4,202 matches
-
și anul ăsta a fost o eroină. Știe totul despre tine și mor de nerăbdare să vă cunoașteți. Nu a trebuit s-o căutăm prea mult, căci Eileen apăru În bucătărie Înainte să reușim să punem urcioarele În echilibru pe tăvi, ca să le ducem Înapoi. Vai de mine, ea trebuie să fie Bettina! spuse ea pe nerăsuflate, alergând spre mine, cu brațele ei cărnoase tremurând. Era grasă la modul plăcut, iar rotunjimile ei de peste tot și zâmbetul imens Îi dădeau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
au aclamat și au turnat. — În plus, am quesadillas de pui, mini burrito, niște chipsuri picante și sos mexican. Și, ca desert, prăjituri Magnolia. —Ce legătură au prăjiturile cu glazură roz cu seara noastră latină? Întrebă Courtney, luând una de pe tavă. — Asta a fost, recunosc, la plesneală - nu cred că există un desert care să-mi placă mai mult decât prăjiturile Magnolia, am spus. Exact În momentul acela, Millington scoase un lătrat scurt, din ascunzătoarea ei din colț. Vino aici, puișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ai împiedecat nu-i bun de mâncare - l-a tachinat țârcovnicul, râzând cu poftă. ― Mai bine priviți la hangiță - i-a îndemnat povestitorul. Uite-o în pragul bucătăriei, îmbrăcată cum știți voi... Să leșini când o vezi. Pe brațe poartă tava încărcată cu bunătăți: o tochitură de-ți lasă gura apă, alături de o mămăliguță aburindă străjuită de o ulcică cu Tămâioasă de Huși. Pășește cu pas elastic și, cu ochii țintă într-ai lotrului. ― Asta n-o mai cred. Cum să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Ce zice, câte cinci verzi pentru Lupe și Carole?” Danny își scoase portofelul și pescui două de zece; Carter scoase din buzunarul de la piept un fișic teanc de poze lucioase. Danny spuse: „Nix. Tipul pe care-l vreau e pe tava aia de-acolo”. „Poftim?” „M-ocup eu de el. Acum”. „Băiete, n-ai țâdulă de autopsier asistent”. Danny mai adăugă una de cinci la totalul mitei pentru Carter; bătrânul sărută poza spălăcită a unei vedete de film. „Se pare c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Anul Nou. Nimeni nu-și amintea de un tip solitar, înalt și cărunt. La miezul nopții Danny se întoarse la mașină și plecă spre Moonglow Lounge, ca să-și bea cele patru păhărele. Janice Modine, informatoarea lui preferată, se plimba cu tava cu țigări prin sală, oferindu-le clientelei mai puțin numeroase din timpul săptămânii: îndrăgostiți ce se giugiuleau în separeuri, cupluri de dansatori ce se sărutau în timp ce se mișcau agale în ritmul baladelor de la tonomat. Danny alese un separeu care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
îndrăgostiți ce se giugiuleau în separeuri, cupluri de dansatori ce se sărutau în timp ce se mișcau agale în ritmul baladelor de la tonomat. Danny alese un separeu care nu dădea spre ringul de dans. Janice apăru un minut mai târziu, cu o tavă și patru păhărele de tărie, plus un pahar cu apă și gheață. Danny dădu pe gât cele patru pahare - bum, bum, bum, bum -, întorcându-și privirea dinspre Janice, ca ea să înțeleagă și să-l lase singur. N-avea de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
am nevoie de un răspuns. La alegerea ta. Unul singur. Cel mai simplu. De exemplu, semnalele Apărătorilor. Le știi și prin vis. Nu sunt multe. Încearcă. Dă-mi un semn de bunăvoință. Oană văzu că unul din călăi aduce o tavă metalică pe care o așează sub palma mâinii lui drepte. Celălalt aduse un clește și două ciocane de dimensiuni diferite. Mâna dreaptă. Cea cu care mânuise spada o viață Întreagă. Ogodai așteptă o vreme. Apoi, cu o clătinare aproape tristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fată obraznică, amestecând după obiceiul ei pedantismul, gluma și familiaritatea. - ... Hans Uys van Rey luase cu el închipuirea și secretul întruchipărei ei desăvârșite, sfârși liniștit Mini, surâzând. Farfurioarele sunară alături și Lina, deschizând ușa cu o mână, intră purtând o tavă încărcată. - Nu! strigă Nory, și ceaiul speriat se clătină în ceașcă. Nu; Să-1 aducă baba! - Miroase a bucătărie, se ru<"" JPJ, și doctorul. - Doctorul miroase a cadavru . . . Nu! - Se răcește! se vaită Lina, căutând echilibrul tăvei. - Dă-mi-1. 11 duc eu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
răcește! se vaită Lina, căutând echilibrul tăvei. - Dă-mi-1. 11 duc eu! și la acest munte de biscuiți și sandwich-uri, pe care le voi suprima, voi adăuga o tartină de morală, pe lângă cele ce i-am mai servit adineaori! - și, luând tava din mâinile Linei buimăcite, intră lovind ușa cu piciorul elegant. Nory avea o singură cochetărie: a încălțămintei. - Dumneata! Domnișoară Nory! seinei de dincolo bolnavul. - Gata și pentru voi acum! zise Lina încîntată de rezultat și dispăru iar în sofragerie. Nory
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în alt fel. Ciocnirile dintre educații deosebite ar fi putut, dimpotrivă, să fie mai netezite: vrajba să nu aibă atâta putere și ecou, să nu doară așa de tare loviturile și vorbele de ocară - dacă cumva s-ar fi dat tava - cum zicea Nory, să pară mai cuviincioase, ca și necuviințele spuse sau scrise în limbă străină. Evident că Rim nu înțelegea singurul farmec al Linei, farmecul ei indigen. Bunătatea ei ca azima caldă, trudnicia ei de gloaba 'redincioasă și hazul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
peste parapetul trandafiriu al palatului, în jos, spre câmpurile uscate acum, iarna. Un chip ofilit, ridat, înfășurat într-un sari decorat cu fir de aur. Își face un paan după o rețetă ce pare complicată. În fața lui se află o tavă cu intarsii de alamă, pe care se găsesc ingrediente, fiecare în bolul său. Alege o frunză moale peste care presară puțin de ici, puțin de colo; puțină pastă dulce de nucă de cocos, puțină lămâie. Apoi, după ce așază niște bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Khwaja-sara îl cercetează cu atenție. — Ce ești tu, Rukhsana? sâsâie Khwajasara. — Băiat. — Adevărat? Ești sigur? Uite cum ești îmbrăcat! Confuz, Pran lasă ochii în jos spre trupul său îmbrăcat în burka. Privirea ăi este atrasă, însa, de ceva neplăcut. Pe tavă printre bolurile cu ingrediente de paan, se află un cuțit lung, curbat, bine ascuțit. Urmărindu-i privirea speriată Khwaja-Sara ia cuțitul și-și trece degetul noduros peste lamă. — Nu mă puteți opri aici, murmură Pran răgușit. Vreau să plec. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
celor cincizeci și mai bine de curteni adunați aici, strângându-și șalurile în jurul umerilor și tragând meditativ din narghilea. Servitorii așteaptă în umbră cu cărbuni aprinși, cu prize de tutun mirosind a măr, sticle de vin cu gâtul îngust și tăvi de argint cu dulciuri. Bărbații sunt îmbrăcați în haine scumpe, poartă bijuterii costisitoare la turbane, iar la gât au lanțuri grele de aur, ce strălucesc în lumina chihlimbarie. Dar nici unul dintre aceștia, nici măcar prințul care cască plictisit lângă prietenii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vei vedea imediat pe nabab, șoptește hijra. Indiferent ce se întâmplă, rămâi tăcut și liniștit. Ai înțeles? Pran încuviințează. Trec de o boltă, intră în holul auditoriului și rămân în umbră, lângă un servitor care stă foarte drept, balansând o tavă cu arome plăcut mirositoare într-o mână. Un bărbat tras la față începe să recite un poem într-un dialect urdu, elevat și precis. „De ce a trebuit să-mi dai uitării lăcașul sfânt al inimii De ce a trebuit să zbori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
englezi și doamne. Doamne indiene? Nu. Toți discută adunați în ciorchini, ca o enormă cultură socială de spori, un experiment desfășurat aici pe farfuria pietruită din mijlocul pajiștii bine udate a celor doi Privett-Clampe. Servitori cu mănuși albe poartă niște tăvi de argint. O orchestră de viori cântă muzică clasică lângă noul pavilion din grădină, o inovație arhitecturală a doamnei Privett-Clampe. Într-o parte, se află o masă lungă, cu mâncăruri anglo-indiene, mâncăruri cu sosuri curry, bucăți de pui și salate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-și găsească vreun tovarăș. Unui vânător elegant începe să-i curgă sângele brusc din nas, în timp ce partenerei lui care se pune pe țipat, i se ia arma cu forța. Iată-l și pe Khwaja-sara, conduce discret un servitor cu o tavă de băuturi pe care trebuie să o ofere numai anumitor persoane, nu și altora. Iată și șoferii, ținându-le pasagerilor portierele deschise și alergând apoi în jurul mașinilor să dea drumul la motoare și să pornească în scrâșnet de roți. Pran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la rigolă și în cele din urmă descoperi în Falkland Road un fenomen ceva mai complex decât o masă de oameni ale căror suflete nu fuseseră salvate. Zi de zi îi urmări cu mai multă atenție, văzu oameni care cărau tăvi cu pahare de ceai, cutii cu cărămizi, baloturi de bumbac, idoli din mucava, cadavre acoperite de flori și începu să se mire cât de plină era lumea aceea, plină de lucruri pe care nu le înțelegea. Andrew a fost fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
este tot ce poți să spui? Un băiat așa de prezentabil nu știe să facă conversație? Nu pari prea fericit. Deși, nu mă surprinde. Mabel aduce ceaiul și se freacă de piciorul lui Bobby ca o pisică supradimensionată, în timp ce așază tava pe masă. Bobby se ferește de posteriorul ei îmbrăcat în bumbac, căutându-se în buzunare după țigări. Ce vreți să spuneți? — Nu ești singurul cu ochi și urechi aici, la Bombay. Întotdeauna a fost așa. Ce-ai crezut tu? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
odată integrat în această acțiune măreață care este școala, va trebui să acționeze în conformitate cu principiile care domină aici. Trage aer în piept și strigă: Băieteeee! spre ușa deschisă, ceea ce-l face pe un puști răsuflând greoi să intre cu o tavă de ceai. Puștiul clatină ceștile și farfurioarele, iar Fender Greene îl privește pieziș. — Este un exemplar adorabil, nu? Face cizmele și o omletă grozavă. După ceai, Fender Greene îl însoțește pe Jonathan în fața școlii întregi unde este prezentat, aplaudat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
așa ca unii aflați pe scara aceea... ai putea crede c-au crescut într-o cocină, după cum se poartă. Nu pot ridica un deget fără să fie ajutați, nu-și pot pune haina pe umeraș, nici ceașca și farfurioara pe tavă. Dezordinea pe care o face tânărul Onorabil ... nu că nu ar fi politicos, fiți atenți, are manierele unui înger... dar am intrat odată la el și... să fie oare păcătos? Nu poți spune asta despre un tânăr gentleman, deși am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
desfășoară într-o academie de deportare pentru femei. Sunt două perechi de gemeni... producătorul pare impresionat. Simțind succesul, Levine continuă, înclinând din cap la vederea lui Jonathan. Deodată, apare ca o săgeată Star, aproape dărâmând un chelner, care duce o tavă cu niște pahare goale, înalte. — Slavă Domnului c-ai venit! șuieră. Este mortal aici. Selwyn vrea să citească o elegie și a invitat o mulțime de critici și editori, lume. Sau este o eulogie? Oricum, abia așteaptă să te cunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
căprioară, simbol al magiei. Împăratul Hsien Feng nu pare interesat să ne cunoască. Se mișcă în jilț ca și cum ar fi plictisit. Se apleacă spre stânga și apoi spre dreapta. Din când în când aruncă o privire fugară spre cele două tăvi plasate între el și mama sa. Una e făcută din argint, iar cealaltă din aur. Pe tava din argint se află plăcuțe din bambus ce poartă numele noastre inscripționate pe ele. Marea Împărăteasă e o femeie rotofeie, cu fața precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca și cum ar fi plictisit. Se apleacă spre stânga și apoi spre dreapta. Din când în când aruncă o privire fugară spre cele două tăvi plasate între el și mama sa. Una e făcută din argint, iar cealaltă din aur. Pe tava din argint se află plăcuțe din bambus ce poartă numele noastre inscripționate pe ele. Marea Împărăteasă e o femeie rotofeie, cu fața precum un dovleac uscat. Deși nu are decât puțin peste cincizeci de ani, îi atârnă riduri de la frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întoarce spre împăratul Hsien Feng și îl întreabă: Ce părere ai, copilul meu? Nu-i așa că este o poezie emoționantă? Împăratul Hsien Feng dă supus din cap. Își întinde mâna și degetele lui se joacă printre plăcuțele din bambus de pe tava de argint. — Spune-mi, fiul meu, trebuie să tocesc acest jilț ca să te fac să te hotărăști? întreabă mama. Fără să răspundă, împăratul Hsien Feng ia plăcuța cu numele lui Nuharoo și o lasă să cadă pe tava din aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bambus de pe tava de argint. — Spune-mi, fiul meu, trebuie să tocesc acest jilț ca să te fac să te hotărăști? întreabă mama. Fără să răspundă, împăratul Hsien Feng ia plăcuța cu numele lui Nuharoo și o lasă să cadă pe tava din aur. La acest sunet, eunucii și doamnele de la Curte răsuflă cu toții ușurați. Se aruncă la picioarele Majestății Sale Împăratul și ovaționează: — Felicitări! — S-a ales prima soție a Majestății Sale! strigă eunucul-șef Shim spre zidul exterior. — Mulțumesc. Nuharoo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]