1,516 matches
-
era iarmarocul din luna august. Pe un teren viran din afara orașului, se instala un bâlci itinerant. Circul cu clovni care ademeneau lumea, barăci cu tot felul de curio zități - femeia cu barbă, cel mai înalt om, cel mai pitic pitic -, tarabe de tras la țintă unde se ofereau premii, ciocane de încercat puterea, corturi cu ghicitoare în palmă, roata norocului, călușei, muzici cacofonice pretutindeni, restaurante improvizate cu fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
incompetență și impostură. Din păcate nici astăzi această situație nu s-a schimbat, ci doar s-a adaptat la noile condiții sociale, la ,,democrația originală” bazată pe hoție și individualism primitiv. Astăzi diplomele se cumpără pur și simplu ca la tarabă ! Nu contează ce ești, de ce ești capabil în realitate, contează să apari cât mai deștept în fața altora! Știu că sunt cuvinte greu de digerat pentru unii. Pentru aceștia, minciuna și escrocheria reprezintă drumul cel mai ușor pentru ei, pentru a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de un personaj așa de cunoscut, bănuiam că trebuie înțeles ceva aici. Ceva referitor la scopul acestei existențe. Încă mai căutam un răspuns concret. Și într-o zi acesta a venit. În acea perioadă apăruseră, mai ales în Piața Unirii, tarabe unde se vindeau cărți mai deosebite, care nu se găseau până atunci în librării. La un moment dat văd un titlu al unei cărți despre ,,reîncarnare” , dar nu mă atrage și merg mai departe. Auzisem despre reîncarnare, dar nu mă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de a contesta notele acordate de profesori. Consider că nici o persoană cu minte lucidă nu ar concepe ca actul de evaluare a muncii elevilor, de o mare responsabilitate și cu încărcătură educativă, să fie transformat într-o tocmeală ca la tarabă. Guvernanții și toți cei ce sunt responsabili de bunul mers al învățământului ar trebui să ia în seamă cuvintele lui Jan Amos Comenius, spuse acum aproape o jumătate de mileniu în cartea sa de căpătâi Didactica magna: „Nu se află
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
noi, cu cele de trebuință din piața săracă în oferte. Prietenul meu, fără să stea pe gânduri, i se adresează tânărului: - Stai să-ți dau o carte! Scoate din nelipsita i mapă un volum, scrie dedicația pe un colț de tarabă plină cu legume și zarzavaturi și i-l înmânează cunoscutului său. Atunci, ca în multe situații similare, i-am văzut chipul poetului luminat de bucuria darului făcut. Vestea trecerii lui în neființă a venit ca un trăsnet din senin. Cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
face și mai nervos decât noua emisiune a României (pentru care însuși ai stăruit atât de mult a se efectua cât mai în grabă), eu unul să știi că te ador când ești nervos și când ne dai afară din tarabă. Complimentele mele cele mai devotate Doamnei Negruzzi la jeune malade și Domnișoarei Anicuța pe care o regret de a o fi văzut numai câteva momente. Te sărut, Pogor". SUMAR Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași"................................................................5 În căutarea trecutului 15 Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
realizat un fapt evident: numele lui era destul de banal, iar unui supererou îi trebuie neapărat un supranume. Peter Par ker este, de fapt, Spiderman, iar Cristian Popescu, Piedone. Excelentă găselniță, trebuie so recunoaștem! Ce făcea tipul: mergea prin piețe, răsturna tarabele amărâților „care comercia li zau produsele în condiții improprii“ (și îi prezenta publicului ca pe niște afaceriști veroși) sau mângâia pe creștet băbuțe nea jutorate. Mai mare dragul să te ia un asemenea personaj sub aripa lui încăpătoare... De la comerțul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
vedete au început să scrie despre el) sau pe la talkshowuri. Cu ocazia acestora din urmă, neam dat seama că omul e destul de cumin țel, că nu vrea săi supere pe cei mari și căși umflă pieptul numai în fața plevuștii cu tarabe (ca și Bud Spencer, el îi bate numai pe cei debili - și oricum, trebuie să pară că bate, nu să o facă întradevăr). Pe de altă parte, tot cu ocazia talk showurilor, Piedone a dat adevărata măsură a agramatismului său
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ucenicii Săi.) 277. DESPRE CUM CRISTOS I-A IZGONIT DIN TEMPLU PE VÂNZĂTORI, SCRIE SFÂNTUL IOAN ÎN 2,13-22. 1. Primul. I-a izgonit afară din templu pe cei care vindeau, cu un bici făcut din funii. 2. A răsturnat tarabele și banii zarafilor bogați care erau în templu. 3. Săracilor, care vindeau porumbei, le-a spus cu blândețe 2: („Luați acestea de aici, și să nu faceți din Casa Mea casă de negoț!”). 278. DESPRE PREDICA LUI CRISTOS DE PE MUNTE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
unde amândoi sufereau. Inima ei era o tăcere grăitoare, rostită într-un cuvânt: „Unde ești iubire?”. Unde ești? Ești nepricepută? Nu știi să citești în adâncul sufletului meu!? În buchete albastre ofilite, te-ai vândut ca orice marfă pe o tarabă oarecare. M-ai istovit, lăsându-mă la poarta inimii mele pe muchii de cuțite. Vântul suflă a pustiu, iar bătăile sunt destul de tari, dar poarta e închisă. Mă strângi ca o haină care îmi provoacă durere! Cum pot să mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
80), story-ul cu magnatul măcinat de gânduri, contemplând zăpada ca pentru ultima oară bla-bla-bla e vax. Scuipatul pe ecran în Raport despre starea națiunii, de Ioan Cărmăzan, există o secvență care spune totul despre filmul însuși. Suntem în piață, printre tarabe și privim prin ochii unei camere TV care filmează ; protagonistul, reporter la respectiva televiziune, este agresat verbal de un malac tuciuriu cu care mai avusese niște altercații ; după câteva înjurături cum numai în filmele românești mai auzi, malacul scuipă în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
oblici, cu figura lată și plată”, care ar fi năvălit În România „din Polonia și Rusia” <endnote id="(244, p. 24)"/>. Este imaginea clasică a mediilor antisemite românești. Bătându-și joc de scriitorii evrei sau „jidoviți”, cu „rasa lor” și „taraba lor”, Vintilă Horia Îi numește „criticaștrii pistruiați” (Sfarmă Piatră, nr. 48, 22 octombrie 1936). Într-o altă revistă legionară, Elena Wolf-Lupescu (poreclită „Roșcovana”), metresa regelui Carol al II-lea, era percepută „cu părul roșu «ca cărămida», ce Încadra o față
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(602, p. 268)"/>. Observații privind „mercantilismul” scriitorilor evrei abundau În presa de extremă dreapta (Sfarmă Piatră, Buna Vestire etc.) din România anilor ’30. Ei ar fi „traficanți de «libertate»”, „negustori șmecheri”, „negustori de pornografie”, „comercializatori de excremente sufletești”. De la „taraba lor”, evreii „jefuiesc sufletește, nu numai materialmente”, astfel ca „negustoria evreiască să meargă tot atât de bine și În literatură, ca și În celelalte tărâmuri de jaf metodic al nostru” <endnote id=" (202, pp. 448-451)"/>. În aceeași epocă, evreii erau acuzați nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc”, fiind „cotropit de evrei”, va pieri „Îmbătat de vorbe și alcool” <endnote id="(675, p. 64)"/>. Pentru Corneliu Zelea Codreanu, publi cistul român Petre Pandrea, care În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote id="(771, p. 187)"/>. De altfel, de la sfârșitul anilor ’30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși și din toate domeniile de creație intelectual-artistică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vechea biserică a ars În 1864, tocmai pentru că popa cel bețiv a plecat grăbit la cârciumă de la biserică, fără să stingă lumânările, „doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la taraba crâșmei”. „[Acum] satul e sărăcit de jupânul Moisi - scrie Alecsandri - și jupânul Moisi vede fără entuziasm clădirea unei [noi] biserici, care e menită a-i smomi [= ademeni] o parte din mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nuanțele și atitudinile, un belșug nemaivăzut de alimente și mărfuri. Plăcerea mea: să îmblu pe jos mereu, „căscînd gura” în dreapta și stînga. Muzeele nu mă tentează prea mult, lume moartă; doresc să văd viață, oameni, obiceiuri, piețe, magazine imense sau tarabe cu vînzători optimiști, glumeți și doritori de vorbă, întocmai ca la noi unii producători direcți veniți de la țară. Te îmbrățișează Haralambie Mihăescu </citation> (20) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”14 februarie 1984”> Iubite prietene Căline, Răspund cu întîrziere
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mai puțin de...40.000 de timișoreni! Sperăm că s-a sesizat monstruozitatea spusă la proces de procurorul de ședință. e.i. Bă, Sternule, negrii nu sînt asasini! Cenzura comunistă a presei nu se oprise numai la ceea ce apărea pe tarabele noastre ci se extinsese și asupra celei străine dar cu materiale preluate de ai noștri jurnaliști. În „Nota” secret de serviciu nr.S92/12 ianuarie 1973, trimisă de DGPT Vasluiului, cenzorii patriei noastre socialiste și parțial capitaliste (după cum s-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
îl împiedică să-i fie frică de dentiști. Plecăm cu toții spre oraș, hurducându-ne în camioneta lui Pere, un amic de familie peruan. Intrăm în orașul prăfuit, ne îndreptăm către centrul pestriț și oprim într-o străduță îngustă presărată cu tarabe multicolore. Ne îndreptăm spre un hol lung, întunecat și îngust, deasupra căruia este un semn de cabinet dentar, trecem printr-un grilaj din fier și intrăm într-un cabinet larg, aerisit. Miguel, dentistul, ne întâmpină zâmbitor, ridicându-se de la biroul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
alte mărunțișuri. Tura asta, mergem cu camioneta lui Jose, care va participa și el la ceremonie. Din fericire, Jose cunoaște „shopurile bune” ca să reușim să cumpărăm toate articolele de pe listă și ne duce într-un fel de cartier-piață plin cu tarabe și magazinașe care de care mai ciudate, unde, după vreo 2-3 ore de alergături, reușim să colectăm tot ce avem nevoie. Multe dintre shopuri sunt, de fapt, dedicate articolelor șamanicești sau vrăjitorești și vând de la lăbuțe de iepure la iconițe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
contactul cu străzile, fie prăfuite - cu locuințe (?) mizere și dărăpănate, fie înnoroiate, traversate de copii desculți, murdari și cerșetori, străbătute de calești, trăsuri în care turiștii albi, curați și frumos mirositori, contrastează cu realitatea continuă a acestor meleaguri. Bazarurile cu tarabe încărcate de vestigii (fabricate recent) ale trecutului sau cu îmbrăcăminte arabă de prost gust, care nu are nimic de-a face cu ceea ce constatăm pe ziduri a fi fost îmbrăcămintea și bijuteriile faraonilor. Bijuteriile (pentru că am pomenit de ele) din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
capră sau de oaie, de bivoliță, de cașcaval. Într-un sector special sunt prezenți cei 4000 de kilometri de Ocean, cu felurite soiuri de pești și de fructe de mare, minuni care pot fi consumate chiar pe loc, la micile tarabe care oferă, pe lângă stridii, arici de mare, crabi și languste și excelente vinuri albe la pahar. Nu poți părăsi piața fără a trece pe la sectorul de flori, unde nu știi la ce să te mai uiți și ce să cumperi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai având o oră, ambasadorul m-a invitat în piață, unde avea "sarcina" să cumpere niște brânză. L-am însoțit cu plăcere, piețele fiind peste tot, indiferent de latitudine și longitudine, unul din obiectivele mele de interes. Tot discutând printre tarabe despre "obiectul" marketingului nostru, ne trezim strigați de un localnic: "Domnii, vreți brândză?". Am rămas crucit, era o românească neaoșă, iar cel care ne vorbise parcă era coborât de pe Columna lui Traian! Întâlnirile la Korcea au fost interesante și emoționante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a negustorilor de m)runțișuri din Orient și din Africa de Nord las) impresia c) ne afl)m la o distant) mai mare. Niște b)iețandri Împing c)rucioare, strigând: „Alo! Alo!”, pentru a li se face loc s) treac). Dup) ce tarabele se Închid, cerșetoare Înfofolite vin s) scormoneasc) prin gunoaie. În dup)-amiaza această aerul este Îmbâcsit; este cenușiu, c)lduț și ap)s)tor. Punem florile și fructele În mașina lui Ben-David și plec)m s) ne plimb)m pe
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
poate veacuri de subjugare. Dar Domnul?... Oastea?... Cetățile?... Vom sta cu brațele-n sân? bolborosește Șendrea. Domnul? Turcit! Au, mai bine, domn străin, să n-aibă milă de țară! Oastea? Lichidată! Cetățile? Dărâmate! Scaunul Moldovei, Moldova scoasă la mezat pe tarabele zarafilor din mahalaua Fanarului: Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
drumul trece inevitabil prin centru, unde puritatea acestei zile se pierde între casetofoane cu muzică lălăită, țigănească, pusă la maximum. (Nu știu de unde moda asta de zgomot maxim; probabil că este o manifestare agresivă, o răfuială, crispări și frustrări oculte.) Tarabe cu reviste de fotografii cu dame frumoase, slabe, cum tot moda pretinde, și de o nerușinare totală. (De altfel "rușinarea" a căpătat un alt înțeles, legat mai mult de sărăcie, de criterii de viață conform cărora bogăția este virtutea unică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]