4,350 matches
-
plină de sînge, unsă cu grăsime, cu sîngele mieilor și țapilor, cu grăsimea rărunchilor berbecilor, căci Domnul ține un praznic de jertfe la Boțra, și un mare măcel este în țara Edomului. 7. Bivolii cad împreună cu ei, și boii împreună cu taurii; țara lor se adapă cu sînge, și țărîna se umple de grăsime. 8. Căci este o zi de răzbunare a Domnului, un an de răsplătire și răzbunare pentru Sion. 9. Pîraiele Edomului se vor preface în smoală, și pulberea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Piticuța fără mâini, care cu picioarele tricotează, desenează și cântă la cimpoi. Omul care vorbește fără să-și miște buzele! Surorile siameze, care se iubesc pe rând cu același bărbat! Minotaurul eghipțian, născut de o fecioară din împreunarea cu un taur! Omul din cabinetul morții, care de douăzeci și trei de ani privește în gol și care, pentru câteva parale în plus, descrie strigoii pe care-i vede și-i aude! Femeia rezistență, forță și cadență, are nasul pe ghivent și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mute, gălbui, își vedeau de treabă, parcă boierul le-ar fi stors în câteva clipe toată pofta de viață. Le furase fără milă și tinerețea, și frumusețea, și sănătatea. Pandele, în schimb, neistovit, apărea imediat pe calul vânjos ca un taur, în căutarea unor noi succese. Umili, țăranii îl salutau, iar el nu răspundea în nici un fel. Nu se supăra nimeni și-l acceptau cum accepți neputincios o forță de a naturii. Ospețele de la conac erau celebre în țară. Avea Pandele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Nu ar fi avut motive să ridice un asemenea edificiu câtă vreme lumea însăși este un labirint - și încă unul desăvârșit. Apoi, orice labirint ascunde în centru o făptură monstruoasă, precum minotaurul. Poate fi asemeni unui om cu cap de taur, sau invers, asemeni unui taur cu cap de om, cum l-a imaginat Dante. Dar poate fi și în felul unui păianjen. Ceea ce înseamnă că lucrurile ar fi putut decurge exact invers decât sunt povestite: cel care se ascunde își
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
să ridice un asemenea edificiu câtă vreme lumea însăși este un labirint - și încă unul desăvârșit. Apoi, orice labirint ascunde în centru o făptură monstruoasă, precum minotaurul. Poate fi asemeni unui om cu cap de taur, sau invers, asemeni unui taur cu cap de om, cum l-a imaginat Dante. Dar poate fi și în felul unui păianjen. Ceea ce înseamnă că lucrurile ar fi putut decurge exact invers decât sunt povestite: cel care se ascunde își spune rege, însă nu este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ar fi avut motive să ridice un asemenea edificiu câtă vreme lumea însăși este un labirint - și încă unul desăvârșit. Apoi, orice labirint ascunde în centru o făptură mon struoasă, precum minotaurul. Poate fi asemeni unui om cu cap de taur, sau invers, asemeni unui taur cu cap de om, cum la imaginat Dante. Dar poate fi și în felul unui pă ianjen. Ceea ce înseamnă că lucrurile ar fi putut decurge exact invers decât sunt povestite: cel care se ascunde își
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ridice un asemenea edificiu câtă vreme lumea însăși este un labirint - și încă unul desăvârșit. Apoi, orice labirint ascunde în centru o făptură mon struoasă, precum minotaurul. Poate fi asemeni unui om cu cap de taur, sau invers, asemeni unui taur cu cap de om, cum la imaginat Dante. Dar poate fi și în felul unui pă ianjen. Ceea ce înseamnă că lucrurile ar fi putut decurge exact invers decât sunt povestite: cel care se ascunde își spune rege, însă nu este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
create de dezorientare, pentru a se găsi un punct de sprijin absolut. De exemplu, este urmărită o fiară sălbatică și, în locul în care aceasta este ucisă, e ridicat sanctuarul; sau i se dă drumul unui animal domestic - de pildă un taur -, apoi este căutat după câteva zile și sacrificat în locul unde este găsit. Aici va fi ridicat altarul, iar satul va fi construit de jur-împrejur. În toate aceste cazuri, sacralitatea locului este arătată de animale: oamenii nu au așadar libertatea de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
scuturând din cap, observă: — Nu e numai un mare conducător, știi, e și un bărbat adevărat. în casa lui mare, din Panonia, are câteva zeci de concubine. E trecut de cincizeci de ani, dar se spune că încă e un taur, pe Sfânta Sabie! Și tu? îndrăzni Audbert, în vreme ce hunul ridica din nou paharul de pământ. — Eu, ce? — Ți-ai luat nevastă? Sau ai o concubină? Balamber își încreți fruntea, strângând din buze, se foi puțin pe bancă, pe urmă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
metalică, scutul ieși din furtuna aceea spart în mai multe locuri. — Am să te fac bucăți, romanule! mârâi Gualfard, când, în cele din urmă, se trase înapoi. Stătu o vreme scurtă ca să-și recapete suflul și imediat, mugind ca un taur înfuriat, i se aruncă iarăși împotrivă cu toată greutatea, scut contra scut, împingându-l îndărăt, până ce romanul ajunse cu spatele aproape lipit de cordonul de gărzi. Un murmur de satisfacție se ridică din mulțime, în mijlocul căreia - dacă nu din alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
restul în carul lui Kayuk. Mandzuk, scutierul fidel, de acum trecut de șaizeci de ani, care îl însoțea totdeauna în luptă, aștepta mai departe, lângă o veche spălătorie. îndesat și puternic, sever și imperturbabil, ținea stindardul clanului lui Balamber - un taur negru pe un câmp verde - și privea, fără a face comentarii, satul în flăcări; chipul său împietrit, străbătut de cicatrici adânci, nu trăda nici cea mai vagă expresie. în realitate, Mandzuk era mult mai mult decât un simplu scutier: toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de curând, împotriva marcomanilor și a alamanilor, ucigând, jefuind, incendiind, violând și îmbătându-se ca toți ceilalți. Mai mult decât toți ceilalți. Focul ambiției mocnea în sufletul său, dar, până în acel moment, el se gândise mai mult să dea lustru taurului negru ce-l avea pe stindard decât de roadele succeselor sale. Irosea bogățiile adunate din jafuri, încredința turmele servitorilor păstori, fără a cere socoteală, și nu-și mai amintea câte concubine uitase pe drumul campaniilor sale de luptă, nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
poporului său, vopsit blond, dar la rădăcină, acolo unde creștea, se vedea că avea o cu totul altă culoare; îl purta strâns la ceafă într-un fel de împletitură scurtă și groasă, ce-i cobora pe grumazul gros ca de taur. Prima impresie pe care și-o făcu Sebastianus când îl văzu venind către el nu fu una pozitivă. Cu neplăcere, îi întâlni ochii puțin ieșiți în afară, de un albastru de gheață, distanți și atenți totodată: în vreme ce-l fixau printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Atila care, după ce îl văzuse pus la încercare în Campus Mauriacus, părea acum să-i acorde cea mai mare considerație. Cu toate acestea, visul pe care îl urmărise de ani de zile devenise realitate: prestigiul familiei sale fusese refăcut, iar taurul negru pe un câmp verde, care fusese simbolul lui Uldin, avea să fie privit pretutindeni, pe viitor, cu o teamă și un respect chiar mai mari decât în trecut. într-un peisaj de coline joase, împădurite, mergeau pe vechiul drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
crede, așteaptă pînă-l vei înțerca. Numai împlinească-Și Domnul cuvîntul Lui!" Și femeia a rămas acasă, și a dat țîță fiului ei, pînă l-a înțercat. 24. Cînd l-a înțercat, l-a suit cu ea, și a luat trei tauri, o efă de făină, și un burduf cu vin. L-a dus în casa Domnului la Silo: copilul era încă mic de tot. 25. Au junghiat taurii, și au dus copilul la Eli. 26. Ana a zis: "Domnul meu, iartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
Cînd l-a înțercat, l-a suit cu ea, și a luat trei tauri, o efă de făină, și un burduf cu vin. L-a dus în casa Domnului la Silo: copilul era încă mic de tot. 25. Au junghiat taurii, și au dus copilul la Eli. 26. Ana a zis: "Domnul meu, iartă-mă! Cît este de adevărat că sufletul tău trăiește, domnul meu, atît este de adevărat că eu sunt femeia aceea care stăteam aici lîngă tine și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
Piticuța fără mâini, care cu picioarele tricotează, desenează și cântă la cimpoi. Omul care vorbește fără să-și miște buzele! Surorile siameze, care se iubesc pe rând cu același bărbat! Minotaurul eghipțian, născut de o fecioară din împreunarea cu un taur! Omul din cabinetul morții, care de douăzeci și trei de ani privește în gol și care, pentru câteva parale în plus, descrie strigoii pe care-i vede și-i aude! Femeia rezistență, forță și cadență, are nasul pe ghivent și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
gând să ne țină aici? Șoferul a înălțat grosolan din umeri, fără să se întoarcă spre vorbitor. Dar a stins motorul și a coborât din mașină, trântind în urma lui ușa grea a limuzinei. Era un tip șleampăt, îndesat ca un taur, îmbrăcat parțial în livrea de șofer: un costum de serj negru, fără șapcă. A străbătut agale și nonșalant, ca să nu spun insolent, cei câțiva pași până la intersecția în care dirija atotputernicul polițist. Cei doi au rămas la taclale un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
acel amestec dintre pantaloni și fuste, am folosit o metaforă, am vrut să te fac să Înțelegi anumite lucruri pe care mi-e oarecum jenă să ți le explic În amănunt. Dragă Mașenca, se hotărî Extraterestrul să ia În sfârșit taurul de coarne și să spună adevărul despre esența sa, uită-te bine la mine: ce fel de bărbat sunt eu!? La noi, de fapt, nici nu există diferență Între sexe. Fiecare-i bărbat și femeie În același timp. În funcție de necesități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În cotețe și În grajduri, curățind de bălegar copitele cailor, ale vacilor; fâlfâind ușor din aripi se lăsau pe spinările vitelor, coborând apoi În iesle și În troace, fără să se sfiască de râturile amenințătoare ale porcilor și de boturile taurilor, din care țâșneau jeturi de abur Înroșit. Ieșind pe ușa grajdurilor, se Îndreptau spre cuștile câinilor, care În loc să se repeadă să-i sfâșie, scoțând un scheunat jalnic, se strecurau În găurile săpate de șobolani și iepuri pe sub temeliile șurilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Deci, doamnă, așa-așa, făcu el dregându-și glasul. Doriți cumva această bucățică de salam?“ „Gheișa“ scoase un chițcăit gingaș. „Am avea noi atâta inimă să refuzăm o doamnă?“ În fine, luând figura impozantă a unui toreador aflat În fața unui taur, Ippolit aruncă „gheișei“ cu șase rânduri de sfârcuri o feliuță de salam... „Gheișa“ culese felioara aruncată pe podea și o ascunse grijulie În marsupiu, după care făcu o nouă plecăciune În fața brigadierului. „Ciudată creatură, gândi Ippolit. Cine a mai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la uscat pe o frânghie, acum că furtuna trecuse, iar cerul era de un albastru clar și sticlos. Termometrul de pe verandă arăta patru grade Celsius, chiar și după răsăritul soarelui. Zach a început să se preumble pe verandă ca un taur încarcerat. Răsuflarea i se transforma în aburi. Până la urmă, Ellis și-a făcut milă de el. Dacă nu mă spui la Serviciul Forestier că am un generator, a zis bătrânul, te las să-mi vezi filmele. La subsol, în spatele unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Elvis ? Vreun prieten de-al tău ? Un elan. Zach a izbucnit în râs. Ai botezat un elan cu numele Elvis ? Ellis a pufnit pe nas. Nu eu l-am botezat. Cine crezi că sunt ? Atunci - Acum a ajuns cât un taur de concurs. Ceea ce e rar. E mândru și arătos de nu se poate. N-ai cum să nu-l remarci, deși eu am încercat când își unduia șoldurile alea șuncoase în Vegas. Zach și-a scărpinat bărbia și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
fisurat toate vasele și tu ești o mare pitică în care apa își învață undele ca și cum căluți de apă fosforescenți și-ar trage trăsura spre capăt îți spun dilara, te depărtezi rănile noastre sunt în coridă se adâncesc prin pielea taurului negru sângele e doar intensitatea durerii în soare mi-ai spune pe o limbă germanică rece până când lumea s-ar insinua între noi ca o pânză deasă de molii să ne bruieze mesajele să ne astupe canalele luni nu ți-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
care cei mai puțin înțelepți o numesc moarte vă zic mâine o să plouă peste uitări Fata Morgana soarele își răsfiră degetele peste deșertul roșu beduinii dansează pe câmpul semănat cu ariditate și tigve de toreadori uciși acum șapte veacuri de tauri fantastici și tristeți un concert de Bach se aude printre dune îmi scot inima și o privesc cum tresaltă și apoi face o piruetă pe scena mare dinspre amurg păsări de noapte coboară pe pleoapele mele deșertul mă cheamă la
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]