i-a mai povestit și taică-su, credea și el că toți trebuie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine acest amănunt, deoarece îl însoțea pe taică-su care făcea dese transporturi în chirie. Despre isprăvile cetelor de legionari, în special prin localitățile mai mari, cu mulți negustori de obârșie evreească, auzise și Gheorghiță, i-a mai povestit și taică-su, credea și el că toți trebuie să trăiască prin muncă cinstită, să lupte pentru bună starea tuturor. El găsea în muzică și în vioară mijlocul cel mai bun ca să uite de frământările politice și de formele de manifestare prin
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
semănat an de an cu aceiași cultură secătuiește în fertilitate. Regula aceasta nu era o descoperire a agronomilor de la Camera Agricolă ci era cunoscută de țărani din vechime și era transmisă din tată în fiu, așa îi spusese lui Gheorghiță taică-su, Costache. Acasă Vasile și Săndel se întorseseră de la școală și după ce au mâncat, au mers în grădină ca să culeagă roadele ce se coc mai târziu cum sunt bostanii albi, prunele albe dulci ca mierea și strugurii de răuruscă. Băieții
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind spre fundul râpei, Dumitru îl vede pe Roibu culcat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Privind cu atenție, vede și urme de sânge, coboară în râpă și-l podidesc lacrimile, când vede carnea sfâșiată la crupa calului și la gât. îi pare rău că i-a lăsat singuri de dimineață, dar așa i-a spus taică-su să se întoarcă și să-și facă lecțiile. Dar unde o fi iapa Steluța, se întreabă el, și dă cu ochii de văcarul Cristea și un cioban căruia toată lumea îi spunea Buzatu, deși numele lui era Braharu . Amândoi aveau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vrea ca și noi, domnul inspector Averescu și cu mine, să stăm oleacă de vorbă, ca vechi cunoștințe, mai zise învățătorul Obreja. - Da, așa-i, a venit, mă duc să-l chem din casă, stă și el de vorbă cu taică-su, că nu sau văzut de mult; Maria merge spre prispa casei, suie scările și strigă pe Mihai, iar acesta răspunse din casă și deschizând ușa spre înafară întrebă: - Ce-i, de ce m-ai strigat mamaie ? - Bună, Mihai! Bine ai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
i s-a părut că învățătorul Obreja era mai alb ca de obicei, iar inspectorul Averescu, mult mai brunet de cât era în realitate. * - Mihai, să revenim la vorba ce o aveam înainte de a veni musafirii care abia au plecat. Taică-tu vorbește mai greu acum ca mai înainte. Nu are cum să-ți spună toate gândurile noastre. ți le voi spune eu. Noi am discutat în mai multe nopți de nesomn, de veghe, tot ce se petrece în familia noastră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
eu. Noi am discutat în mai multe nopți de nesomn, de veghe, tot ce se petrece în familia noastră. Dumitru este un băiat plin de energie. A început să aibă gânduri proprii despre viața lui. Nu prea se-nțelege cu taică-tu. Chiar a fost plecat de acasă vreo trei săptămâni. Zice el că pe la Puești. Dar mai știm noi pe unde a fost?! Oricum are alte preocupări față de ceilalți din familia noastră, pe care o vrem unită la treburile ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
război, va trece la casa lui. Tu o ai pe a ta pregătită. îți mai dăm un hectar de pământ, ceva vite. îți va mai da și statul român pentru care ai luptat, că așa i-a dat și lui taică-tu cele patru hectare, și îți întemeiezi o gospodărie frumoasă la noi, putând face și pe brutarul aici în Pungești, că te știu foarte priceput în această meserie. - Nu vreau să vă supăr și nici să vă stric planurile, dar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din organism, să moară acasă, la Pungești. Când carul a ajuns pe la Rediu, Emilia a trebuit să aprindă lumânarea la căpătâiul băiatului răpus de armele drăcești ale războiului și, acesta și-a dat sufletul, culmea, cam prin acelaș loc unde taică-su Costache, avusese de înfruntat, cu ani în urmă acea cumpănă, când era să se înece în apele reci ale dezghețului de primăvară. Ajunși acasă, nenorocirea a continuat, Costache, desnădăjduit că feciorul iubit , Dumitru, a avut parte de un astfel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în marina militară română care uneori s-a confruntat în scurte bătălii pe mare, în timpul campaniei din răsărit. Maică-sa a căutat să-l liniștească spunându-i că se va așeza în Pungești și va munci pământul, așa cum făcuse și taică-su. I-a spus că vor avea suficient pământ, povestindu-i că familia Ciotacu s-ar fi hotărât să le înapoieze atât lotul de la Poarta Lipovei, cât și pământul luat de ei cu japca din luncă luat pentru care zdrobiseră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]