1,982 matches
-
Mam’mare: Ei! Ziceți voi cum știți, eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii marinel. Goe: Vezi, că sunteți proaste amândouă? Nu se zice nici marinal, nici marinel... Tanti Mița: Da cum, procopsitule? Goe: Mariner... Mam’mare: Apoi de! n-a învățat toată lumea carte ca d-ta! Scena a II-a Sosește trenul format din copii: Locomotiva poartă pe cap un coif din carton. Vagoanele 3-4 copii care aduc
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
afară. Urâtul: Nu!... nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! (îl trage pic înapoi). Goe (smucindu-se): Ce treabă ai tu, urâtule? (se strâmbă și mimează pe fereastră până-i cade bereta. Începe să (țipe Mamițoo! mam’ maree! tantii! Cucoanele: Ce e? Ce e? Goe: Să oprească! (bate din picioare) Să oprească! Mi-a zburat pălăria! să oprească!!! Controlorul: Biletele domnilor! (Cucoanele dau biletele, apoi ridică din umeri). Tanti Mița: Parol, chiar eu 1-am cumpărat. Controlorul (citește din
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
până-i cade bereta. Începe să (țipe Mamițoo! mam’ maree! tantii! Cucoanele: Ce e? Ce e? Goe: Să oprească! (bate din picioare) Să oprească! Mi-a zburat pălăria! să oprească!!! Controlorul: Biletele domnilor! (Cucoanele dau biletele, apoi ridică din umeri). Tanti Mița: Parol, chiar eu 1-am cumpărat. Controlorul (citește din regulament): Dacă un călător n-are bilet și nu declară că n-are bilet i se ia o amendă de șapte lei și cincizeci de bani și-l dă jos
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
se ia o amendă de șapte lei și cincizeci de bani și-l dă jos din tren la prima stație. Mam’mare: Ce e vinovat băiatul că i-a zburat pălăria cu biletul? Urâtul: De ce a scos capul pe fereastră? Tanti Mița: Nu-i treaba dumitale! Ce te amesteci dumneata? Controlorul: Uite ce e, cucoană, trebuie să plătiți un bilet... Mamița: Să plătim? N-am plătitără o dată? Controlorul: Și pe deasupra un leu și 25 de bani. Mam’mare: Si pe deasupra?... Mamița
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
îl zguduie pe Goe de mână) Mam’mare: Ce faci, soro? Ești nebună? Nu știi ce simțitor e? (Îl trage de mână cealaltă pe Goe spre ea. Goe se dezechilibrează și cade cu nasul în jos și începe să urle. Tanti Mița plătește biletul. Controlorul îi taie o chitanță și pleacă). Mam’mare: Te mai doare nasul, puișorule? Goe: Nu... Mam’mare: Să moară mam’mare? Goe: Să moară! Mam’mare: Ad’ să-l pupe mam’mare că trece! (îl pupă
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Să moară mam’mare? Goe: Să moară! Mam’mare: Ad’ să-l pupe mam’mare că trece! (îl pupă pe vârful nasului așezâdu-i pe cap alt beret). Parcă-i șade mai bine cu beretul! (îl scuipă și îl pupă dulce). Tanti Mița: Cu ce nu-i șade lui bine? (îl scuipă și-l sărută). Mamița: Lasă-l încolo! Că prea e nu știu cum!...Auzi dumneata! pălărie nouă și biletul! se preface că-i supărată. Mam’mare: Să fie el sănătos, să poarte
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cine să înșeli? Mamița: Cine mă pupă... uite!. . .ciucalată! (Mamița pupă pe Goe, Goe pupă pe mamița, ia ciocolata și se depărtează de ele). Mam’mare: Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! Tanti Mita: E ceva de speriat, parol! (Goe dispare in spatele tabloului). Scena a III-a Trenul trece în sens invers fluierând. Mamița: Ia mai vezi ce face băiatul afară, marmițo! (mam ‘mare se scoală bătrânește și-l caută pe Goe
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Goe! Goe! (îl caută pe scenă, îl caută printre spectatori și revine țipând). Vai de mine! Nu-i băiatul! Unde e băiatul! ... s-a prăpădit băiatul! (Toate cucoanele sar) Mamița: A căzut din tren băiatul! Tato, mor! (cade pe scaun; tanti Mița îi face vânt cu un evantai. Se aud bubuituri în dreptul tabloului. Mam’mare: Goe, maică! Acolo ești? Goe: Da! Mam’mare: Aide! Ieși o dată! Ne-ai speriat. Goe (țipă): Nu pooot! Mam’mare: De ce?. . .te doare la inimă? Goe
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
aici Încolo Începea. El fusese cel care aflase primul despre accident pentru că lucra pe atunci În funcția de contabil Într-o gară mare din apropierea accidentului. Apoi tot el descoperise mai demult (este obligat să facă o paranteză) că o anume tanti Veturia, un fel de vecină a unei colege de serviciu a soției povestitorului, cunoscută În timpul unei excursii cu autocarul la Porțile de Fier, era și cumnată cu unul dintre secretarii ministrului transporturilor, deci prin ea se putea ajunge În audiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pachet de acasă. În timp ce mânca veselă și fericită, Viviana își aduse aminte de vizita la bunica și se gândi să întrebe pe cineva cum poate să ajungă acolo. Se apropie de o femeie care trecea prin parc și o întrebă: Tanti, îmi spuneți vă rog, unde este strada Vârful Limbii? Femeia o privi cu surprindere, își ascunse un zâmbet și trecu mai departe fără să-i dea un răspuns. Viviana rămase nedumerită: de ce nu primise nici un răspuns și de ce râsese femeia
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
că am ajuns acasă. Angelina ciuguli puțin la masa de prânz apoi, în timpul când ceilalți se odihneau ea își pregăti ghiozdanul pentru a doua zi, își înveli caietele, le puse etichetă și se semnă frumos pe ele. Când termină, sosi tanti Dora, sora tatii care locuia în oraș, cu cei doi copii ai săi, Simina și George. Curând ieșiră cu toții în curtea străjuită de doi nuci. Înarmați fiecare cu câte o prăjină, tata și bunicul începură să bată nucii. Din ei
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
supărarea când va vedea munca ei din grădină. Uite, mămico, nu sunt frumoase roșiile așa legate și săpate? Mama privi spre grădină și-și puse mâinile în cap. Florinuțo, acolo era porumbul pentru floricele, abia prinsesem și eu sămânța de la tanti Veta! Ai tăiat porumbul și ai lăsat romanul? Ba i-ai mai pus și araci pe deasupra! Florinuța se întristă de tot, ea sperase că îi va face mamei o bucurie. Ei, lasă, măi femeie! Tot a făcut fata ceva bun
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Ce leagă două inimi, tare...!" Păi, când i-oi citi-o, praf o fac! Și am continuat pe același ton. Nenorocirea era că nu puteam să i-o citesc Viorichii până duminică, ziua hotărâtă de mama pentru o vizită la tanti Marioara, și cum eu țineam s-o citesc cuiva, iar soră-mi nu îndrăzneam, de frică să nu mă spună bătrânilor ― ce știa ea despre dragoste? ― i-am cetit-o lui Ionaș Moscu. Bineînțeles că a fost încîntat, cu atât
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ce-mi închipui, ce este probabil în realitate și ce nu vrei să-mi spui dumneata! ― Ne așteaptă... să mergem! Nu putem discuta acum și aci! ― Mâine dimineață ești acasă? ― Da! ― Ei bine, pe la 10 îți dau un telefon de la tanti Elvira, că mă duc pe-acolo, și îți spun când să treci să mă iei, ca să putem sta de vorbă în liniște! Toată noaptea m-am zbuciumat, chinuit de luna care găsise cu cale să-mi scalde camera într-o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
zumzet neauzit, tăcere tenebroasă. Poarta grea de fier, trepte solemne. Clădire princiară, bolți, ogive, piatră lemn oțel, ferestre severe și coloane și policandre, cunoaștem decorul. Apasă butonul soneriei pe care scrie Dr. Marga. O fi stând deja pitită după ușă tanti Jeny, pacienta, devenită bona lui don’ doctor, o fi așteptând, ca de obicei, în spatele ușii. — Ți-am adus o floare, bunicuță. Garoafă galbenă, n-am găsit trandafiri. Că doar știi, la noi nici flori nu mai sunt decât pentru eroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
râzi, nu-i de dinți, las’ că știu eu, știrbă știrbă, da’ nu de asta te ferești, așa te-au obișnuit clasele exploatatoare. Care n-au dispărut, să știi, deloc n-au dispărut. Domnișorul Anatol s-ar așeza pe covor, tanti Jeny în fotoliu, închizând ochii. Măi bădiță Onule... Glasul subțire subțire, un copil firav, o dâră abia văzută, sub genele dese și negre. Măi Bădiță Onule Semăna-ți-aș numele Mâna aspră mângâind chelia orfanului. Lent lent se ridică glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe nimeni și servea tuturor. Cum îngădui portarului pensionat să-și revadă ghereta, chiar s-o păzească, dacă vrea, duminica, când instituția e închisă și portarii în funcție sunt liberi. Fuseseră imediat de acord, cum s-o refuze pe sfioasa tanti Veturia? Așa că domnii doctori de la facultate îndrumau spre colega pensionată studenții arabi în dificultate cu limba română sau cu unele discipline de examen. O sfătuiseră, firește, să fie prudentă. Sfatul suna ca o involuntară glumă, în gura atâtor descurcăreți cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cântar, drăguțe, vesele. Mătușica ținea mâna pe clanță. Tolea se aranjase comod pe taburet. Câinele negru Dingo lungise mult gâtul, capul atingea botul pantofului galben. — Tavi, stai cuminte... Tavi retrase botul negru de pe botul galben, dar rămase atent, la pândă. Tanti Venera avea o voce plăcută, foarte plăcută, nici nu observasem sau uitasem, da, pur și simplu, Tolea uitase, se luase cu vorba, n-a observat. Într-adevăr, Venera avea un timbru plăcut, aromat, n-ai fi zis. O botezase Venera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la gât o cruce cu diamante, pe care nu i-am mai văzut-o până acum. De fiecare dată când o văd, are o bijuterie nouă. — Îmi pare bine să te văd, Emma ! Te vedem cam rar. Nu-i așa, tanti Rachel ? — Așa e, spune mama, pupându-mă. — Îmi dai haina ? spune Kerry, În timp ce eu tocmai pun sticla de șampanie pe care am adus-o În frigider. Vrei ceva de băut ? Așa-mi vorbește mereu. Ca și cum aș fi un musafir. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
bune. Seacă și delicioasă. Mă Întreb cum o fi băutura aia cu pepene. Termină. Șampania e perfectă. Jack are dreptate, ăsta e modul perfect de a Începe o Întâlnire. — Prima dată când am băut șampanie aveam șase ani... Încep. — La tanti Sue, spune Jack zâmbind. Și ți-ai dat jos toate hainele și le-ai aruncat În iaz. A, da, spun, oprindu-mă brusc. Da, ți-am spus, nu-i așa ? Așa că n-am să-l mai obosesc cu anecdota asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
eram suflete pereche. Evident că nu era sincer interesat de persoana mea. Evident că nu m-a iubit niciodată. Mă săgetează un fior cumplit de durere și scotocesc disperată după un șervețel. — Nu-ți fă griji, draga mea ! spune o tanti corpolentă din stânga mea, Îmbrăcată Într-o rochie uriașă imprimată, cu model cu ananas. Nu te merită ! Du-te acasă, spală-te pe față, bea o ceașcă de ceai... De unde știți că plânge pentru un bărbat ? se bagă o femeie Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
să fie umplută de policandrul miriapod, îmi liniștesc în zece minute trupul și nervii. Ar fi trebuit să găsim un loc în casă mesei din lemn masiv, probabil de stejar, moștenire de la coana Paulette, doamna răposată a unchiului meu. Cu tanti Mary am cărat, dintr-o parte în alta a apartamentului uriaș, masa cu capete leonine sculptate pe picioarele groase cam cât un trup de copil, până în bucătărie, unde mama s-a pus pe plâns când a văzut cât era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
conta, mașina domina tot spațiul, se reflecta în geamurile ușilor, în oglinzi, trebuia cumva să ajungă și în camera mea; mă trezesc, după căderea serii grăbite de iarnă, în țăcănitul ei de mitralieră - la mașină, cu spatele spre ușă, stă tanti Marie, într-un maieu roșu și șosete asemenea, fără încălțări, foarte dreaptă în scaun, cum se străduia să ne învețe și pe noi să stăm la masă, scrie la sceneta mea. Îl rugasem pe unchiu-meu Tony, el nu venise, pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
asta-i vorba (Zina a trântit ceașca de-am crezut c-o să facă zob farfurioara), nu mă gândesc să mă căpătuiesc prin căsătorie! A, nu, normal că tu nu te gândești, dar dac-așa vine de se leagă... a conchis tanti pe tonul ei afectat, potențându-și vulgaritatea vorbelor de la urmă cu un fel de zâmbet în ochi, perceptibil sub ochelarii de vedere. Gata, mamă, nu vrei să terminăm discuția asta? a intervenit în sfârșit fiu-său și cumnatul meu. Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fi? întrebă cu răceală brigadierul și așteptă să i se răspundă. Liniștea se așternu asupra mulțimii. — Negocierea, spuse după câtva timp doamna de la Protecția Maimuțelor. — Oho! sări brigadierul plin de ură și triumf. Încearcă tu să negociezi cu o maimuță, tanti. Și seriozitatea protestului fu oarecum subminată de imaginea doamnei celei dârze de la Protecția Maimuțelor negociind cu maimuțele, imagine care unora li se păru extrem de amuzantă, așa că, în ciuda obiecțiilor puternice pe care le aveau împotriva acestui plan, începură să chicotească destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]