14,658 matches
-
ai știut. Și Nat nu mi-ar fi făcut nici un rău. Eu l-am provocat pentru că voiam răzbunare pentru Lee. Nu ar fi venit după mine altfel. Era tăcută. Am ieșit afară. Portarul, splendid în uniforma lui, a chemat un taxi din șirul de pe partea cealaltă a străzii. Nu s-a uitat înapoi la mine când a plecat. Am urmărit mașina până a întors spre Grosvenor Square și nu am mai văzut-o. Afară era răcoare după încălzirea centralizată din hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
la vila noastră, m-am îmbrăcat și mi-am strâns lucrurile într-o valijoară, luând-o pe jos către aeroport. Nu știam dacă trebuie să mă duc la Mangalia sau la Constanța. Nunu a aflat mai târziu, a luat un taxi și m-a ajuns din urmă. Am plâns în brațele lui, am călătorit împreună până la Constanța, de unde am luat avionul spre București. Am ajuns chiar în ziua incinerării. Mama mă aștepta cu ochii umflați de plâns. Slăbise și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
în albul unui ochi de nea. Când, în sfârșit, avionul a decolat cu o zdruncinătură care ne-a trezit pe toți din toropeală, a trebuit să mai așteptăm două ore trenul înzăpezit spre Lucerna. Până la urmă am ajuns cu un taxi până la hotelul Wilden Mann, la care trăgeam de fiecare dată când veneam la Lucerna. Soțul meu murise în acest mic oraș turistic, acum cinci ani. În ziua dinaintea carnavalului ninsese atât de mult și fusese atât de frig, încât muntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ca și cum o altă față învinsese toate celelalte fețe, sărind din camera întunecată a craniului lui. Era vesel, arătând căldură, scântei din adânc, din nucleul pe care nimeni nu putea să-l vadă din plin, ci numai sfărâmat. Am luat un taxi de la Arlanda până la apartamentul nostru din Solna. Era o zi rece cu soare lucitor - o zi de primăvară, tipică nordului, care mă făcea să cred că frumusețea și sentimentul puteau exista separat. Coțofenele din pinii înalți îmi aminteau deodată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
toți deodată, iar cei care vor reuși să impresioneze asistența cu vreo melodie, baladă, rondel, arie, cantată, suită, fugă, messă sau recviem, ba chiar și cu o drăguță povestioară, vor câștiga, la alegere, o călătorie gratuită înapoi pe Pământ cu taxiul sau un afiș în mărime naturală cu Plinius cel Tânăr și Guillaume de Poitiers jucând arșice. Succes! Primul concurent fu un lungan deșirat de pe Pământ, de undeva din Albania. Acesta urcă pe scenă cu o chitară construită de el dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
respectabilă în clasament, undeva la câteva sute de puncte distanță. Numai că, din nefericire, acesta avu, după cum li se păru tuturor, un comportament absolut nedemn de un asemenea triumf, înșfăcând premiul și dispărând pur și simplu fără o vorbă în taxiul ce-l ducea spre Pământ. Bietul Ionescu rămase astfel neconsolat, întrucât spera să se aleagă măcar cu un număr de telefon de-al elvețianului în vederea unei fructuoase colaborări, dacă nu mai mult, fără a ține seama de posibilitatea apartenenței acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fericită ca m-am întors! strigă Pop de pe fotoliul din sufragerie. Era să nu mai nimeresc drumul înapoi. No, mare-i orașul ăsta, ficior! se plânse bătrânul când dădu cu ochii de Cristian. M-am rătăcit. Puteai să iei un taxi. Puteam, păcatele mele, oftă Pop, dacă știam adresa. Așa, ce să-i spun șoferului? Du-mă frate acasă la ginerele meu? De unde să știe omul cine-i ăla și mai ales unde locuiește? Auzi, măi nevastă? strigă el către Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
La Istanbul avea un prieten pe a cărei discreție putea conta. Într-o seară îi făcu o vizită. Încă se temea, așa încât se văzuse nevoit să își ia toate măsurile de precauție. Așteptase să se lase întunericul și schimbase trei taxi-uri înainte de a ajunge la destinație. Coborâse din mașină la distanță de casa unde locuia acesta și străbătuse pe jos restul drumului. Abia după ce se asigurase că nu era nimeni pe urmele sale, se apropie de poarta înaltă și bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Închisoarea Centrală la spectacolul cu Godot. Gazda mă Încredință acelui Cerber după care-mi spuse că va veni după mine a doua zi dimineață la hotel, ca eu să pot cerceta În liniște Biblioteca Divină, căci domnul va chema un taxi, domnul Îmi va sta la dispoziție... Ce-mi rămînea altceva de făcut decît să accept amabila propunere. Portarul mă conduse În fața unei uși uriașe pe care o descuie, după care aprinse o lumină chioară și mă lăsă singură. În spatele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
prețul acestuia la jumătate. în Franța, fascinată încă de idealurile Vechiului Regim, industria automobilului consideră încă mașinile niște obiecte de lux și le proiectează ca pe niște calești. De aceea, atunci când la Paris apare prima piață de masă, aceea a taxiurilor, Louis Renault și muncitorii săi, foști lucrători în industria trăsurilor, refuză să treacă la producția în serie. în 1914, Franța produce de unsprezece ori mai puține automobile decât America, deși, cu numai șapte ani înainte, producția celor două țări era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
devină nerăbdător, A ieșit exact la douăsprezece și cincisprezece minute, Ai spus dintr-un motiv special exact, Nu, domnule comisar, m-am uitat la ceas, așa cum e firesc, și era douăsprezece și cincisprezece. Continuă, Tot timpul cu un ochi la taxiurile care treceau, nu cumva să se urce într-unul și să mă lase ca un prost în mijlocul drumului, am urmărit-o, dar n-a durat mult până să-mi dau seama că, oriunde s-ar fi dus, se ducea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Comisarul se simțea obosit de comedia aceea, Să vedem restul, rezumați-mi restul, ordonă cu o voce încordată. Inspectorul îl privi surprins, Restul, domnule comisar, nu e mai nimic, au ieșit împreună când s-a terminat filmul, au luat un taxi, noi am luat altul, am dat șoferului ordinul clasic Poliția, urmărește mașina aceea, era mai mult o plimbare, nevasta tipului cu scrisoarea a fost prima care a coborât, Unde, Pe strada unde locuiește, vă spusesem deja, domnule comisar, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
altul, am dat șoferului ordinul clasic Poliția, urmărește mașina aceea, era mai mult o plimbare, nevasta tipului cu scrisoarea a fost prima care a coborât, Unde, Pe strada unde locuiește, vă spusesem deja, domnule comisar, că nu aveam noutăți, apoi taxiul i-a dus pe ceilalți acasă, Și voi, ce-ați făcut, Eu rămăsesem pe prima stradă, spuse agentul, Eu am rămas pe a doua, spuse inspectorul, Și după aceea, După aceea, nimic, nici unul dintre ei n-a mai ieșit, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
rămăsesem pe prima stradă, spuse agentul, Eu am rămas pe a doua, spuse inspectorul, Și după aceea, După aceea, nimic, nici unul dintre ei n-a mai ieșit, am mai stat acolo aproape încă o oră, în final am luat un taxi, am trecut pe cealaltă stradă ca să-l iau pe colegul și ne-am întors împreună aici, tocmai sosisem, O muncă inutilă, prin urmare, spuse comisarul, Așa se pare, spuse inspectorul, dar cel mai interesant e că istoria asta chiar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
improbabil că le-ar comunica, aproape întotdeauna sunt mincinoase. Îndoi harta cu toată grija și, ca și cum tocmai atunci i-ar fi venit în minte, spuse, Luați mașina, Nu rămâneți nici cu mașina, întrebă inspectorul, Nu lipsesc în oraș autobuze și taxiuri, în afară de asta, mersul pe jos face bine la sănătate, Pricep tot mai puțin, Nu e nimic de priceput, dragul meu, am primit ordine și le îndeplinesc, iar voi limitați-vă la a face același lucru, orice analize și considerațiuni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
restul zilei, anticipăm deja, nu avea să fie diferit, toate ziarele aveau să se vândă, cu excepția acelor două grămăjoare din dreapta, de unde nu aveau să fie cumpărate mai multe decât de obicei. Comisarul nu mai era acolo, alergase să prindă un taxi care apăruse la primul colț și acum, cu nervozitate, după ce dăduse adresa de la providențial, s.a. și ceruse scuze pentru scurtimea parcursului, scotea ziarele din pungă și le desfăcea. În afară de fotografia grupului, cu o săgeată semnalând-o pe soția medicului, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Această Femeie N-a Orbit Acum Patru Ani, S-a Rezolvat Enigma Votului În Alb, Investigația Poliției Dă Primele Roade. Lumina încă redusă și trepidația mașinii pe pietrele pavajului nu permiteau citirea literelor mici. În mai puțin de cinci minute, taxiul oprea la ușa clădirii. Comisarul plăti, lăsă restul în mâna șoferului și intră rapid. Ca un suflu, trecu pe lângă portar fără să-i adreseze vreun cuvânt, intră în lift, agitația aproape îl făcea să bată din picioare de nerăbdare, haidem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
colțul gurii, Nici o noutate. Comisarul aprobă din cap, se uită la ferestrele etajului al patrulea și se îndepărtă, gândind, Mâine, când numele și adresele vor fi publicate, va fi aici mult mai multă lume. Puțin mai în față văzu un taxi liber și-l chemă. Se urcă, dădu bună ziua și, scoțând plicurile din buzunar, citi adresele și-l întrebă pe șofer, Care dintre acestea e mai aproape, A doua, Atunci, duceți-mă acolo, vă rog. Pe scaunul de lângă șofer se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
conversația. Numai când șoferul opri mașina și spuse, Am ajuns, își făcu curaj să întrebe dacă ce spusese despre oglinda retrovizoare și despre suflet se aplica la toate mașinile și la toți șoferii, dar șoferul a fost peremptoriu, Numai în taxiuri, dragă domnule, numai în taxiuri. Comisarul intră în clădire, se îndreptă spre recepție și spuse, Bună ziua, reprezint firma providențial, s.a., asigurări&reasigurări, aș dori să vorbesc cu domnul director, Dacă problema care vă aduce aici e legată de asigurări, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mașina și spuse, Am ajuns, își făcu curaj să întrebe dacă ce spusese despre oglinda retrovizoare și despre suflet se aplica la toate mașinile și la toți șoferii, dar șoferul a fost peremptoriu, Numai în taxiuri, dragă domnule, numai în taxiuri. Comisarul intră în clădire, se îndreptă spre recepție și spuse, Bună ziua, reprezint firma providențial, s.a., asigurări&reasigurări, aș dori să vorbesc cu domnul director, Dacă problema care vă aduce aici e legată de asigurări, poate că ar fi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe oameni în cele mai mari dezastre, ci, dimpotrivă, ar trebui să le îndepărteze de ele și să se poarte bine, pentru că sufletele, dacă ies din corp, aproape întotdeauna sunt pierdute, nu știu unde să se ducă, nu numai în spatele volanului unui taxi se învață lucrurile acestea. Comisarul nu ieși, era vremea ca vinul servit etc., etc. Șeful redacției intră, Vă cer scuze că v-am făcut să așteptați atât, dar mă ocupam de o problemă și nu puteam s-o las la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
revedere. Comisarul se uită la ceas, încă nu era ora unu după-amiază, prea devreme ca să prânzească, în afară de asta, nu simțea nici o poftă de mâncare, pâinea prăjită cu unt și cafeaua continuau să-și facă simțită prezența în stomac. Luă un taxi și ceru să meargă spre parcul unde luni se întâlnise cu soția medicului, o primă idee nu are de ce să fie urmată întotdeauna cuvânt cu cuvânt. Nu se gândea să se întoarcă în parc, dar iată-l aici. Va merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
-se la statuia femeii cu găleata înclinată, ca și cum încă mai aștepta miracolul reînnoirii apei. La ora trei și jumătate se ridică de pe banca unde se așezase și se duse pe jos la ziar. Avea timp, nu trebuia să folosească un taxi în care, chiar fără să vrea, nu se putea împiedica să nu se privească în oglinda retrovizoare, ce știa despre sufletul lui îi ajungea și nu era prea sigur că nu i-ar fi apărut în oglindă si altceva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
facă același lucru pe care sperăm să-l facă cenzorul, adică, cititorii să citească știrea până la sfârșit, Amin, spuseră în cor directorul și șeful redacției. Era puțin trecut de ora cinci când a plecat comisarul. Ar fi putut profita de taxiul care, exact în acel moment, lăsa pe cineva la ușa ziarului, dar preferă să meargă pe jos. Curios, se simțea ușor, înseninat, ca și cum i s-ar fi extras dintr-un organ vital corpul străin care-l rodea puțin câte puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Se hotărâse să se întoarcă la providențial, s.a., simți că brusc picioarele îi erau grele, nervii slăbiți erau ca un elastic care rămăsese întins prea mult timp, o nevoie urgentă de a închide ochii și de a dormi. Iau primul taxi care apare, gândi el. A mai trebuit să meargă destul, taxiurile care treceau erau ocupate, unul nici măcar n-a auzit că era chemat și, în sfârșit, când abia mai reușea să-și târască picioarele, o șalupă de salvare culese naufragiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]